541 matches
-
tablouri neînrămate și încă două valize sau mai multe în ziua următoare. Îl pândea să vadă ce fel de om este, părea un timid, dar niciodată nu poți ști cu tinerii ăștia care o dată trântesc câte un chef de te năucesc, cu toți zurbagii lumii, sau sunt rău-platnici sau te mai și fură. Cu siguranță că în seara aceea, prima, a venit și o femeie la el, am auzit un glas, a stat mai mult, dar era atâta liniște, încât nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
chinez, cum l-o fi chemând, Tchoung-tzî sau altcum, că omul care nu iubește nimic, va fi invulnerabil. Adică să nu iubești, ca să fii invulnerabil. N-o să poată asta, n-o să fie în stare niciodată. Mai bine vulnerabil, lovit și năucit de durere. Nu pentru că de când se știe, sau de când ține minte că se știe, dorul ăsta de iubire l-ar fi copleșit și în toți anii lui n-a căutat decât asta. Ci mai mult, pentru că a știut dintotdeauna, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
frapaseră pe Kay, care se gîndea că seamănă cu coarnele vikinge purtate de anumiți cîntăreți de operă. Trimise după un cărucior și o targă cu rotile, mînÎndu-i pe paznici de parcă erau gîște. Și cînd bărbatul cu fața tăiată ieși năucit din dubiță, Îl mînă și pe el: „Hai, repede, vă rog!“ Kay și Mickey o ridicară pe bătrînă și o puseră atent pe targa cu rotile, spunîndu-i unde era rănită. Aceasta Își scosese mîna, de parcă ar fi fost Înspăimîntată, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
era cu mult mai frumos decât mi-l aminteam. Bine’nțeles, n-arăta deloc a castel, ci a conac obișnuit. Dar așa fac englezii; nimeni nu-i spune casei casă, ci conac, palat, castel. Cred că procedează așa ca să-i năucească pe străini. Castelul Swyre arăta atât de drăguț, încât aproape că am contemplat ideea de a renunța la repulsia pentru casele de la țară. Construită din piatră de culoarea mierii, este una din casele acelea englezești imaculate, în stil neoclasic, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
vila aceasta lipsită de aer, Împreună cu liniștita de Bibi Jansen, un menaj ciudat pînă și după standardele Estrellei de Mar. Sanger avea ceva aproape feminin, era capabil de atenție constantă, ceea ce se prea poate s-o fi calmat pe fata năucită de droguri și s-o fi convins să-l invite În patul ei. Mi-l imaginam făcînd dragoste nevăzut, neauzit, ca o fantomă. În același timp, era În el ceva evaziv, care mă făcea suspicios. Și el ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
secolului următor. Saloane de masaj, jocuri de noroc și zece mii de doze de cocaină? Pare mai degrabă de modă veche. Nu-ți mai lipsesc decît inflația galopantă și deficitul financiar. — Charles... (Îmi desprinse mîinile de pe volan, ca și cum păream atît de năucit de drumul ce se așternea Înaintea mea, Încît Îi era teamă să mă lase la volan fie și Într-o mașină care staționa.) Aici s-a autocreat o comunitate veritabilă. A răsărit spontan din existența oamenilor. — Atunci, la ce bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de română nu mă are la suflet și bănuiam că nu mi-ar înțelege niciodată gândurile și nu mi-ar aproba niciodată scrisul. Dar modul cum revărsase acel potop de vorbe asupra mea, ca pe o găleată cu lături, mă năucise și te încețoșase și mai mult pe tine, Edo. Oare de ce? Ce anume din mine îi face pe majoritatea celor din jurul meu să simtă atâta încrâncenare și atâta dorință de a mă strivi? Doar faptul că mă simt diferită față de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
prăvăli, rotindu-se într-o vâlvoare de frunze uscate, de pulberi de putregai și de carcase sidefii de cărăbuși sfărâmicioși. Acceptă, de nevoie, lovituri și dureri iluzorii, suportă infamiile unei rostogoliri îndelungi pe povârnișuri tot mai decise, până când, palid și năucit pe motivul încleștării clipei predestinate, avu revelația copleșitoare a întâmpinării unei păduri, care exala o mireasmă dulce de specii arboricole demult dispărute. Se ridică încă buimăcit de neașteptata surpare gravifică și contemplă cu o uimire în creștere desfrâul vegetal al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Fără să mai aștepte răspunsul trage cu putere de păr, smulgându-l de la rădăcină din pielea capului. Prizonierul scoase un urlet asurzitor și încearcă să se ridice. Imediat, primește un cot în gură, care-l trântește din nou la podea, năucit de durere. Lucrezi cu englezii banditule, știu asta! Te încăpățânezi să taci și ai să regreți Din