953 matches
-
acum, cel de antiteză la barbarie, nu cuprinde mai puțin cadrul rural decât pe cel urban. Civilizația nu e în nici un caz anti-natură, dar e o luare în posesie a naturii și, bineînțeles, înseamnă și „transformarea” (dar în nici un caz mutilarea) ei. Testimoniul cel mai sigur al civilizației e prezența monumentelor. Noțiunea de monument a făcut obiectul multor speculații, fără să i se determine caracterul esențial. În genere se consideră că marile dimensiuni sunt definitorii pentru monumentalitate; asta nu e totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
peripatetice, de ce și de unde apare mersul legănat. Uite un obiect de studiu, și aici se poate activa paradigma calitativă. Corin Braga: Mersul legănat este un gest la fel de intens cultural ca și pictarea feței sau perforarea cu obiecte și podoabe, sau mutilările practicate de triburile de aborigeni. Toate sunt forme de culturalizare a corpului, de sacralizare a comportamentului, ce țin de cultură și nu de natură. Sunt forme care se ridică până la rangul de organizare socială. Doru Pop: Eu nu făceam decât
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai puțin materialiști. Erasmus evită aici chestiunea imaterialității sau a nemuririi și, într-un mod și mai hotărât, aceea a destinului său post mortem. în ochii săi, trupul și sufletul constituie un tot: a privilegia doar o parte ar provoca mutilări păgubitoare. Cum poate fi imaginat sufletul fără trup? Sau invers? Viața filosoficească, practica creștină, echilibrul dintre meditație și acțiune pretind un spirit și o carne în stare bună. Or interdependența e manifestă: un trup nesănătos, bolnav, împiedică sufletul să efectueze
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca o negare a tuturor operelor situate în afara sferei clasice). Folosind cuvintele lui Henri Peyre, se poate afirma că "a suspina după clasicism sau a aspira la ordine și armonie nu a fost de ajuns pentru a face un clasic [...] Mutilarea deliberată a ființei spirituale și fondarea unei literaturi pe teorii preconcepute și în mare parte negative [...] nu au reușit crearea unei arte demne de secolul lui Ludovic al XIV-lea."249 De altfel, se pare că aceste idei și-au
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
sau un act afectiv. În mod evident, partea din corp tatuată sau găurită nu este neutră, la fel ca alegerea motivului sau a formei. La nivel psihologic, în afară de funcțiile citate înainte, tatuajul, piercingul și scarificarea fac parte din riturile de mutilare sau de automutilare. Pot uneori îmbrăca o formă patologică și pot fi expresia pulsiunilor agresive asupra propriei persoane. Falus, penis În afară de semnificația pur sexuală (vezi Sexualitate), falusul simbolizează puterea, forța masculină, creația. El reprezintă, din timpuri imemoriale, obiect de cult
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
pe depsește prin codul penal din 1783 cu bătaia, tăierea nasului și recluziune la mănăstire pentru femei; cu bătaia și tă ie rea nasului pentru bărbați. Pu ne rea în practică a unei asemenea prevederi ar fi în sem nat mutilarea unui număr considerabil de persoane atât de sex masculin, cât și de sex feminin. Or, consiliul nu ia niciodată în calcul această variantă. Având libertatea de a interpreta legea, el exclude mutilarea și alege bătaia și întemnițarea. Simultan, tot prin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unei asemenea prevederi ar fi în sem nat mutilarea unui număr considerabil de persoane atât de sex masculin, cât și de sex feminin. Or, consiliul nu ia niciodată în calcul această variantă. Având libertatea de a interpreta legea, el exclude mutilarea și alege bătaia și întemnițarea. Simultan, tot prin lege, soțul înșelat primește dreptul de a-și uci de soția și pe amantul acesteia prinși asupra faptului. Grăitor în acest sens este un caz petrecut la 1780 când boierii-judecători îi reamintesc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
utilizare intensă a sistemului penitenciar, numai dacă ținem cont că temnițe se aflau mai peste tot aducând importante venituri, „banii grosului“ fiind amenda plătită de întemnițați pentru a fi eliberați. La nivel legislativ nu are loc o convertire a amenzilor, mutilări or sau a pedepsei capitale în detenție, ba chiar micul cod penal conține pedepse foarte aspre: tăierea nasului, a mâinilor, a penisului , a capului. Abia la 1818 prin Legiuirea Cara gea s-ar crede că această evoluție devine vizibilă și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în afara codului sancțiunile aplicate litigiilor judecate de Biserică. În câmpul experienței judiciare schimbarea se produsese deja în momentul în care dom nii, urmând o politică „luministă“ și umanistă, au încercat pe cât posibil să evite aplicarea pedepsei cu moartea sau a mutilărilor de orice fel. Firește că această politică s-a răsfrânt și asupra sistemului juridic și treptat-treptat închisoarea devine o „soluție detestabilă“, dar necesară. Consiliul ecleziastic s-a adaptat și el foarte repede, mai ales că iertarea și clemența sunt atribute
