1,091 matches
-
în romane, nu înseamnă, nici pe departe, că metoda sa constă în a scrie niște scene „și apoi a încerca să le bage în poveste” (Wolfe, 1985, p. 57). Dimpotrivă. E suficient să-i parcurgi cărțile pentru a admira perfecta muzicalitate a construcției și inegalabila artă a potrivirii cuvintelor. A-i reproșa lucruri care nu țin de intențiile sale înseamnă a te deda la inutile răfuieli cu un scriitor care a contribuit la „democratizarea” genurilor literare mai mult decât au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de tablou și imaginarea unor evenimente parcurse pe o durată de timp, cele imaginate combinându-se Într-o compoziție; *METODA MAȘINII DE CUSUT DESENE - joc care propune menținerea mâinii nemișcată și mișcarea hârtiei În actul desenării, care conferă o anumită muzicalitate liniilor și formelor; *METODA OCHILOR ÎNCHIȘI - prin care se exploatează hazardul, Întâmplarea; subiecții desenează cu creionul sau alt instrument, cu ochii Închiși, 3-5 elemente legate de o temă dată, apoi se exploatează suprapunerile, Întretăierile și se adaugă alte elemente; * METODA
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sihastru...”, „cerul albastru...” Acceleratul de George Topîrceanu: „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece Înserarea mută trece...” „Păsările ciufulite, Alarmate Și-ngrozite...” Epitetele se întâlnesc atât înainte cât și după numele pe care îl determină; topica schimbată conferă muzicalitate și valoare expresivă versului. Pentru ca elevii să sesizeze valoarea poetică a unor cuvinte, împart colectivul clasei în trei grupe și dau fișele de lucru. După rezolvarea sarcinilor de pe fișa de lucru, fiecare grupă numește un reprezentant care prezintă modul de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ale antrenamentului modern în gimnastică. București: Sport - Turism, 1982, p. 39. 11 exercițiilor cu indici superiori de măiestrie, se caută alegerea unor fonduri muzicale și costume adecvate structurii motrice respective”. „Gimnastica artistică feminină se caracterizează prin frumusețe, grație, ritm și muzicalitate. Estetica mișcărilor, marea varietate a exercițiilor, ritmicitatea și acompaniamentul muzical dezvoltă și educă sensibilitatea artistică, cultivă dragostea pentru frumos. Dezvoltarea până la perfecțiune a ținutei artistice, a armoniei, dinamismului, amplitudinii și ritmului gimnastei, duce la expresivitatea în mișcare a întregului corp
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
perfecționarea calităților motrice și psihomotrice; dezvoltarea bazelor generale ale mișcării; pregătirea tehnică inițială privind elementele gimnice necesare compozițiilor la bârnă și sol. 4. Exerciții la centru, ce cuprind diferite mișcări din gimnastica ritmică: exerciții speciale pentru dezvoltarea ritmicității și a muzicalității precum și a plasticității (piruete, pași de dans, sărituri mici și de amplitudine, combinații de elemente artistice în funcție de necesitățile lecției și perioadei antrenamentului gimnastelor). Ele urmăresc: consolidarea și perfecționarea elementelor tehnico - artistice; formarea deprinderilor pe care le cere o execuție artistică
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
elemente artistice în funcție de necesitățile lecției și perioadei antrenamentului gimnastelor). Ele urmăresc: consolidarea și perfecționarea elementelor tehnico - artistice; formarea deprinderilor pe care le cere o execuție artistică și corectă a mișcării; dezvoltarea și perfecționarea calităților motrice și psihomotrice; educarea ritmicității și muzicalității motrice. „Din primele lecții de gimnastică se va acorda atenție formării unei ținute corecte, estetice și a deprinderii de a executa exercițiile într-o formă cât mai frumoasă și expresivă. Pentru formarea ținutei corecte sunt indicate exerciții din dansul clasic
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