buzunarul mantalei, Schultz scoate un cuțit lung, cu lamă subțire și puțin curbată. Face un semn către șoferul său. Bruno, crestează-i ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Întîi la doamna care se afla la picioarele patului, cu o privire prin care ceream parcă o nu știu ce confirmare, doamna, intuind, dădu afirmativ din cap, apoi șoptit: - Da! Am Întors privirea către bolnava din pat, și o Întrebai, fără rost, năucit: - Fiica dumneavoastră? - Da, domnule judecător. Plăcerea de a-mi confirma filiația era evidentă, o surdă mîndrie Îi lumina fața, era o revitalizare melancolică - ea este! mai mult nu putu rosti, deși era vizibil că vroia să mai spună ceva. - Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
spun. Mincinos? Ei bine, gândii, vom despuia viața noastră de orice farmec al comunicării, prin cuvinte sau orice altceva. Dacă totul poate fi numit minciună, ne vom strădui ca totul să nu mai însemne nimic, chiar dacă un adevăr ne-ar năuci cu lumina lui orbitoare... VII Veni în sfirșit într-o zi și așteptata reformă a învățămîntului. Catedra de filozofia culturii al cărei șef fusese atâția ani marele poet și filozof se desființa și toți care predau la ea fură dați
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în picioare. Rămăsei liniștit la locul meu, ași fi vrut s-o încasez, ca pe urmă să pot să-i mut fălcile. Ceea ce se și petrecu, mă pomenii cu o ploaie de pumni în cap, niște măciuci moi, care mă năuciră. Săriră toți și ne despărțiră, nu înainte să ne apucăm de gulere și să ni le rupem, cu cravate cu tot. Dar în timp ce eu mă reașezam gâfâind la masă, individul părea să fi uitat cu totul de sine, se vedea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dar nu împiedica funcționarea stației care continua să mormăie și să modifice atmosfera Acheronului, indiferentă la compartimentarea heteromorfă a unei mari părți a nivelului ei inferior. Numai Ripley avea o vagă idee despre natura a ceea ce descoperiseră infanteriștii, dar era năucită ca să nu mai poată furniza și explicații. Era cufundată în amintire. Gorman îi observă expresia feței. ― Ce este? ― Nu știu. ― Dumneata știi ceva, noi n-avem de unde. Hai, Ripley. Vorbește. Îți ofer și o sută de credite pentru o sugestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Eminescu îmi provoca alergie (deși, pe-ascuns, îl admiram). Toate gândurile bune, cu țara noastră mare și minunată, condusă prin veacuri de bătăuși cronici și ciobani luminați și populată cu fete sfioase, flăcăi harnici și băbuțe demne și milostive, mă năuceau. Poate, cine știe?, chiar erau adevărate, dar, auzite de-atâtea ori și-n atâtea feluri, dădeau pe-afară, ca mâncarea de bame a bunicii Aneta. Le găseam în manuale (mâzgălite și ele, alături de mutrele domnitorilor și-ale scriitorilor), le ascultam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
armată civilă, stârnită împotriva fraierilor din apartamente, din oraș și, mai departe, din țară. După ce oamenii erau măcinați, aduși la capătul puterilor, deveneau maleabili, se lucra mai ușor cu ei; puteau fi și angajați în Asociație, unii o cereau singuri, năuciți de dorință. Cât despre câini, atât domnul Dinu, cât și vecinii (cu precădere maminetele, pe care le observai ziua atârnate de geamurile bucătăriilor și noaptea adormind pe televizor) îi hrăneau omenos. Pajura gemea de adăposturi improvizate. Nu întâlneai scară, tufiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
closet, niște anvelope uzate. Instalasem și noi un dulap mic, de bucătărie, nu ocupa mult spațiu. În rest, totul părea normal, mai ales noaptea. După 7 dimineața, nu se mai putea dormi: începea concertul claxoanelor și-al alarmelor auto. Te năuceau mai ales alarmele pe nouă tonuri, care schimbau gama după douăzeci de secunde, durau mai bine de trei minute și făceau CUAC!-CUAC!-CUAC! în marșarier, cu tot cu luminițe. Norocoșii își cumpăraseră de-astea sau „de perimetru“: cum bătea puțin vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
