1,340 matches
-
de excursie la Iași cu studenții săi, o excursie pe care și-o dorea culturală, incitat de mine să descopere izvoarele spiritualității românești. I-am dus la Muzeul de Literatură al Moldovei, la Casa Pogor și prietenul meu Liviu Rusu, muzeograful de atunci, trecut și el În neființă, i-a plimbat pe studenții bucureșteni prin salonul Junimii, le-a arătat unde stătea titu Maiorescu (primul profesor român de psihologie, nu-i așa?) la Întrunirile cenaclului, locurile preferate de Eminescu și Creangă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
continuă să-și rescrie rolul jucat sub dictatura comunistă cu pana unui megaloman inpenitent. Sub titlul „Nicoale Breban - o larvă care nu va deveni fluture”, într-o pagină din 13 august 2002 a Adevărului literar și artistic, dl Alex Pantazi, muzeograf pensionar, făcea o radiografie a animalului bolnav Nicolae Breban. Fotocopiile a patru dedicații oferite de „haiducul de salon” Nicolae Breban, Elenei și lui Nicoale Ceaușescu de-a lungul mai multor ani însoțeau textul dlui Pantazi. Iată-le: „Pentru aniversarea zilei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
acest proiect. Adresez mulțumiri cu deosebire nepotului artistului, Gheorghe Bălțatu pentru acordul dat la publicarea acestui manuscris și pentru amabilitatea de a fi permis ilustrarea cărții cu reproduceri ale lucrărilor din colecția personală. Gratitudinea mea se adresează atât Corinei Cimpoeșu, muzeograf la Muzeul de artă din Iași, cât și Marinei Aposteanu și Antoanetei Alexandru, bibliotecare la Biblioteca Institutului de istoria artei "George Oprescu" din București care au răspuns solicitărilor mele de documentare și Florentinei Vrăbiuță care s-a implicat cu pasiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pe "condiția" celor cu personalitate. Pentru că numai aceștia pot da cărți de uimire, derutante. Acesta e un semn prim al valorii: uimirea produsă. Numai liniște și bucurii! Toate salutările mele alese pentru Camelia și Aurel! Și pentru Liviu (Constantin-Liviu Rusu, muzeograf conservator la Casa "Vasile Pogor" n. red.) și d-l Dimitriu! Al tău, Aurel Borca, 10 oct. 1980 Salut, dragul meu! După ce mă întorc din orașe un timp fac parte dintr-un pustiu. Trebuie să înving altă lume, să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
liniște și încredere putem cîștiga "scăpînd" de prima carte. Pentru că, sînt sigur, cărțile noastre vor uimi plăcut. Mă bucur pentru noul tău post! (transferat de la Biblioteca Institutului Politehnic "Gh. Asachi", la 1 decembrie 1980, la Muzeul Literaturii Române Iași, ca muzeograf). Cred că și tu. Îți scriu de la școală. Cancelaria, pustie ca o călimară. Și Tudor Gheorghe spunîndu-mi poezii alese. Mîine plec la P. Neamț, la Adrian (Alui Gheorghe n. red.). Voi sta trei zile, sper să-mi revin. M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
la Iași prin decembrie! Și la o crîșmă, spun ei, Brumaru (Emil n. red.) le-a zis că tu ți-ai făcut nu știu pe unde pile, la București, ca să intri tu la "Convorbiri" (revista "Convorbiri literare"; Lucian Vasiliu era muzeograf la MLR Casa "Vasile Pogor", Iași n. red.), și nu el! Am dezaprobat asta; ei zic că totuși așa zicea Brumaru. Îți spun asta pentru că știu că nici tu nu suporți ipocrizia! Și ca să te aperi! Mi-am adus discuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
nu e ca-n Buc., Cluj, Iași etc. Oricum, eu i-am spus toate cele în favoarea suplimentării. Cînd va vorbi cu Andi Andrieș, acesta îi va spune că nu mi-a zis nimic mie în acest sens domnul Parascan (prozator, muzeograf la MLR Iași n. red.) ar trebui să-i comunice domnului Andrieș că eu am spus că cei de la JUNIMEA și de la Pogor m-au "rugat" să trec și să vorbesc în legătură cu posibilitatea suplimentării tirajului la acel album (dedicat lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
privitoare la ritualul nașterii, a nunții și înmormântării ocupă spații largi, iar descrierea valoroasă. Strigăte și chiote din Straja, bocete din Straja și satire asupra țiganilor sunt părți ale monografiei. Deosebit, Dimitrie Dan a desfășurat și o fructuoasă activitate de muzeograf și conducător al unei astfel de instituții din Cernăuți. * Păstorul Păstorul. V. Sesan, în Glasul Bucovinei nr.103 informa că „În baza mandatului primit din partea adunării comitetului redacțional din 13 martie 1919 invită pe ziua de joi 14/27 martie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o duceți pentru un scop atât de frumos. Familia Petrovici cunoaște cred și arta propriu zisă, dar astăzi trebuie să corespunzi curentelor