36,388 matches
-
Față de intelectualul occidental, cel român ar avea - într-o posibilă analiză statistică - un avantaj și două handicapuri. La capitolul literatură, românii stau mai bine decît occidentalii și se pot impune cu eleganță într-o discuție pe temă, în schimb cultura muzicală și cea teologică, firesc asimilate de orice ins trecut prin școală în vestul Europei sînt, la noi, aproape inexistente. Dacă incultura muzicală e îndeobște ascunsă, cu un sentiment de jenă, incultura religioasă nu face pe nimeni să roșească. Raportarea la
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
mai bine decît occidentalii și se pot impune cu eleganță într-o discuție pe temă, în schimb cultura muzicală și cea teologică, firesc asimilate de orice ins trecut prin școală în vestul Europei sînt, la noi, aproape inexistente. Dacă incultura muzicală e îndeobște ascunsă, cu un sentiment de jenă, incultura religioasă nu face pe nimeni să roșească. Raportarea la religie se face azi, în urma celor cincizeci de ani de abstinență, prin atitudini exagerate: unii țin să-și arate credința printr-o
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
reclamă: „ Mobila ta de suflet”. Un suflet bine mobilat, zice glumeț autorul notei. Suflete, bun la toate, zicem la rîndul nostru, citînd știți pe cine. l A propos de slogane: un concert al lui Tudor Gheorghe e anunțat drept Evenimentul muzical al anului. Oare Festivalul „George Enescu” în ce an s-o fi ținut? l Contrafortul tinerilor basarabeni este, în numărul pe septembrie, mai politic decît oricînd. Asta arată ceva despre situația din Basarabia, unde, după limba română, a fost pusă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
în permanentă divergență cu flexibilitatea ritmurilor, cu suplețea evoluțiilor armonice, cu provocările solo-urilor instrumentale, cu ceea ce muzica are de spus odată cu vocile. Poate dans contemporan, mișcări auster stilizate, balerini obișnuiți “să audă” o partitură cu totul deosebită de stilurile muzicale adaptabile ușor dansului, alt fel de costume aici, poate... Marea șansă a noastră și a acestei montări a stat și în Ștefan Ignat - Oedip. El are tinerețea, fizicul, mobilitatea și înainte de toate glasul bun, rezistent, timbralitatea care îl susțin de-a-lungul
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
rămâne o problemă atât pentru el, cât și pentru aproape întreaga distribuție. Ar fi oare mai bine să se cânte în limba română? Dicțiunea ar fi mai bună? În această operă nu sunt roluri secundare chiar dacă implicarea lor în dramaturgia muzicală este redusă. Personalitatea vocală trebuie să însuflețească fiecare replică. Deci, cele mai bune roluri: Ecaterina Țuțu - Sfinxul, Pompei Hărășteanu - Phorbas, Horia Sandu - Tirezias, Aura Twarovska - Jocasta, Mihnea Lamatic - Paznicul, Marian Someșan - Păstorul, Adriana Alexandru - Meropa, Simona Neagu - Antigona. Opera Română
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
Marian Someșan - Păstorul, Adriana Alexandru - Meropa, Simona Neagu - Antigona. Opera Română a pus la lucru tot ce avea mai potrivit. “Last but not least”: Corul. El este personaj multiplu, poporul însuflețind în replică această poveste uluitoare pe care o trăiește. Muzical (dirijorul Stelian Olariu este mereu artistic-eficace) și în dramă unde a captat intențiile grandilocvente ale regiei, le-a interpretat pe seama lui cu o poftă individualizată de a juca. Mă întorc la prietenul meu, care îmi spune: “Tu iubești muzica! Pe
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
Caragiale, și anume, O scrisoare pierdută. Ritmul de lucru al regizorului nu a coincis cu cel autohton, așa încît, după cîteva repetiții, totul a fost abandonat. Și pentru Oedip, regizorul a venit extrem de bine pregătit și documentat. Nu sînt critic muzical, nu pot vorbi din punctul acestuia de vedere. De aceea se află în această pagină opinia avizată a doamnei Ada Brumaru, colaboratoarea noastră. Pot însă să spun că m-a interesat teatral această propunere, m-a interesat să ascult muzica
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
făcut și ai și obligativitatea față de cei care ți-au cunoscut și ți-au cumpărat muzica, ai obligația să rămâi același care ai fost, care ai o carieră în spate și care vrei să o lași în urmă prin cultura muzicală românească." Greu cu vorbele nepuse pe muzică! l Din neconvenționala revistă arădeană CA ȘI CUM, subintitualtă "revistă literară supravegheată de Celebrul Animal" și aflată abia la numărul 2, am reținut doar interviul cu Catherine Millet, aici în postura de teoretician al artei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
întîlnire a unor romaniști de aiurea ceea ce Michael Heims numea "un Babel fericit". Toți, acolo, vorbesc, asemeni unor "moștenitori", dialecte noi ale latinei pierdute, parcă în ciuda germanei care-și cere insistent dreptul la supremație. Pe firul asocierilor care antrenează preferințe muzicale, circumstanțe istorice, adnotări de cititor profesionist se schițează o "pledoarie" pentru "latina gintă", nu ca mumie venerabilă de colecție, ci, dacă prinzi puțină bunăvoință, ca proces viu, care se diversifică tot timpul. Sînt, fără sofisticare inutilă, niște memorii "sport", ca
