1,095 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Căneală par pe câmpurile-albite, Noian de ciori în cârduri risipite, Pătând spoiala nouă din câmpie Și croncănesc de parc`ar fi o mie. Jur-împrejur stau satele chircite Și-nalță fumuri albe către ceruri, Din focuri care ard abia mocnite, Să-mprăștie arsura de la geruri. Deodată, deși pare-ncremenită, O dâră de cărbune avansează. - Să fie vreo surată rătăcită? Căci zboară, parcă-i beată și dansează! - Pasăre nu-i, căci prea
NEGRU PE ALB de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359088_a_360417]
-
măicuța cu privire albastră, Ce-și ține bucătăria sub ie, Și-și poartă prucuțul pe glie Cu ceru-i deasupra fereastră. Maică ce-i face din dragoste scut , Ce viața și-o duce scrijelind doar în lut, Și știe să nalțe rugă fierbinte Să-i crească copilul sănătos și cuminte. Mâna ei vrednică toate le știe, Unde ea umblă locul sfințește Din iubire făcând liturghie În urma ei vezi totul cum crește. În viața lumească semănând armonie, Pentru clipele ei de vegheri
MAMEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359483_a_360812]
-
Trec șiruri lungi de corifei. Apoi doar vocea mea interioară Mă-ndeamnă să privesc spre cer, Puzderie de îngeri lin coboară, Mă-nvăluie suflarea lor de ger. Din vis trezită strig cu disperare: O, ceruri, oare sunt pe alt tărâm? Se-nalță un zid sau poate mi se pare, Bulgări grei asupră-mi se fărâm. S-a așternut o liniște divină Când te-am văzut în prag că îmi apari, Știam că ești cereasca mea lumină, Trimis al astrelor acum îmi pari
CORIFEII DE EMILIA TUDOSE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359531_a_360860]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SE ZBATE UNDA VIEȚII... Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Neliniștea din noapte, o simt într-un... fior. Când ne iubim, în mine, mă-nalț și iar cobor. Dragostea plutește, vibrând până la stele Și se afundă-n marea cu valuri rebele. Furtuni dezlănțuite ia inimii... puterea Iubirea-mi dăruită, dulce precum mierea Trădat-ai, aruncând-o ca pe o mănușă. Tot ce-a fost frumos
SE ZBATE UNDA VIEŢII... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360291_a_361620]
-
măicuța cu privire albastră, Ce-și ține bucătăria sub ie, Și-și poartă prucuțul pe glie Cu ceru-i deasupra fereastră. Maică ce-i face din dragoste scut , Ce viața și-o duce scrijelind doar în lut, Și știe să nalțe rugă fierbinte Să-i crească copilul sănătos și cuminte. Mâna ei vrednică toate le știe, Unde ea umblă locul sfințește Din iubire făcând liturghie În urma ei vezi totul cum crește. În viața lumească semănând armonie, Pentru clipele ei de vegheri
MAMEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360675_a_362004]
-
voi fi o drăgăstoasă; De toamnă zilele când o să-ți pară terne, Din ram mă voi desprinde grațioasă, Lascivă și rebelă te-oi aștepta-ntre perne. .Poem de dragoste Mi-e somnul dulce în brațele tale, Sub aburu-ți cald mă-nalț spre sublim, Frumoasă-i iubirea pe care-o trăim Când buzele tale pe mine-s petale. Răsfață-mă, dinții în carne împlântă-i, Iubirii mele să-i fii sfetnic și rege, Vreau șoapte de-amor spre mine, pribege, Sânii mei
MĂ ARDE CLIPA-N CARE SUNT CU TINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360676_a_362005]
-
Domnița Petri și Cleopatra Lorințiu, ambele de la Bistrița... frumoase și talentate de mama focului... Ce ani frumoși! Am încercat să redau atmosfera acelor ani într-un sonet din cartea „Sonetele Mării Negre”, sonet intitulat „Costinești”: „Ca două trupuri ce se-ngemănează/ Nălțând privirile spre cerul serii/ Te-nalți tu, Obelisc al primăverii/ Vieții noastre ce se-ndepartează./ Ai fost a tinereții noastre oază,/ Văzutu-te-au din larg corăbierii/ Și te-au cinstit, studenții, bursierii/ Atâtor fete tu le-ai fost speteaza...” Lectura este combustibilul
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
de la Bistrița... frumoase și talentate de mama focului... Ce ani frumoși! Am încercat să redau atmosfera acelor ani într-un sonet din cartea „Sonetele Mării Negre”, sonet intitulat „Costinești”: „Ca două trupuri ce se-ngemănează/ Nălțând privirile spre cerul serii/ Te-nalți tu, Obelisc al primăverii/ Vieții noastre ce se-ndepartează./ Ai fost a tinereții noastre oază,/ Văzutu-te-au din larg corăbierii/ Și te-au cinstit, studenții, bursierii/ Atâtor fete tu le-ai fost speteaza...” Lectura este combustibilul pentru această pasiune pentru literatură, o
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
