1,027 matches
-
fost martor și tînărul s-a ales cu trei ani de "mititica". A făcut doi. Cînd Raj a ieșit de la pîrnaie, Raluca avea un copil, o casă nou-nouță, ultradotată și o mașinuță roșie și micuță. Tudorel prospera și banii dădeau năvală în buzunarele sale. Neamurile s-au împăcat și după un timp prin grădina lui Tudorel trebăluiește Raj. Cunoșteam istoria dar nu l-am cunoscut pe Raj. Mi l-au împrumutat ca să-mi prășească grădina și îi iscodesc gîndurile. La un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
special) se arată deseori mai favorabili persoanelor având un serviciu decât șomerilor. Asemenea interferențe, într-o perioadă de creștere încetinită, se relevă cu atât mai virulente, cu cât presiunea demografică este mai puternică (clase de vârstă foarte aglomerate care dau năvală pe piață în jurul anului 2005). Începând de atunci, selecțiile de competențe riguroase încep să apară, fapt ce explică fără îndoială stabilitatea la locul de muncă a tinerilor calificați și, invers, precaritatea serviciului celor mai puțin calificați. În ceea ce privește îmbătrânirea populației, mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
enigme.” Cavaler al hiperbolei, poetul aleargă „în căruțe de foc pentru a înfrăți bucuria cu oțelul, își spală palmele în cer, așterne sub fiecare brazdă a cernoziomului, cu care se crede înfrățit, câte o poemă cu visurile-n cerul de năvală”, simțindu-se împăratul lui. Poezia lui capătă o adâncime atunci când poetul „proiectează pe fondul de ingenuitate eseniană, de singurătate ciudată, logodită cu taina, la ruptura de veacuri, în Viziune”. „S-au rupt zilele clare ale istoriei. Sub fruntea de vis
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
degrabă sceptic decât încrezător în mai buna așezare, în viitor, a lucrurilor. Florin Mugur aderase din toată inima la schimbarea istorică din decembrie ’89, dar repede îl dezamăgiseră comportările unor oameni publici, egoismul, atunci revelat, al unor confrați, crezuți altfel, „năvala la cașcaval“ în fața căreia ricanează: „La cașcaval, la cașcaval, muscal! La bulivar, birjar!“ Conferința scriitorilor din aprilie ’90 este percepută ca un moment al procesului de spulberare a iluziilor: „Iluziile pe care le edificasem în decembrie (puritatea morală,revenirea prietenilor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
așa cum a fost. Bine e însă că s-a dus. N-aș vrea s-o mai iau de la capăt... Apare necesitatea unui sistem etic personal... Fac impresia unei corăbii lipsite de cârmaci și lăsate pradă valurilor. Aici mă zbucium sub năvala pasiunilor și a simțirilor dezordonate, aici încremenesc într-o totală indiferență și oboseală. Îmi trebuie o cârmă, și această cârmă să fie etica mea personală! Am avut puțini dascăli deosebiți care să fi avut o influență pregnantă asupra dezvoltării mele
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
gelos este ceva cu totul jalnic. M-am cam încurcat în acest complex de simțăminte atât de contradictorii... Mă las mânat de instinctele mele de moment, când generoase și iubitoare, când perfide și lașe. La ce liman mă poate abate năvala aceasta de contradicții?... Aș lupta, dar nu știu nici împotriva cui, nici împotriva a ce. Sunt atâtea în mine, încât nu le pot da de capăt. Această fluiditate a senti mentelor, care oscilează între dragoste pătimașă și disperare numai la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