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al lui Antim folosește o artă fără imagini, muzica 600), să creeze, Ieronim închipuiește "o altă lume, cu altfel de oameni, o lume mai poetică, și deci mai adevărată"601, imaginează scene posibile și nu evenimente. În adolescență trăiește drama mutilării imaginației, a alterării darurilor cu care l-au copleșit ursitoarele, și gândul sinuciderii, până când "am încercat să uit tot ce mă învățaseră ei (...). Am redevenit mai ignorant, mai naiv și mai pur decât a fost vreodată un actor în toată
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
persoană are o identitate de cod genetic, corpul viu are mărci de identitate pentru toată viața, fața și amprenta digitală fiind mărci de identificare. Corpul este însă evident marcat de creștere, maturizare, îmbătrânire, poate fi modificat de boli sau accidente. Mutilarea feței, îngrășarea sau slăbirea exagerată, modificarea pilozității, operațiile estetice, lentilele de contact, toate pot modela aspectul corporalității. Experiențele adânci de viață modifică expresivitatea fizionomiei. Vestimentația, frizura, podoabele pot contribui la schimbarea aspectului, la „mascarea” identității. Creierul e supus și el
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
greu "descifrabili", comparativ cu "occidentalii". în încercarea de a testa validitatea acestei aserțiuni, P. Eckman și W. Friesen (1986) au prezentat filme scurte unor studenți americani și japonezi, care cuprindeau imagini inductoare de puternice emoții negative (precum secvențe ale unei mutilări corporale), într-o primă situație experimentală, fie filme neutre din punctul de vedere al emoțiilor induse, în cealaltă situație. Imaginile video au fost vizionate fie în condiția "singur", fie "alături de un om de știință", care "monitoriza" reacțiile subiecților din sală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a inimii omenești. De vreme ce nimic nu e dovedit, totul poate fi dovedit. Kierkegaard însuși ne dezvăluie drumul pe care l-a urmat. Nu vreau să sugerez aici nimic, dar cum am putea să nu descifrăm în operele sale semnele unei mutilări aproape voluntare a sufletului, în fața mutilării consimțite în legătură cu absurdul? Este laitmotivul Jurnalului. "Mi-a lipsit tocmai bestialitatea, care, și ea, face parte din destinul omenesc... Dați-mi un trup." Și mai departe: Oh, mai cu seamă în prima mea tinerețe
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
e dovedit, totul poate fi dovedit. Kierkegaard însuși ne dezvăluie drumul pe care l-a urmat. Nu vreau să sugerez aici nimic, dar cum am putea să nu descifrăm în operele sale semnele unei mutilări aproape voluntare a sufletului, în fața mutilării consimțite în legătură cu absurdul? Este laitmotivul Jurnalului. "Mi-a lipsit tocmai bestialitatea, care, și ea, face parte din destinul omenesc... Dați-mi un trup." Și mai departe: Oh, mai cu seamă în prima mea tinerețe, ce n-aș fi dat să
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
proprietatea privată, veniturile statului etc., dar, mai ales, de poziția socială a făptuitorului și a victimei. Astfel, cei înstăriți primeau pedepse relativ ușoare, de regulă bănești, (amenzi, confiscarea averii), în timp ce săracii suportau pedepse grele, cum ar fi privarea de libertate, mutilarea, uciderea, chiar și în cazul comiterii aceluiași gen de fapte ca și cei înstăriți. Sistemul general al pedepselor, care s-a păstrat din evul mediu până în feudalism, cuprindea pedepse capitale, aflictive și inflamante, simplu inflamante și neinflamante. Pedepsele capitale erau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de diverse suplicii, în funcție de rangul infractorului și natura faptei. Spre exemplu, în caz de asasinat, condamnatul era tras pe roată, dar pentru erezie sau vrăjitorie era ars pe rug. Dintre pedepsele aflictive și inflamante făceau parte: galera pe timp mărginit, mutilările în diferite feluri, punerea la stâlpul infamiei, bătaia cu biciul în public. Blamul, amenda, privarea de serviciul religios erau principalele pedepse inflamante, iar admonestarea în camera de consiliu era una din pedepsele neinflamante 68. În dreptul penal feudal, sfera ilicitului penal
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de Basarabia căzută, la 1812, sub stăpânire rusească, unde minoritatea rusofonă s-a substituit națiunii române. Desigur, e la fel de rea și o lume în care majoritatea strivește minoritățile. Concluzia e că o istorie normală înseamnă întotdeauna echilibrul antitezelor, iar orice mutilare a uneia dintre ele înseamnă oprimarea vieții. Supremația principalului înseamnă imperialism, iar supremația secundarului dictatură. Infernul nu e majoritatea, cum crede Virgil Nemoianu, fiindcă oricând minoritatea poate fi infernul și invers. Dacă admitem că modernismul a adus supremația majorităților (care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