de plasticitatea, expresivitatea și armonia mișcării. Forma artistică de executare a mișcărilor constituie primul țel ce trebuie urmărit în pregătirea artistică a gimnastelor. Prin execuție artistică înțelegem totalitatea aspectelor legate de: ținuta artistică, armonie în mișcare, amplitudine maximă, ritm și muzicalitate, expresivitate. Analizând tendințele de dezvoltare și orientările din gimnastică pe plan mondial, precum exigențele mereu sporite ale codurilor de punctaj, trebuie să apreciem că: un exercițiu competitiv nu mai poate fi o simplă compoziție, o înlănțuire de elemente tehnice executate
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
expresivității; dezvoltarea capacității coordinative, dezvoltarea ritmului și echilibrului, educarea orientării în spațiu și timp; dezvoltarea capacității de a transmite prin intermediul mișcării o anumită stare emoțională, determinată de conținutul muzicii și de înțelegerea ei exactă, de frumusețea și expresivitatea mișcării; dezvoltarea muzicalității și ritmicității (educarea capacității de a reda prin mișcare particularitățile acompaniamentului muzical); dezvoltarea imaginației creatoare; formarea unor calități moral volitive, voința, perseverența, curajul, dârzenia, stăpânirea de sine, fermitatea, combativitatea. Aceiași autori consideră că estetica mișcării în gimnastică se realizează prin
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
pot fi atinse următoarele obiective: dezvoltare armonioasă a corpului; realizarea ținutei și execuției artistice; stimularea expresivității corporale, a creativității și imaginației artistice; creșterea virtuozității, dinamismului, grației și eleganței mișcărilor; dezvoltarea capacității de apreciere a propriilor acțiuni motrice; dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice; dezvoltarea calităților motrice; educarea capacității coordinative prin însușirea unui conținut bogat artistico motric; educarea sentimentelor estetice; Putem spune așadar că elementele împrumutate din dans, indiferent de genul acestuia, vor fi adaptate cerințelor și particularităților gimnasticii artistice. Cercetările efectuate indică
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
faptul că din conținutul gimnasticii ritmice sunt folosite în antrenamentul gimnastelor, în vederea realizării pregătirii artistice, doar exercițiile libere precum: exerciții cu sprijin la bara de perete și exerciții la centru (mijloace împrumutate din baletul clasic); exerciții pentru educarea ritmicității și muzicalității motrice; variații de pași; exerciții de balans și arcuire; exerciții de val care împreună cu cele da balans și arcuire contribuie la dezvoltarea forței musculare, a mobilității articulare și a echilibrului; exerciții specifice de echilibru, necesare menținerii stabilității corpului în diferite
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
cu efect general asupra întregului organism. Pentru a se ajunge la coordonarea mișcărilor cu muzica este necesar ca tempoul, caracterul și schimbările dinamice ale mișcărilor să corespundă tempoului, caracterului și schimbărilor dinamice ale muzicii. Exercițiile folosite pentru educarea ritmicității și muzicalității motrice constau în: jocuri muzicale; teme ritmice; structuri de exerciții mai scurte, sub forma unor micro-exerciții; combinații de mișcări; exerciții de mimică. După cum am amintit anterior unul din obiectivele principale ale gimnasticii este educarea esteticii mișcării și realizarea execuției artistice
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
1. executarea mișcărilor într-o manieră interpretativă, care să sublinieze coloratura emoțională, permițând comunicarea prin mișcare a acesteia. O componentă esențială a instruirii, un procedeu metodic de bază în realizarea pregătirii artistice. Rolul său se reflectă în educarea ritmicității și muzicalității motrice cu implicații asupra dezvoltării coordonării dinamice și perceptiv motrice. Acesta se manifestă în: a) educarea unor capacități specifice: ritmicitate; muzicalitate; dezvoltarea coordonării dinamice și a celei perceptiv motrice; b) ușurarea și optimizarea percepției motrice prin influențarea favorabilă a factorilor
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