dar măna cui îi mângâie prin vis,/ că-n locul frunții lor de totdeauna /parcă-nfloresc petale de cais?/ Un înger alb-sau liniștea se-aude?/ Se-mbracă-n aur noaptea și-n mister./ Abia sunându-și lanțurile crude/ se-nalță toată temnița la cer./ Stă trupul ghem, cu spaimele la pândă,/ ar învia, dar încă n-are semn-/ și crucea-ntinde brațe de osândă/ cu umbre vechi, ce spânzură pe lemn.(Înviere). Andrei Ciurunga a înmănunchiat în sine miile de
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
o floare albă, căzută din cireș. În voaluri și mătăsuri era învăluită era frumoasa lună, în fată-nchipuită... Când se-ntâlniră, frumoși precum în vis erau ca și doi îngeri fugiți din paradis, în ochii lui iubirea pe ruguri se-nălța ardea în el dorința, și pofta-n el creștea. Cum baierul iubirii părea să se dezlege iubire arzătoare prindea să se închege! Iar iarba-nrourată era ca o chemare și voaluri și mătăsuri cădeau în graba mare și trupu-i de
POVESTE DE IUBIRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360746_a_362075]
-
din 01 august 2012 Toate Articolele Autorului atâtea doruri Atâtea doruri am tot dat, le-am semănat peste pietre și flori unele n-au rodit, s-au uscat, altele s-au risipit printre nori, Unele au înflorit; rodul lor se-nălța mincinos și amar l-am gustat și, cu dinți strepeziți, fulgerat am căzut la hotar. Poate tu vei găsi pe-undeva o sămânță rodită în fruct interzis. de-o găsești, de-o găsești, te-aș ruga să mi-o dai
ATÂTEA DORURI de LEONID IACOB în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360025_a_361354]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MEMENTO MORI! Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Trăiește omule! Trăiește și încearcă să nu uiți! În fiecare om se-’nalț-un cer și cade-o stea. Drumeți pe firul vieții, noi zăbovim tăcuți sau poate nu, dar într-o zi cu toții vom pleca. E vremea-n care oamenii aleargă către mâine uitând că azi e ziua-n care ei trăiesc
MEMENTO MORI! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360200_a_361529]
-
ploaia de mult invocată. Tablou de verde! Măreție De Domnul binecuvântată. În ritu-i magic paparuda Prin sat jucând în fapt de seară Nu în zadar i-a fost ei ruga; Că a știut ploaia s-o ceară! Țăranii mulțumiți și-nalță Privirea către cer spre Domnul, Că miluiți, acum învață Să fie credincios - el - omul. Se disipează norii-n zare, Copiii ies în drum de țară; Scaldă natura verdele-n soare, Cum ea se scăldă sub ploaia de vară. ION PĂRĂIANU
PLOAIA DE VARĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359832_a_361161]
-
perlă, Văzduhului suntem când vulturi, când mierlă. N-am băut vieții ultimul pahar, Suntem un schit de piatră, rar. Purtăm cu demnitate-o cruce Și nu-ntrebăm: credința unde duce? Cu mine ești, deci nu ești o orfană Și ne-nălțăm murind cu o prihană. Suntem și cer și lac fără de apă, Furtuna nopții gata să înceapă. Singură cu mine și nestriviți de ploi, Purtăm povara vieții, pe umeri, amândoi. E-adevărat că drumul este greu, Dar ranița ne-o duce
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
-n dimineață pier Și-n visele ce sunt atât de vii. Pașii pământești se grăbesc către casă, Unde mă așteaptă un înger pe pământ, În prag te zăresc,ești atât de frumoasă, Vin alte-mbrățișări, nu cele din gând. Mă-nalț Mă-nalț la cer cu-o rugăciune Și-n caldă rugăciune aripile îmi cresc, Străpung a norilor minune Și spre lumină eu țintesc. Fără Tine Doamne, zborul mi s-ar frânge Și n-aș putea să mă înalț la cer
AVIATORILOR de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359899_a_361228]
-
pier Și-n visele ce sunt atât de vii. Pașii pământești se grăbesc către casă, Unde mă așteaptă un înger pe pământ, În prag te zăresc,ești atât de frumoasă, Vin alte-mbrățișări, nu cele din gând. Mă-nalț Mă-nalț la cer cu-o rugăciune Și-n caldă rugăciune aripile îmi cresc, Străpung a norilor minune Și spre lumină eu țintesc. Fără Tine Doamne, zborul mi s-ar frânge Și n-aș putea să mă înalț la cer, Tu-mi
AVIATORILOR de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359899_a_361228]
-
mi-e greu. În zborul meu, prin cerurile Tale, Tu mi-ai făcut un dar neprețuit, Femeia soața, hărăzită mie, De sufletul meu, în taină s-a lipit. Noi împreună suntem pe cărare Și-avem aceleași rădăcini, Tot împreună ne-nălțăm spre soare, În zborul nostru tainic spre lumini. Îți simt zborul Îți simt zborul înalțător spre lumină, Mă-nalți și pe mine, Mă zmulgi din rădăcină, Ne-ntindem aripile spre libertate, Le-mpreunăm și cruce facem din noi, În zborurile
AVIATORILOR de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359899_a_361228]
-