vremii! Eu nu le-am răspuns decât că... nu o Înțeleg! Oare În viitorul Îndepărtat, vor mai găsi muzeografii ceva de spus, În comparație cu astăzi? La Brașov a fost o expoziție americană, cu care ocazie un pictor a demonstrat cum se pictează astăzi. El a răsturnat pe hârtie cutii de vopsea, culori, la Întâmplare?! Îmi pare rău că nu voi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Gr. Miron </citation> <citation author=”MIRON Grigore” loc=”București” data =”26.II.1979”> Stimate Domnule Dimitriu, După Întâlnirea noastră de la Suceava, m-am Întors la Fălticeni. Am trecut pe la „Casa” din Str. Sucevei, dar n-am găsit pe nimeni. Tov. muzeograf era În concediu, iar „casa” În renovare, cu bilet pe ușă, specificând situația. Noi ne-am văzut pe ziua de marți, 13.II.a.c. și pe muzeograf abia pe ziua de 18.II, duminecă, la primărie, când era ofițer de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
trecut pe la „Casa” din Str. Sucevei, dar n-am găsit pe nimeni. Tov. muzeograf era În concediu, iar „casa” În renovare, cu bilet pe ușă, specificând situația. Noi ne-am văzut pe ziua de marți, 13.II.a.c. și pe muzeograf abia pe ziua de 18.II, duminecă, la primărie, când era ofițer de serviciu. Era În concediu până la 1 martie. I-am vorbit și i am lăsat materialul, pe care l-ați văzut . Adică, mai precis, am convenit cu dânsul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Iași. Cum Îi aflăm adresa? Căci TÎrgul Iașilor e mare... Ne-am convocat În ședință operativă pentru a doua zi dimineața, orele 8 precis. După oarecare dezbatere, În unanimitate, fără nici o abținere, s-a hotărât să se aducă la cunoștință muzeografului E.D. - Suceava descoperirea obiectului, ca să se știe: și totodată să ne dea adresa păgubașului... Obiectul va fi pus la păstrare În bune condițiuni. Zilele treceau și răspunsul zăbovea - motivat. Ne-am dat cu părerea că distinșii oaspeți ieșeni vor repeta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
doua zi s-a dus la dispensar). În ceea ce privește pe adversarii sau dușmanii matale, să te gândești la faptul, că toată lumea știe ceva: Galeria este și va rămâne creația matale și te rog din nou s-o supraveghezi din... Suceava. Numele muzeografului Îmi e tare cunoscut, dar nu știu, de unde să-l iau . Poate, ca folticenean, va avea cel puțin milă de creația altuia, pentru locul său natal . Totuși, „ochiul stăpânului Îngrașe vita”. Totul e: să nu strice ce-ai făcut mata
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu un prenume de floare, cu un miros puternic, s-a născut în județul Tulcea, acolo unde Dunărea formează acea deltă, înainte de a se vărsa în Marea Neagră. A urmat Facultatea de Istorie , dar, n-a devenit dascăl, îmbrățisând munca de muzeograf. Mulți politicieni se îndoiesc de calitățile intelectuale pe care le posedă Crin Antonescu, ba, clevetitori spun că ar fi rămas și repetent într-un an de facultate. Ceea ce este cert, liderul Partidului Național Liberal este o persoană narcisistă, văzându-se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sunt mai rare. Nu cred în aceste centre și în acele caste care acordă diplome și medalii unor oameni prea ahtiați să și le pună în piept sau deasupra patului unde dorm. Unii au pretenția că sunt statui în viață, muzeografi ai propriei glorii, ceea ce mă face să râd cu poftă, dar și să mă întristez: e ceva în ei ce suferă după iubire și o înlocuiesc astfel cu foamea de onoruri. E un dezacord uneori marcant între literatura foarte bună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la Facultatea de drept, tot în capitală, filologie la fără frecvență, în Iași mai toate legate de dosarul de preot interbelic-cernăuțean pe care îl moștenisem). Așadar, într-un fel, Iașul mi-a devenit tată. Am fost mai întâi bibliotecar, apoi muzeograf literar. Am dormit în subsoluri, pe colecții de ziare, am mâncat foarte puțin și am citit mult, până m-am ridicat, copăcel, la o relativă normalitate. Datorez foarte mult Iașului/ Iașilor. M-am străduit, mă străduiesc să îi ofer întreagă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