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
în mod solemn, altora. Ca o plantă firavă, răsărită și apusă la umbră, plantă pe care lumina zilei ar orbi-o și vîrtejul existenței publice ar îngropa-o, pelerinul cochetează cu anonimatul, fiind tipul de compozitor emblematic pentru începuturile creației muzicale savante, cînd orgoliul auctorial nu-și inaugurase încă prodigioasa lui carieră. Compozitorul-misionar, dimpotrivă, suferă de inflația propriei identități. La fel de credincios ca și pelerinul, fie că perorează ideile altora, preluate însă după chipul și asemănarea sa, fie că-și strigă propriile
Originalitatea călătorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12077_a_13402]
-
a vis. Intrări și ieșiri prin care orice creator și-a exercitat dreptul la geniu, la imaginațiile lui bizare, la magnificele sale extravaganțe. Nu e musai ca un compozitor să fie exclusiv pelerin, misionar, explorator, conchistador ori peregrin. Dimpotrivă, practica muzicală, cel puțin a ultimului veac, a promovat specia creatorului cameleonic, în stare să gliseze amiabil, pe parcursul existenței sale componistice, de la o ipostază la alta a călătorului. Aceasta chiar dacă istoria muzicii savante a afișat o consecuție de modele (sau de mode
Originalitatea călătorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12077_a_13402]
-
ți-ai dat seama că ai greșit, că ar fi trebuit să scrii la vremea când au apărut. Și, reluând lectura, aceasta te îndeamnă, ba, chiar te obligă parcă să scrii. O asemenea carte frumoasă, apărută în 1983 la Editura Muzicală este 9 caiete albastre scrisă de brăileanul Mihai Berechet, actor de talent și regizor înzestrat. Pe lângă faptul că Mihai Berechet este un minunat povestitor, al cărui verb ironic cucerește și temperează sentimentala rememorare a propriei vieți, 9 caiete albastre (ce
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
minune muzicilor experimentale pentru că afișează o simptomatologie de tipul exagerărilor, inflamărilor și accentelor caricaturale. Din fericire, cazurile de muzică experimentală sunt izolate, compozitorii învrednicindu-se arareori să-și exercite propensiunile prospective în mod simultan asupra celor trei paliere ale limbajului muzical: vocabular, morfologie, sintaxă. (Altminteri, atunci când într-un opus prospectarea se săvârșește la nivelul unui singur palier sau, cel mult, la două, suntem în prezența experimentului muzical propriu-zis și nu a muzicii experimentale). 14. Platon spunea că mirarea este sentimentul specific
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
să-și exercite propensiunile prospective în mod simultan asupra celor trei paliere ale limbajului muzical: vocabular, morfologie, sintaxă. (Altminteri, atunci când într-un opus prospectarea se săvârșește la nivelul unui singur palier sau, cel mult, la două, suntem în prezența experimentului muzical propriu-zis și nu a muzicii experimentale). 14. Platon spunea că mirarea este sentimentul specific filosofilor. Ei bine, există muzici care uimesc prin graiul lor, împărtășindu-și splendorile, care impresionează prin bogăția lor, slăvindu-și atât aparențele, cât și esențele. Sunt
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
identității lăuntrice. Oarecare mirare, consideră Lucian Raicu, poate stîrni și faptul că, în scrisul lui E. Lovinescu, remarcabila claritate și rigoare a conceptelor se situează pe o bază irațională, atestată într-o manieră neechivocă de însuși autorul Memoriilor, a vagului muzical, a inefabilului unor dispoziții sufletești. Pe de-o parte expresia limpidă, de-o fermă tăietură a celui ce-a plăsmuit nu doar pagini de critică aplicată, ci și un sistem estetic de-o solidă articulație, de cealaltă parte un "subsol
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
a plăsmuit nu doar pagini de critică aplicată, ci și un sistem estetic de-o solidă articulație, de cealaltă parte un "subsol" decisiv, incontrolabil, al eului neconceptualizat. "Am precizat încă din primul volum al acestor Memorii, scria E. Lovinescu, natura muzicală a mecanismului meu estetic, a cărei prezență se semnalează și în unele fenomene ce-mi păreau altfel inexplicabile, cum e, de pildă, inhibiția resimțită în fața necesității de a improviza literatura pe subiecte ocazionale", pentru a reliefa "necesitatea absolută și absurdă
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
de pildă, inhibiția resimțită în fața necesității de a improviza literatura pe subiecte ocazionale", pentru a reliefa "necesitatea absolută și absurdă de a proceda, nu numai în lucruri mari, ci și în cele mici, din același principiu generator al unei stări muzicale". Iată așadar un mecanism abscons, de factură orfică, a severului clasicism lovinescian! Un mecanism care denotă apropierea actului critic de cel liric, fundamental, precum un embrion al oricărei creații, inclusiv a celei avînd ca rezultat o strictă structurare cerebrală, menit
