2,953 matches
-
l-a adus și pe nenea Mitru, mai mult pe sus. ― Uitați-vă la el. Numai nu voia să intre. „De ce să vă stric eu petrecerea?” Auzi la el. Da’ matale trebuie să știi că În astă seară ești Întâi musafir apoi chelar și chelner. Ca să nu te simți străin, vino să-i cunoști pe tata Toader, fratele de cruce al lui Petrică, și pe mama Maranda, care sunt părinții doctorului Gruia - a limpezit lucrurile energica nevastă a lui Petrică. ― Apoi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În sufletul meu! După o viață, l-am redescoperit, prin distinsul lui fecior - doctorul Gruia - pe fratele meu de cruce de pe front, tata Toader, aici de față... Să ridicăm paharul pentru această Întâlnire și pentru bucuria de a vă avea musafiri pe toți... Înainte de a gusta din pahar, tata Toader a lăsat să cadă câteva picături... ― „Pentru sufletele celor rămași acolo... departe...” După ce s-au ospătat s-a auzit glasul lui Nicu: ― Acum, să așteptăm ca cei mici să se culce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În tranșeu. Petrică s-a oprit din nou. Cu o privire Îngerească a cătat către Elena. Apoi a Îngăimat ostenit: ― Fata tatii. Mai ai o gură de vin? Roagă-l pe nenea Mitru să sloboadă câte un chicuș În ulcelele musafirilor da’... să nu mă uite și pe mine... După ce „paharnicul” și-a făcut datoria, Petrică a sorbit pe-ndelete și apoi a mers mai departe:. „Avem timp să ajungem la Toader?” - i-am Întrebat eu, pe cei de la divizie, În timp ce alergam
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
celea și pe câte o plăcintă și: ”Hai! Mai Îndeamnî cumătri. Nu ti uita cî nu-i. Nu-i cum trebui’, Îi bun cum esti. Bun-rău, copchii mănâncî. Mult-puțân, aici sî rămâi” - cum ar fi spus unul care Îl avea musafir pe cumătrul său și nu știa cum să scape de el. Ceea ce nu este cazul cu dragii musafiri de față - a prins rând la vorbă soția lui Petrică, În hazul celor din jur. ― Apoi ne-om sacrifica, scumpa noastră gazdă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-i cum trebui’, Îi bun cum esti. Bun-rău, copchii mănâncî. Mult-puțân, aici sî rămâi” - cum ar fi spus unul care Îl avea musafir pe cumătrul său și nu știa cum să scape de el. Ceea ce nu este cazul cu dragii musafiri de față - a prins rând la vorbă soția lui Petrică, În hazul celor din jur. ― Apoi ne-om sacrifica, scumpa noastră gazdă. Alta nu avem de făcut - a răspuns Nicu, ridicând ulcica cu vin... După ce și-au ogoit pofta de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
locul ei, unde a zăcut zăvorâtă o viață... După un timp, limpezindu-și privirile, au răsuflat adânc. Părea un oftat, ca un ecou al durerilor și necazurilor suferite acolo... În Infern... ― Sper să nu supăr pe nici unul dintre dragii noștri musafiri, dar din toți cei de față doar Nicu și nenea Mitru Înțeleg și retrăiesc starea noastră sufletească. Ei au fost acolo. Ei au văzut poate cum cel mai drag dintre camarazii lui cade lângă el sub lovitura glonțului sau a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu vinul neîntrebat de sănătate. Așa că „mai Îndemnați!” Nene Mitrule - dacă nu te superi - mai roagă butoiul cela să sloboadă ceva udătură, că oala ceea s-a dogit de când stă goală - a intervenit soția lui Petrică, stârnind voia bună a musafirilor... ― Mâine seară Îți vine ție rândul să povestești ce ai făgăduit, tată Toadere - l-a făcut atent Petrică. ― Dacă Îți avea răbdare, că bunîvoință aveți, slavă Domnului, oi povesti și eu ceva. Dacă nu, oi tăce’ șî gata. N-a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
scumpa mea soție va avea grijă să nu ziceți că ați nimerit ca țiganul vinerea la stână... Așa că, poarta hanului nostru va scârțâi mai veselă ca de obicei. După al doilea cântat al cocoșilor, Petrică și soția lui Își conduceau musafirii... Tata Toader l-a Îmbrățișat prelung pe Petrică, rostind apoi cuvinte de aducere aminte: ― Uite-te tu ce noapte! Tare seamănă cu noaptea ceea când am stat cocoțați pe o margine de acoperiș, În satul ceala, până ne-o trecut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu mă aștepta deloc!. ― Bineee! - a răspuns securistul, ieșind glonț. Deși se grăbea, profesorul a cerut centralistei să-i facă legătura cu directorul. ― Alo! Am onoarea, domnule profesor. ― Bună dimineața. Tocmai voiam să vă sun eu. Știți că am avut musafiri... ― Știu. Doar acum un minut am Încheiat convorbirea, dacă se poate spune astfel, cu Înlocuitorul lui Zdup. ― A sunat din cabinetul meu doar. ― Ați auzit cum mi-a vorbit. Pe un ton inadmisibil. Eu unul nu mai Înghit umilința!... Eu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