a instruirii, un procedeu metodic de bază în realizarea pregătirii artistice. Rolul său se reflectă în educarea ritmicității și muzicalității motrice cu implicații asupra dezvoltării coordonării dinamice și perceptiv motrice. Acesta se manifestă în: a) educarea unor capacități specifice: ritmicitate; muzicalitate; dezvoltarea coordonării dinamice și a celei perceptiv motrice; b) ușurarea și optimizarea percepției motrice prin influențarea favorabilă a factorilor senzorial-perceptivi. Stimulul muzical influențează pozitiv percepțiile temporale. Prin colaborare cu „simțul mișcării”, gestul poate fi mai ușor ghidat pe traiectorie auditiv-kinestezică
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
probă, cea mai completă, exercițiile la acest aparat punând în evidență cel mai bine calitățile și personalitatea gimnastei. În nici una dintre probele de gimnastică artistică nu se îmbină atât de armonios suplețea cu dinamismul, expresivitatea cu forța și curajul cu muzicalitatea, ca în exercițiile la sol și nu iese la iveală atât de mult adevărata valoare a sportivei în ceea ce privește pregătirea tehnică, ingeniozitatea și originalitatea elementelor și combinațiilor, modul temperamental al execuției în care se îmbină armonios grația și eleganța, ușurința și
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
de a accede într-o lume transcendentală, superioară prin puritatea trăirii. Printr-o atitudine înrudită cu arta poeților simboliști (Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stéphane Mallarmé), ce cultivau culoarea sonoră a cuvintelor mai presus de sensul acestora, urmărind cu 12 prioritate muzicalitatea versului, Debussy va recurge la sugestie, ca mijloc esențial în crearea ambiguității. Prin definiție, simbolul se delimitează de simpla reprezentare a realității, fiind mobilul declanșării echivocului, a acelor multiple și variate interpretări ce operează la nivelul mental al auditorului, stimulându
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sugestii muzicale), intonația, ritmul etc. Paul Delbouille, Poesie et sonorite, Paris, 1961, reia unele idei ale lui Mukafovsky, insistînd asupra valorilor semantice ale contrastelor fonologice. Sextil Puscariu a intercalat în Limba română, București, 1940, voi. I, o convingătoare analiză a muzicalității poemului Rugăciune de M. Eminescu, urmărind grafic "valurile" sonore ale vocalelor accentuate, asonantele, aliterațiile etc. (b) p. 213. Cîteva importante articole despre metrică au apărut în Style in language, New York, 1960. (c) p. 219. In literatura română, Alecu Russo (Cintarea
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
dintre ele șansa interpretării multiple, asociative. Versul liber, abandonând sonoritățile exterioare desfășurate de rimă, va fi ecoul acestui ritm special, mulat pe spectacolul interior („Pasiunile noastre - veșnică acțiune - nesuferind lanțurile grele ale versului”, spune Pompiliu Păltănea) și cu aspirația spre „muzicalități strânse”, condensate (Ovid Densusianu, Versul liber și dezvoltarea estetică a limbii literare). Și, dacă dezvoltările teoretice din V.n. au fost bogate, tot atât de bogat ilustrată a fost și inițiativa revistei de a îndruma, cum mărturisea directorul, pe calea ce face ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
tocmai când se dorea descoperirea subconștientului, a „sufletului universal”, la o poezie de program simbolist ce evaluează cu formulele ei înghețate neliniștile prin care prindea a se defini sensibilitatea modernă. Dar mai ales efectele de ordinul sugestiei antrenate de o muzicalitate subtilă a mișcărilor sufletului, captate mai nuanțat de versul liber și de propensiunea panteistică a analogiei, sunt, din păcate, puse în umbră de o vizibilă manevrare mecanică a metaforelor-cheie, a contrastelor și de alunecarea într-o retorică a declamației. Și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