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
disproporția efortului față de rezultate e fatal, prin urmare, să trezească o revulsie aproape categorică dinaintea Ťmaterialului ocazionalť într-un scriitor ce s-a refuzat cu energie mecanizării și și-a rezervat modesta lui putere de creație numai pentru rarul moment muzical, în care dispare orice inhibiție. Lucian Raicu se întreabă cu schepsis, spre a răspunde printr-o negație de bun-simț: "Istoria civilizației române, Istoria literaturii române să fie opera unei dispoziții muzicale sau chiar a uneia (cum spune apăsat și provocator
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
modesta lui putere de creație numai pentru rarul moment muzical, în care dispare orice inhibiție. Lucian Raicu se întreabă cu schepsis, spre a răspunde printr-o negație de bun-simț: "Istoria civilizației române, Istoria literaturii române să fie opera unei dispoziții muzicale sau chiar a uneia (cum spune apăsat și provocator E. Lovinescu) de Ťtransăť sustrasă inhibițiilor și dificultăților Ťrațiuniiť? De ce nu!". O altă "ciudățenie" a lui E. Lovinescu, examinat pe reversul său umbros, o alcătuiește raportul acestuia cu "materia primă" a
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
Memoriilor, deși se străduiește să extindă aria contestației la întreaga personalitate lovinesciană. Nu era cel mai bun lucru să se întoarcă la faza impresionistă a criticului, de care el însuși s-a despărțit. Prozatorului îi displace profund speculația despre sursa muzicală a ideilor, vituperând necruțător: "în sens clinic numai cretinii și euforicii au idei muzicale" (p. 53). Camil Petrescu repetă cu obstinație că E. Lovinescu nu are idei (afirmă chiar că e steril), nu are intuiție, nu are gust estetic, nu
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
cel mai bun lucru să se întoarcă la faza impresionistă a criticului, de care el însuși s-a despărțit. Prozatorului îi displace profund speculația despre sursa muzicală a ideilor, vituperând necruțător: "în sens clinic numai cretinii și euforicii au idei muzicale" (p. 53). Camil Petrescu repetă cu obstinație că E. Lovinescu nu are idei (afirmă chiar că e steril), nu are intuiție, nu are gust estetic, nu are talent - și deci părerile lui nici nu ar trebui să conteze. Ca un
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
acest fel o ilustrare a depărtării care desparte arta de divertisment și talentul de dexteritate. Iar, în final, adăugarea unui fragment din Simfonia a 5-a de Gustave Mahler a fost chiar o gafă coregrafică, deoarece între cele două universuri muzicale este o prea mare distanță. Deschiderea stilistică, ilustrată de varietatea repertoriului Baletului Operei de Stat din Viena, precum și piesele semnate de Jiri Kylian, bine puse în valoare de companie au fost cele mai importante atu-uri ale spectacolului dat de
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
demonic al geniului său îl domina în asemenea măsură, încât era obligat să execute ceea ce acesta îi impunea". Este o performanță rară faptul că tânărul dirijor Kesslyŕk Gergely semnează și regia. Cu atât mai mult cu cât orchestra, altă formație muzicală decât la Tannhäuser, îl ajută în intențiile de acțiuni din scenă. Oglindă a sensurilor ea susține ritmurile, suplețea armonică, comentarii uneori ironice, sugerează contradicția dintre ceea ce se spune și ceea ce ar trebui să rămână ascuns. Orchestra induce, ca semn al
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
combinație hiperbolică unșpe (" Nu ne mai agasați cu topicuri reluate de unșpe mii de ori!", level.ro), mai rar treișpe ("Ce scrie U. sau B. am mai citit în treișpe mii de reviste", forum.pixelrage.ro), șaișpe ("au scos un muzical de succes acu' șaișpe mii de ani ", computergames.ro), șaptișpe sau șaptîșpe ("păi sunt șaptișpe mii de feluri de cutii", daciaclub.ro). în genere, par să fie preferate formele populare bisilabice și fără oscilații și complicații de pronunție (ceea ce ar
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
și morții, emisar profetic urbi et orbi, imnograf, aed elegiac, apolinic, eschatologic, prerafaelit, psalmist isihast, počte maudit (protagonismul îngerului căzut) mesager și descriptor al zeilor, apatrid supraviețuitor al dezastrelor lumii, sacerdot al iluminărilor, menestrel al Evangheliilor, orchestrator de sortilegii hipnotice, muzicale, erotice, alexandrin oracular, totul subsumat omului fragil, a cărui singură ispită e cerul și singură consolare, poezia (aleasa inimii). Descifrând viața, sursele și soarta poetului bântuit de marea Creație și de mitologiile aferente. Miron Kiropol are alonja ontologică de a
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]