zi Înainte, două birje, fiecare cu câte doi cai frumoși, opreau la poarta „Hanului cercetașului”. Ritualul și-a urmat calea ca și În seara precedentă. Numai că... Petrică, Într-un costum elegant, cu soția la braț, i-au Întâmpinat pe musafiri după toate regulile ospeției... ― Bine ați venit, dragii noștri dragi! Am vrea să vă știm cu sănătatea deplină. Suntem peste măsură de bucuroși că ne onorați invitația... Vă rugăm să poftiți În Hanul nostru - i-a Îmbiat Petrică. După ce s-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
dragii noștri dragi! Am vrea să vă știm cu sănătatea deplină. Suntem peste măsură de bucuroși că ne onorați invitația... Vă rugăm să poftiți În Hanul nostru - i-a Îmbiat Petrică. După ce s-au consumat momentele de bucurie ale revederii, musafirii au invadat „sufrageria hanului”, cum le-a prezentat-o soția lui Petrică. Îndată ce au creat condițiile necesare lui Tudorel, pentru a dormi În liniște, s-au așezat În jurul mesei. Ochii lui tata Toader aveau o lumină aparte. Dincolo de aparențe, se
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
el va trebui să povestească o parte din viața lui, despre care nu-i prea făcea plăcere să-și amintească... Nenea Mitru - numai el știa când a venit la „Han”, dar era la curent cu ce a pregătit gospodina pentru musafiri - Încât, ca un adevărat om al casei, s-a ocupat de tot ce trebuie unor oameni care vor să se simtă bine. Când masa a fost plină cu de toate, s-a auzit glasul cald și hâtru al soției lui
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la ore fixe, și nu cântă și ziua? - a Întrebat Despina. ― Ziua te ajută soarele. Înfigi bățu’ În pământ și te iei după umbră - a precizat tata Toader. ― Ba cântă șî zâua, da’ atuncea te anunță că a’ sâț’ cadă musafiri - a adăugat mama Maranda. Odată cu aceste vorbe ale lui tata Toader și ale mamei Maranda, musafirii s-au apucat să mănânce și să guste din ulcelele cu vin. Când totul a fost după dorința soției lui Petrică - adică bucatele nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
bățu’ În pământ și te iei după umbră - a precizat tata Toader. ― Ba cântă șî zâua, da’ atuncea te anunță că a’ sâț’ cadă musafiri - a adăugat mama Maranda. Odată cu aceste vorbe ale lui tata Toader și ale mamei Maranda, musafirii s-au apucat să mănânce și să guste din ulcelele cu vin. Când totul a fost după dorința soției lui Petrică - adică bucatele nu plângeau pe masă, iar vinul nu s-a Încălzit În ulcele - a urmat un moment de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
El spunea că dacă consumi bere, aceasta te duce la... gard... rachiul la... cimitir, iar vinul bun... la o fată frumoasă. ― Să nu credeți că nu are dreptate neamțul - a apreciat Petrică cele reproduse de Nicu. La auzul acestor vorbe, musafirii au izbucnit În râs. Femeile, cu oarecare purpuriu În obraji și o anume lumină În ochi, aruncau priviri scurte către bărbații lor... ― Cât despre vorbele Dochiței, eu l-aș ruga pe Nicu să spună dacă prezicerea bătrânei a adus rod
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vre’ sî pleci!” Nu cred că trebuie să așteptăm să ne poftească gazda să pupăm mâna „nașului”... - a sfârșit vorba tata Toader În râsul mesenilor... După ce au mâncat gogoși pe săturate și au Întrebat de sănătate cele ulcele cu vin, musafirii s-au ridicat. Nicu a privit spre nenea Mitru... Acesta a dispărut Îndată. În scurtă vreme, la poarta hanului s-a auzit tropot de cal, semn că o birjă se afla În preajmă. Nenea Mitru a intrat cu privirea ațintită
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Mai ales că mâine tot Împreună vom fi. Când au ieșit În curtea „hanului”, i-a năpădit o lumină argintie trimisă de discul unei luni pline, cățărată deasupra dealurilor Ciricului. Petrică a rămas dus pe gânduri, uitând parcă de prezența musafirilor. Într-un târziu, i s-a auzit glasul: ― Îți mai aduci aminte, Toadere? Era cam pe vremea asta. Și o noapte cu lună plină... ― Da, da, da. Atunci când, cocoțați Într-un turn pentru apă al unui colhoz, căutam să prindem