boemul, răzvrătitul de altădată. De aici și mici neînțelegeri cu prietenii mei. "Burlăcăria" mea de tip junimist luase sfârșit, deși mă obișnuiam greu cu noul statut. În plus, parcă se înmulțise numărul delatorilor, eram mereu amenințat că postul meu de muzeograf va fi "restructurat" (eu fiind între ultimii angajați ai muzeului) și astfel voi rămâne fără slujbă (încă nu eram membru de partid, tergiversam cât puteam solicitările repetate de a mă înscrie). Până la urmă, importantă în toată prietenia noastră cu Aurel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o gospodărie țărănească datând din secolul al XIX-lea, achiziționată de Muzeul Bruckenthal Sibiu, în principal de directorul de atunci, regretatul Cornel Irimie, de domnul Corneliu Bucur directorul muzeului Astra Sibiu, domnul profesor Ștefan Palada, domnul Constantin Pop și alți muzeografi ai așezământului Bruckenthal care în acea perioadă au acordat profesionala lor competență din punctul de vedere al asistenței de profil, în amenajarea muzeului. Gospodăria reamenajată în incinta muzeului e formată din casa țărănească cu trei încăperi complet mobilate cu întregul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unde participasem cu cinci lucrări, fiind toate acceptate în salon, două moderne; „Lacrimi” și ‚Tandrețe” și trei naive; „Pasărea”, ‚Nodul” și „Vrăjitoarea”, spre surprinderea mea juriul îmi acordase premiul al II-lea pentru lucrarea „Lacrimi”, președintele juriului fiind Aurel Istrate, muzeograf principal la Muzeul de Artă Iași, membru al U.A.P. A doua zi apăruse un articol în ziarul local în care eram menționat și în același timp și botezat în privința numelui. Bucuria era imensă, ziarul îl cumpărasem de la o tonetă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
s-a ținut la Galeria Cuhnia de la Palatul Mogoșoaia, manifestare organizată de Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare, București. Aici am avut șansa ca lucrarea „Sf. Gheorghe”, ce îmi fusese refuzată de profesorul Aurel Istrate, muzeograf principal la Muzeul de Artă, Iași, în urmă cu un an la expoziția de grup de la Sala Gotică a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi deschisă împreună cu: Valentina Acasandrei, Mihaela Stafie și Floarea Popescu, să-mi fie acceptată. Expoziția a avut ca
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
știau adresa, nu avusese loc nici o manifestare la Tulcea unde să particip ca să fi intrat în baza lor de date. După puțin timp mi-am amintit, când am fost la marea expoziție a lemnului desfășurată la București, am cunoscut un muzeograf de la Muzeul de Artă Populară din Tulcea dl. Valeriu Leonov, căruia i-a plăcut în mod deosebit lucrarea mea pe care o prezentasem la expoziție și căruia i-am lăsat o carte de vizită. Conform celor scrise în invitație trebuia
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
trebuia să confirm participarea, și am sunat luând legătura cu persoana de contact dl. Olimpiu Vladimirov. Din discuția purtată telefonic am fost informat că în urma vizionării site-ului meu personal pe care-l prezentase așa cum și ghicisem dinainte, dl. muzeograf Valeriu Leonov, doreau să mă aibă la festival. Drumul lung parcurs cu trenul până la Tulcea a fost foarte obositor și greu de suportat datorită căldurii mari de afară. După primii pași pe care i-am făcut pe peronul gării din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
foarte frumos amenajat, un șopron în care se puteau observa diferite obiecte de uz gospodăresc, iar într-un colț era instalat un banc de lucru, pe care îmi așezasem cu grijă lucrarea. Au urmat o serie de întrebări adresate de muzeograful Valeriu Leonov la care am încercat să răspund cât mai direct și la subiect, timp în care nu încetam să sculptez la capul de țăran; astfel se năștea primul meu film documentar realizat de o instituție de cultură. După ce operatorul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ceilalți dorind să rămână la Tulcea pentru a face vânzare la urcioarele și străchinile de lut cărate cu greu de la mare distanță, pentru a fi prezentate la festival. Din partea gazdelor, ce erau destul de obișnuiți cu locurile din împrejurimi, erau prezenți muzeograful Valeriu Leonov ce avea ca pasiune realizarea de instrumente muzicale tradiționale din Dobrogea, sculptorul Corneliu Agapei, ce realiza diferite statuete în piatră, Marian Ghițulescu ce se ocupa cu împletituri din papură și Ioana Duduță o creatoare de măști populare și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
încheiasem în sufletul meu un mic contract semnat cu mine personal, reușind să editez, prima mea carte, ca o răsplată a celor 100 de expoziții la care participasem. Vernisajul a fost prezentat de Aurel Istrati, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Muzeograf principal la Muzeul de Artă din Iași, care îmi scrisese și prefața la album. Ieșirea de sub tipar a albumului „Forme din suflet”era o dovadă clară că realizasem ce îmi propusesem cu ani în urmă pe când mă întorceam de la Timișoara
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]