contează banii, dom’ profesor, când iese o-asemenea bijuterie?“, mă întrebase el în subsolul de la „Luceafărul“, și, ca să fiu sincer, aproape avea dreptate. Academicienii mai făceau o chestie: scoteau din doi în doi ani câte-un Dicționar Explicativ, care să năucească populația. Sistemul arăta la fel: bani publici, coperți de-album de artă, o singură editură - aceeași ca la clasici. Despre tiraje, nu sufla nimeni un cuvânt, se vorbea de milioane de exemplare. Academicienii descoperiseră o afacere perpetuă, pe buzele tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fi, se pare că va face rost de suta de mii; nu știu, totuși, dacă chiar astăzi și dacă va avea toți banii; de acționat, acționează mulți: Kinder, Trepalov, Biskup; îi ia cu dobândă oricât de mare, firește, la beție, năucit de bucuria neașteptată care a dat peste el...“ - conchise Ptițân. Toate veștile acestea fuseseră ascultate cu interes, în parte; Nastasia Filippovna tăcea, probabil nedorind să-și exprime părerea; Ganea, la fel. Generalul Epancin, în sinea lui, era poate cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de gând să pleci. Poate că, totuși, voi pleca cu tine. Unde voiai să mă duci? — La Ekaterinhof 35, îi raportă Lebedev din colțul său, iar Rogojin doar tresări și o privi cu ochi mari, nevenindu-i să creadă. Era năucit de tot, de parcă ar fi primit o lovitură puternică în moalele capului. — Ce-i cu tine, ce spui, scumpo! Chiar că te-a apucat o criză: ți-ai ieșit din minți? strigă speriată Daria Alexeevna. — Chiar ai crezut, spuse râzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Finalul însă era mult mai groaznic. Mulțimea care vine de la meci se revarsă peste podeț și malul râului ca un puhoi de pitecantropi scăpați la lărgime. Figuri monstruoase, prostificate, animate de rânjete animalice, dobitoci râzăreți care- i aruncă lui Vuică, năucit de lovitura mortală la cap - „De ce bei, bă ? Ce-ai servit, Cotești, Odobești ? Era sifonu’ tare ? Nu mai bea, bă, că ai să mori !”. Acesta este, indubitabil, poporul român, schimonosit de comunism, transformat în propria sa caricatură sinistră. Nu numai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dar justă; noi le-am înlocuit printr-un arbitrariu dezordonat. Neam atins de jurisdicție, de alegeri, de presă, de libertatea individuală, și mai ales de instrucție și de educație, care sunt pietrele unghiulare ale existenței libere. Noi am mistificat, am năucit și am corupt tineretul creștin printr-o educație întemeiată pe principii și teorii pe care le știm ca false, dar care sunt inspirate de noi. Peste legile existente, fără să le schimbăm în mod esențial, ci numai desfigurându-le prin
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
dorea demult ca ginere.Totuși nu poate lăsa situația neclarificată și “călcându-și pe inimă” află de la George că nu el este autorul faptei rușinoase.Baciu simți “ca și când l-ar fi trăznit cu o măciucă în creștetul capului”.Năucit, se întoarce acasă, cu imaginea rușinii, ca o fiară în ochii căreia stăruie “burta ei încinsă cu bete tricolore peste zadiile sumese, o burtă uriașă, vinovată, urâtă, ațâțătoare, în care rușinea se lăfăie sfidătoare și trufașă”. Auzind țipetele Anei cauzate
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
scuză că „întoarcerea pe dos a agendei nu-mi aparține“. Apoi, „în calitate de organizator“ ne urează bun venit. Stop, stop. Am greșit sala, aici trebuia să fie intelectualii de la sate. „Nu vă supărați, nu știți unde sunt intelectualii de la sate“, întrebăm năuci în Casa Sindicatelor. „Păi au primit un telefon dimineață că trebuie să se mute la Primărie.“ Aha. Nu greșisem noi, o schimbaseră ei. Intelectualii de la sate, alungați de revoluționarii din orașe, ăsta e titlul, mi-a picat fisa imediat. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
etc. sunt tot atâtea forme fără fond, simple deghizamente lucrative (de circumstanță). Întrucât nu au convingeri autentice, politicienii autohtoni se simt scutiți de a avea loialități. De aici, frecventele trădări, conflictele subterane, șantajele, traseismul. Rezultatul e o națiune în derivă, năucită de promisiuni niciodată împlinite, de un război de interese fără nici o legătură cu interesele ei reale. Totul se reduce la o interminabilă vorbărie, la isterii de gașcă, la caft și bășcălie. Imaginea noastră externă nu poate fi, pe acest fundal
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Nu mi-e indiferent ce sunt puși să „consume“ copiii mei, vecinii mei și toți cei care, cu un cuvânt vag, dar decisiv, se cheamă „electorat“. Ei votează și hotărăsc, astfel, cine mă va conduce. Și dacă mințile lor sunt năucite de maculatură, destructurate de manipulări grosolane și de trivialități de gang, mă tem pentru opțiunile lor, de care atârnă și viitorul meu. Pe scurt: dacă scap dintr-un incendiu, nu pot ascunde celor din jur că blocul din care am
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]