uneori într-o ușoară desuetudine, trădează și influențe din Mihai Eminescu, George Coșbuc, Ion Pillat, V. Voiculescu, Nichifor Crainic. Vocea poetului este însă aici mult mai decisă: el stăpânește cu destulă siguranță mijloacele artistice, stanțele au fermitate, suplețe, expresivitate și muzicalitate, acestor calități adăugându-li-se o discretă vibrație interioară; se insinuează ideea unei lumi paralele celei contemplate, o lume a trăirilor nemărturisite, învăluite în duioșie și tandrețe (Ceremonial pentru întoarcere în veac). Placheta Din refugiu, ultima apariție editorială a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
or ce se nasc din metafore, inventând o mitologie bazată pe forța logosului. Rafinat cizelator de simboluri, Emilian Marcu construiește înainte de toate, o parabolă a spiritului uman și a lumii-logos, cărora le sugerează o congruență relevantă. Sonetele sale au o muzicalitate diafană, relevând și sub acest aspect talentul incontestabil al poetului (Constantin Miu, Di ana Vrab ie). Trăitor al Iașilor și călător pe locurile sfinte pe unde a călcat Ștefan cel Mare, nu se putea să lipsea scă din sonetele sale
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Reef-Santa Cruz șunt greu de clasificat, prezentînd trăsături comune atît cu familia austroneziana, cît și cu limbile papua"293. Tipologic, s-ar mai putea aminti sistemele fonologice simple (număr redus de consoane și vocale, absența grupurilor consonantice dificil de pronunțat), muzicalitatea fluxului sonor (asonante, aliterații), două procedee morfologice intens utilizate: reduplicarea și afixarea, lipsa genului; la fel ca în limbile chino-tibetane, există zeci de clasificatori care exprimă caracteristicile obiectelor numărate (de exemplu formă, mărimea, funcția etc.); la fel ca în coreeană
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai fi o simplă și directă „declarație patetică”, un act de adeziune totală, fie ea și conformistă, și devine un mod de sondare și exprimare a eului. De remarcat sunt grija pentru rimele rare și tentativa de a sugera prin muzicalitatea versurilor o stare sufletească. În versurile din culegerea Între pământ și stele (1970) poetul pare că dobândește pentru prima dată conștiința menirii sale și, meditând asupra condiției creatorului de artă, se confesează într-un registru ce amintește dilemele, neliniștile multor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
autoportret (1968), Hingher și demiurg (1973), Grădinar (1980), Coroană de sonete (1992), predomină problematica general umană, temele metafizice. De aceea, ideologii literari ai regimului totalitar l-au considerat un poet „apocaliptic”. E o lirică meditativ-intelectuală, marcată atât de sobrietatea și muzicalitatea versului tradițional, cât și de polivalențele și ambiguitățile versului modernist. Familiarizat cu lirica modernă europeană (îndeosebi cu cea franceză și cea germană), M. a impus un foarte personal repertoriu de metafore și simboluri, mai toate gravitând în jurul „grădinarului” și al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
aceleași coordonate. Romanul Impact (1987) reia simbolurile din poezie, procedeu evident încă de la titlurile capitolelor: În lumina soarelui de vară, Lângă asprele valuri de mare, Incertitudini sau Verde, verde, iarba mea. Feminitatea, dragostea, problema cuplului, sondarea lumilor interioare, intelectualismul și muzicalitatea au, toate, ca fundal de rezonanță, marea. În postura de eseistă, J. încearcă să dezvăluie „dedesubturile” Televiziunii Române în Alo, televiziunea! (1992). Trăind în acest mediu, autoarea vrea să-i descifreze specificitatea. Ea prezintă un „jurnal de front”, oameni reali, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
studiilor ei universitare, dar au fost active și afinități, consonante cu propria fire. În plus, dificultățile de transpunere fiind mai speciale, S. răspunde provocării de a găsi echivalentul exact al cuvântului românesc și de a lucra cu răbdare de artizan muzicalitatea versului. Cele mai multe piese cuprinse în Paysages, dar și în Plomb, transpuse din G. Bacovia, relevă „inventivitatea și forță cu care se păstrează inventarul lexical al originalului, sporindu-i expresivitatea prin mici modificări de timp, persoana, substantivizări ale verbului etc.” (Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]