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pălăriile și-au suflecat mânecile cămășii și s-au spălat cum se cuvine... Când au fost gata, piranda le-a deschis ușa unei camere, poftindu-i: ― Amu sî cadi sî staț’ la masî, cî s-o făcut di nămiaza mari... Musafirii au intrat... În fața lor au descoperit o Încăpere unde se părea că s-a pregătit un ospăț regal! Piranda, care conducea tot ceremonialul, i-a imbiat: ― Pofiț’ aici În capu’ mesî, ca sî ni stei pețâtorii... La celălalt capăt s
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-vă după rânduiala știută. Au dat năvală, fiecare ocupându-și locul cunoscut. În acea clipă, Petrică a ridicat o mână, făcându-i atenți pe comeseni, ca În cercetășie: ― N-am apucat să vă spun că În astă seară Îl avem musafir pe tatăl lui Nicu. Și unde mai pui că va avea misiunea cea mai grea. Cea de a ne ține treji până târziu. Se cade să-l așezăm În capul mesei. Spunând acestea, a așezat un scaun În locul potrivit, poftindu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-l așezăm În capul mesei. Spunând acestea, a așezat un scaun În locul potrivit, poftindu-l pe bătrân să se așeze... Când totul a fost după dorința gazdelor, soția lui Petrică s-a retras, nu Înainte de a-i face atenți pe musafiri: ― Ascuțiți-vă dinții și anunțați stomacul că vin zile grele! În câteva clipe, s-a Întors cu două străchini supraîncărcate cu vărzările despre care a pomenit soțul ei. În urmă venea nenea Mitru, cu câteva carafe pline cu un vin
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
soțul ei. În urmă venea nenea Mitru, cu câteva carafe pline cu un vin roșu. Se vedea de departe că este vin de „viață lungă” sau mai degrabă de viață ce merită să fie trăită... Toate s-au așezat dinaintea musafirilor rânduite gospodărește. Nenea Mitru și-a făcut datoria de paharnic, iar gospodina a glăsuit cu vorbă dulce: ― Ia Îndemnați, oameni buni, până nu se răcesc vărzările... Tatăl lui Nicu privea cu mirare la tot ritualul. În cele din urmă, a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
avânt actoricesc. ― Numai să-l rugăm pe nenea Mitru să aducă două birje - a intervenit Nicu. Nenea Mitru nu a așteptat alt cuvânt, ci a plecat degrabă. În scurtă vreme două birje au oprit puțin mai departe de poarta hanului. Musafirii se aflau deja perechi-perechi În uliță... Când birjele au pornit În pas Întins, gazdele au rămas În poartă, făcându-le din mână... Soția lui Petrică - simțind răcoarea nopții - a intrat fuguța În casă fără să bage de seamă că Petrică
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-o. Observând acest lucru, și-a spus: „O mai fi rămas afară, să ia o gură de aer, după obiceiul lui”. „Gura de aer” a lui Petrică era cu totul altceva... I se păruse că În momentul când birjele cu musafirii au plecat, un individ s-a desprins din umbra unui copac de peste uliță, plecând grăbit spre un loc fără lumină, din capătul de sus al străzii. Petrică a rămas lipit de stâlpul porții. Umbra străinului se mișca cu pas vioi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că ușa se lasă greu deschisă. În cele din urmă, a apărut chipul Despinei. Inima profesorului a Început să bată mai repede. Tare Îi era dragă Despina, În ținuta de spital. O maturiza parcă! ― Ce faci, tati? ― Am avut un musafir la prima oră. ― Pe cine? ― Petrică m-a așteptat la poarta spitalului. ― Nu te Întreb de ce, fiindcă nu-i frumos să te bagi Între prieteni și, unde mai pui, foști colegi de școală - a răspuns Despina zâmbind. ― Acum spune-mi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
dar nu merită să-ți faci probleme. Mâine voi lămuri lucrurile cu acest individ. Noapte bună, Gruia. Pe mâine. ― Noapte bună, domnule profesor. Noapte bună, Despina... Nene Mitrule, te rog să aduci niște apă proaspătă la mine În cabinet. Am musafiri. ― Acuma, noaptea - domnule profesor? ― Păi, ziua nu am vreme de stat la taclale. ― Mă iertați că am Îndrăznit să vă Întreb. Cât despre apă, o voi aduce Îndată. ― Nu-i nici o supărare, nene Mitrule. După acest dialog cu brancardierul, profesorul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]