mie, De sufletul meu, în taină s-a lipit. Noi împreună suntem pe cărare Și-avem aceleași rădăcini, Tot împreună ne-nălțăm spre soare, În zborul nostru tainic spre lumini. Îți simt zborul Îți simt zborul înalțător spre lumină, Mă-nalți și pe mine, Mă zmulgi din rădăcină, Ne-ntindem aripile spre libertate, Le-mpreunăm și cruce facem din noi, În zborurile toate. Spre nemurire vreau să zbor cu tine Și stelele în plete ni s-anine. Sub candelabrul nopții luminos
AVIATORILOR de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359899_a_361228]
-
simbolizează și sângele Primăverii căzut pe albul zăpezii. Primăvara... În livadă Îndrăgostite, Florile șoptesc Cuvinte de dragoste, Înmiresmate șoapte, Pe care poetul Le-ascultă în noapte. Parfumul florilor Plutește pe-aripa vântului, Peste câmpuri, Peste pădure, Peste oameni, Și se-nalță la Cer În spirala Infinitului. O PRIMĂVARĂ FRUMOASĂ, TUTUROR! :) Floarea Cărbune E PRIMĂVARĂ...CU TUDOR GHEORGHE: http://www.youtube.com/watch?v=R8p3AtfWl1U&feature=related Referință Bibliografică: MĂRȚIȘORUL...TRADIȚII ÎN PURANI DE VIDELE / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MĂRŢIŞORUL...TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359747_a_361076]
-
nopți din vis mi te răpesc Fără să știu că depărtarea te va da-napoi, Și plâng prin ramuri de cireș care-nfloresc În primăvara sufletelor noastre, câte doi. E totuși un vis Se simte-adierea prin merii-nfloriti Miresme se-nălța spre stele la tine, În juru-mi se plimbă străini fericiți Purtând în privire nuanță de bine. Mă doare când plânge în mantii de foc Apusul prin care te-ai dus fără vină, În iarbă sub meri când umbre-și fac
GHEORGHE UNGUREANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359203_a_360532]
-
malurile aceleiași albii, Îmbrățișând același destin. Suntem doi mesteceni Crescuți cu crengile-mpletite, Într-un gest de iubire și tandrețe. Aceleași adieri ne înfioară Și vântul serii ne-nconjoară Sub aripa-i ocrotitoare. În zori, Din frunze și din flori Se-nalță cântec către cer, Iar soarele, Din carul său de aur ne zâmbește, Binecuvântând iubirea dintre noi. Referință Bibliografică: Mesteceni îmbrățișați / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 755, Anul III, 24 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floarea
MESTECENI ÎMBRĂŢIŞAŢI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345214_a_346543]
-
m-alunge. Prin spații, trec fugar ca prin subtile gratii, Îmi port destinul sterp în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers, Cu aripa-i albastră bate noul univers. Mă pierd pe noua scenă, însingurat actor; Se-nalță greu cortina și-atunci cu un fior Anunț zâmbind, rebel, de sub falsul meu veșmânt Și-mi strig înlăcrimarea ca un deznodământ: -Eu sunt Ion al vostru, Ion cel fără de pământ! Referință Bibliografică: SUFLETUL - ALBATROS RĂNIT / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345224_a_346553]
-
m-alunge. Prin spații, trec fugar ca prin subtile gratii, Îmi port destinul sterp în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers, Cu aripa-i albastră bate noul univers. Mă pierd pe noua scenă, însingurat actor; Se-nalță greu cortina și-atunci cu un fior Anunț zâmbind, rebel, de sub falsul meu veșmânt Și-mi strig înlăcrimarea ca un deznodământ: -Eu sunt Ion al vostru, Ion cel fără de pământ! Referință Bibliografică: SUFLETUL - ALBATROS RĂNIT / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345223_a_346552]
-
Stihuri > Tonalitati > GRĂDINA FERICIRII Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 804 din 14 martie 2013 Toate Articolele Autorului Grădina fericirii Dragostea, Iubite, e-o sfântă fortăreață Am construit-o 'n noapte din pereți de dor. Pân' la cer se-nalță, mândră și semeață Imună-n fața fricii, se luptä și cu-n nor! In grădina fermecată, am răsădit fiori.. Ce mângâie iubirea ca cerul înstelat. Ascunși în petale, curcubei de flori Ne- mbată ființa, cu iris parfumat . O muzică cerească
GRĂDINA FERICIRII de DOINA THEISS în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345248_a_346577]
-
zărit de ceilalți, prea prinși în tot ceea ce au de rezolvat la telefon. Mai ales dacă nici cont de Facebook nu are. Nu credeam să-nvăț a deveni invizibil vreodată; Pururi văzusem asta la televizor, entuziasmat de filmu-mi, Ochii mei nălțam visători la ecranul Telecinematecii. Telecinemateca asta era emisiunea la care mă holbam cu nesaț în copilărie. Se prezenta mereu un film de colecție, precedat de un generic cu muzică frumoasă, compusă de Charlie Chaplin (care, că tot veni vorba, n-
Omul fără niciun mobil () [Corola-blog/BlogPost/338890_a_340219]