parte și de alta a uliții. Un câne flămând rătăcește căutând dosurile bucătăriilor și unghiurile unde se scutură gunoaiele. La un semnal, toți se ridică și-l împresoară din toate părțile. O clipă, animalul se oprește înghețat, sângele-i dă năvală la inimă, care-ncepe să zvâcnească de coaste... E pierdut!... Părul i se zbârlește pe coamă. Un fior îl fulgeră de-a lungul prin șira spinării și-i încovrigă coada de-a-ndăratele până-i înfige vârful în pântece... Ochii tulburi caută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
status rei publicae felicissimus. Călătorie în Geția (5) Călătoria e fabuloasă. Zi și noapte traversăm râuri și râulețe, dormim în codrul cel mai adânc, mereu ascunși de vederea dușmanilor, care pot fi romani, bastarni, sarmați sau alte neamuri ce dau năvală pe aceste meleaguri. Cunosc un peisaj atât de diferit, de sălbatic, plin de animale pe care nu le-am mai văzut niciodată, deși știam că există. Cotys îmi vorbește cu multă competență despre fiece plantă, fiece floare, fiece copac. În timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
jurnalist... Deja eram des‑ tul de pățiți cu povestea cu Proclamația de la Timișoara, pe care devenise un risc să o susții strângând semnături. M-am dus înăuntru, am sunat la redacție și le-am spus : „E de rău : o să dea năvală la redacție trupeții Ăștia de aici. Luați mașinile de scris acasă...“ Eram acum înzes‑ trați cu mașinile astea grație domnului Coen Stork, ambasadorul olandez, care ni le adusese... Și căpĂtaserăm și noi mai mult de o cameră ca redacție. Zic
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
târziu, după termenul publicat În ziare? Îndrug, ca vai de ea, o scuză, un pretext cu care să-mi acopăr neglijența, nepăsarea sau repulsia pentru acest soi de examene particulare, [cărora] hazardul chestionărilor, toanele exami natorilor, substituirile Între candidați și năvala scrisorilor „de recomandație“ le justificau Îndeajuns proasta reputație. Însă preopinentul, Încruntând din sprâncene la mine și cântărindu-mă dintr-odată cu privirea, izbucni: — Dar ai o voce admirabilă, pe care ai putea să ți-o cultivi, să ajungi un cântăreț de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
gândise nici o clipă că ar fi putut să o întâlnească în felul acesta. Motivația sa începea să se topească sub acțiunea unei forțe distructive ce acționa asupra lui, dezarmându+l. Acum îi părea ciudat că acceptase invitația lui când dăduse năvală la masa ei și o ademeni cu vorbe dulci, caracteristice bărbaților. Îl apăsă o mare furie și era gata să izbucnească: - Nu crezi că ai ajuns prea departe, fără să-mi aduci la cunoștință situația ta, în care te-ai
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
rege Mathias, te-ai acoperit de o glorie nepieritoare întru apărarea Creștinătății prin distrugerea turcilor crânceni, că, sub conducerea Înălțimii tale regești, la Podul Înalt, ai repurtat "o strălucită izbândă!..." Ceeee?!!... Cine?!!... se răsucește Ștefan mânios, gâtuit, cu tot sângele năvală în cap. "La... la Podul Înalt?!!"... "Mateiaș?!!"... "Strălucită izbândă?!!"... Cum așa?!!... Cu... cum?!! Duma flutură hârtia: Cuvintele Papii, cuvânt cu cuvânt... Duma continuă: "...La Podul Înalt ai repurtat o strălucită izbândă, pe care "acel Ștefan", nobil bărbat, voievod în Moldova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de piept pe Mihail. A căzut?!?! Nuu!! îi răspunde Radu Gangur care intrase. Se ține tare! O bat cu pușcile! Se ținea, când am plecat eu! Herman, cu boambele lui, a trimis la fund două galioane! Șendrea, Tăutu, Duma dau năvală, cu armele târâș după ei. "Vin turcii!!" Care-i porunca?!?! Ștefan, rătăcit, oftează, închide ochii câteva clipe... Când îi deschide, e alt om, stăpânit, cu sânge rece, hotărât. În timp ce-și trage pe cap cămașa de zale, poruncește răspicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cum să fiu Mahomed?! declară cu demnitate regală, Petru. Eu sunt Petru Voievod, Domnul Țării Moldovei! Ștefan râde împăciuitor: Amândoi sunteți Ștefan Vodă!... Mă fac eu Mahomed! și-și pune turbanul pe cap. "La luptă! Pentru Moldova și Ștefan!!" dă năvală Olena luptând. "Jos cu Mahomed!!" nu se lasă Petru mai prejos. Ștefan luptă cu un sul de pergament, încearcă cu disperare să se apere, dar, atacat din flancuri, copleșit, e doborât, tăvălit, burdușit, ghigosit, gâdilat, fiecare cu jumătatea sa cucerită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
draga me!! Nu poci!! strigă moș Dumitru, țanțoș, cu coiful în cap și buzduganul la spinare. Mă cheamă Vodă-Ștefan!! Ai grijă de tine!! Să ne vedem sănătoși!! Și cu Petrică alături, pornesc la luptă cântând: "Hai frați! Hai frați! La năvală dați!" Savastița se lasă moale pe buturugă și izbucnește în hohote, bocește văitându-se încetișor: Mitrică, Mitrică, iar te-ai dus și m-ai lăsat... Lasă, maică Savastiță, o consolează Niculaie. Lasă, se întoarce el... Moșu-i dat naibii. Scapă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
scăldat în sudori reci, răsuflă greu, își mușcă buza, își înăbușă mânia: Domol, Șendreo... Să le ascultăm păsul, spune el simțind un fior de gheață ce i se prelinge pe șira spinării. Oameni buni! Oameni buni, vă înțeleg. Au dat năvală vrăjmașii... Jur-împrejur... Le venim noi de hac într-un fel. Numa'... numa' de ne risipim oștirea, cu ce i-om zgorni?! Rămânem cu "Oastea de curte", puțin peste zece mii! sare Șendrea. Turcii, tatarii și muntenii, împreună, adună aproape două sute de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se stăpânește. Adică?!... Toader își frământă căciula, transpiră, mormăie: Oamenii... oamenii cârtesc... Cârtesc?!?! Nu... nu mai vor să... Zic că, dacă... dacă... își înghite cuvântul și pleacă ochii spăsit. Ceee?!?! strigă Ștefan mânios mușcându-și musteața, vânăt, cu tot sângele năvală în cap, amenințător. "Nu mai vor?!?!" Ce "nu mai vor?!?!" Cum "nu mai vor?!?!"... E vreme de război, nu-i pe vrute au nevrute!! E după poruncă!! Altfel!!... Avem prunci, muieri, bâiguie tânărul cu ochi albaștri. Îndură-te Doamne... Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
4 ianuarie 1904. Director: George Ranetti. În articolul-program se arată că publicația „are de îndeplinit un rol social nu din cele mai puțin importante [...], scuturând de urechi necinstea cocoțată sus, demascând șarlatania îmbrăcată în haine pompoase, pălmuind prostia ce dă năvală să mănânce la masa destinată meritului”. Pe lângă redactor, care se ascunde sub o mulțime de pseudonime, sunt prezenți statornic cu versuri și proză Barbu Lăzăreanu, D. Teleor, Petre Liciu, George Gr. Caïr, Ludovic Dauș, Vasile Podeanu, Al. Cazaban, C. Cosco
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290725_a_292054]
-
Răchitiș Giumătățeni pe Jijia în Dorohoi Nedeiani Hranești Băloșești Sirăuți Drăncălăești Prisacă Vrabia Mare Bălzina Cornu Bontești Drăghișani Almoș Șerbanești (de azi Dorohoi) Berești Movila lui Ionașcu Petrilești pe Pârăul Alb Miculeni Piticeni Căușani Chiuleni Hai frați, hai frați, la năvală dați, La năvală dați, țara v-apărați, Hai ............................................. La năvală dați, Crucea v-apărați. Hai .............................................. La năvală dați, steagul v-apărați Mănăstiri: Putna 6974-6978 (66-70): Dă: clopot 6985, aer 6989, zavesă 6992, cambană 7000, ripide 7005, dveră 7008, procovăț 7010