occidentală: suprimă diferența ontologică și pun semnul egalității între Dumnezeu și lucrările sale. Monismul lor se-ntoarce la etica omogenizantă a materiei macrofizice, deși pretind a porni de la Spirit. Dar mai există și o mare doză de mistificare și de mutilare a monoteismului creștin. Ei cred că achizițiile științei contemporane pledează pentru un Dumnezeu unic, care nu mai are nevoie să se ipostazieze Treimic în Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Pentru ei, reluând celebra profeție a lui Nietzsche, "Iisus, și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
razant cu apofiza transversă, iar anterior rezecția arcurilor costale va fi făcută în scară în raport cu prima coastă. Datorită infirmităților pe care le produce (scolioze, deformații toracice), intervenția este contraindicată la adolescenți și tineri. Sunt total proscrise astăzi toracoplastiile bilaterale datorită mutilărilor grave aduse staticii toracice („gâtul de lebădă”). Locul actual al toracoplastiei în tratamentul chirurgical al tuberculozei După o perioadă de disgrație în ceea ce privește preferința chirurgilor pentru toracoplastie, ultimul deceniu s-a caracterizat printr-o reconsiderare a acestui tip de intervenție. Creșterea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
recomandând-o în tuberculozele cavitare recente cu pereți elastici acompaniate de alte leziuni de mai mică amploare, ce depășesc în jos lobul superior (Coman C.) [12]. La aceste cazuri, toracoplastia ar trebui să depășească 5 coaste fapt care ar genera mutilări toracice importante. PEP este preferat mai ales la adulții tineri și adolescenți (fig. 6.57). Intervenția constă într-o decolare a pleurei parietale la nivelul apexului și mediastinului, fapt care duce la colabarea plămânului subiacent și punerea în repaus a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
un rol important în definirea SPT; C. Anastasatu, C. Didilescu (1987) [3] publică o valoroasă monografie pe această temă. SPT s-a conturat odată cu apariția chimioterapiei asociate sau nu cu tratamentul chirurgical, care a generat „vindecări cu defect” (vindecări cu mutilări anatomice și funcționale). Anastasatu definește sindroamele respiratorii post-tuberculoase astfel: „în cadrul lor se include de regulă complexul de tulburări și simptome de natură variată, în mare parte ireversibile sau parțial reversibile, care survin pe fondul unor leziuni de tuberculoză a aparatului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
a adulților, nici cu cea a copiilor cunoscuți de el. În aceeași seară, mâna-i dreaptă teafără făcuse isprava cu îndoirea lingurii de metal, căreia nimeni nu-i găsise încă o explicație convenabilă. Cert e că ea îl scăpase de mutilarea la care erau supuși de obicei alți copii recrutați similar, mai înainte de a deprinde cerșitul la cap de pod prin mijlocirea capitalului lor de infirmitate. Deși, cel puțin în public, performanța nu se mai repetase, vădise deosebită înclinație spre fierărie
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
emancipase mizeria umană de strivitoru-i reziduu de realitate, gesturile de vrăjitor ale lui Rică îi dădeau o fluiditate ce ascundea bolovănosul fund sub o jerbă orbitoare de sclipiri. Răpiri, bătăi cu copiii, razii ale poliției, evadări din dubă, violuri, spargeri, mutilări infantile, tabere incendiate, pogroame, toate deveniseră o simfonie eroică aderentă impecabil la degetele lui. Căci viteza mișcării transparentizează lucrurile, deschizându-le larg înspre altceva decât ele și înecându-le oroarea într-o lumină venită de dincolo de ea. Câți dintre ascultătorii
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o rostire iubitoare de clarități, înscriind, în ritmurile-i solemne, până și tulburile fantasme nesupuse, îndeobște, nici unei geometrii; considerarea reticentă a contingentului și concentrarea tuturor puterilor de gândire și imaginație spre un orizont al permanențelor umane, ca și salvate de mutilările istoriei: sunt trăsături ce situează lirica lui Ștefan Augustin Doinaș într-un spațiu pe care ne-am obișnuit să-l numim al clasicității. ION POP SCRIERI: Cartea mareelor, București, 1964; Omul cu compasul, București, 1966; Seminția lui Laokoon, București, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
La rândul său, Virgil Ierunca pune În paralel fenomenul Pitești cu „spălarea creierului” și cu „sinuciderea personalității”, procedee chinezești Însoțite de tortură fizică moderată (fără ca ea să fie infinită, ca la Pitești); Virgil Ierunca amintește și de „spălarea creierului” ca mutilare exclusiv psihică sau de metoda numită „Încercarea” ori „proba”8. Comparându-le cantitativ și expresiv, față de reeducarea prin sânge de la Pitești, metodele chinezești sunt mai blânde; dar blândețea schingiurii mentale este doar aparentă. Peste toate aceste elemente trebuie amintită ca
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]