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Jijia în Dorohoi Nedeiani Hranești Băloșești Sirăuți Drăncălăești Prisacă Vrabia Mare Bălzina Cornu Bontești Drăghișani Almoș Șerbanești (de azi Dorohoi) Berești Movila lui Ionașcu Petrilești pe Pârăul Alb Miculeni Piticeni Căușani Chiuleni Hai frați, hai frați, la năvală dați, La năvală dați, țara v-apărați, Hai ............................................. La năvală dați, Crucea v-apărați. Hai .............................................. La năvală dați, steagul v-apărați Mănăstiri: Putna 6974-6978 (66-70): Dă: clopot 6985, aer 6989, zavesă 6992, cambană 7000, ripide 7005, dveră 7008, procovăț 7010, cruce 7011, aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Drăncălăești Prisacă Vrabia Mare Bălzina Cornu Bontești Drăghișani Almoș Șerbanești (de azi Dorohoi) Berești Movila lui Ionașcu Petrilești pe Pârăul Alb Miculeni Piticeni Căușani Chiuleni Hai frați, hai frați, la năvală dați, La năvală dați, țara v-apărați, Hai ............................................. La năvală dați, Crucea v-apărați. Hai .............................................. La năvală dați, steagul v-apărați Mănăstiri: Putna 6974-6978 (66-70): Dă: clopot 6985, aer 6989, zavesă 6992, cambană 7000, ripide 7005, dveră 7008, procovăț 7010, cruce 7011, aer 7012, Rădăuți 6995, Petrăuți 6995, Voroneț 6996
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Drăghișani Almoș Șerbanești (de azi Dorohoi) Berești Movila lui Ionașcu Petrilești pe Pârăul Alb Miculeni Piticeni Căușani Chiuleni Hai frați, hai frați, la năvală dați, La năvală dați, țara v-apărați, Hai ............................................. La năvală dați, Crucea v-apărați. Hai .............................................. La năvală dați, steagul v-apărați Mănăstiri: Putna 6974-6978 (66-70): Dă: clopot 6985, aer 6989, zavesă 6992, cambană 7000, ripide 7005, dveră 7008, procovăț 7010, cruce 7011, aer 7012, Rădăuți 6995, Petrăuți 6995, Voroneț 6996, Sf. Ilie 6996, Sf. Ioan-Vaslui 6998, Precista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cu o necrezută îndemânare de-alungul și latul acelor păduri și munți și izbesc deodată din toate părțile, în fruntea, mijlocul și coada oastei inamice, și mai cu seamă nopțile nu lasă de loc în pace pe inamic prin neîncetate năvale și prăzi. * V. Veranțiu Armele principale ale Moldovenilor sunt: scutul, sulița, săgeata, ca la Tătari. Armătură solidă nu are nimeni. Puțini din cei mai avuți au za și coif de oțel. Dar în loc de armătură îmbracă fiecare o haină de in
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ceea ce m-a impresionat însă în ultimul a fost chipul unei țărănci care continua să lucreze pe un lan de porumb năboit de ape: numai durere, tristețe și resemnare! Portret sugestiv, figura ei estompa gesticulația hortativă a președintelui. Probabil, mîine-poimîine năvala apelor va înceta. Treptat, urmele calamității vor dispărea. Ar trebui, totuși, ca din această întîmplare teribilă să se extragă concluziile cele mai adevărate. Inundațiile au scos la iveală faptul că nu sîntem pregătiți nici material, nici moral pentru situațiile critice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Toate celelalte portrete, alături de ale sale, par niște scheme, niște compoziții stilizate, cărora le lipsesc vigoarea și veracitatea. Marele său atu: nu știa că are geniu, nu se considera nici măcar scriitor. Nimic nu-l stânjenește, nimic nu-l sperie; dă năvală, se lasă dus de frenezia lui, fără să-și inven teze scrupule sau rețineri. Un suflet ecuatorial, de o luxurianță exorbitantă, devastat de propriile sale revărsări, incapabil să-și impună acele îngrădiri care decurg din deliberare sau din reculegere. Portretul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]