1,013 matches
-
e ocupat de transcrierea frumuseților naturii și a stărilor pe care acestea le induc. Anotimpurile, ploaia, negura, ninsoarea, vântul, căldura, frigul, momentele zilei, lumina, noaptea, surprinse în panouri ample sau în simple secvențe picturale, atestă o sensibilitate mereu trează, receptând năvalnic imagini, vibrații, fiori etc. Chiar și rarele stări de melancolie vorbesc de tălăngi tânguitoare, copaci aplecați de vânt și ploaie, de „neguri purtate de vânturi”. Când și când este semnalată opoziția dintre tumultul veșnic al firii și singurătatea, efemeritatea individului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
ocuparea insulei de către francezi (1769), după vinderea ei de către Genova lui Ludovic al XV-lea, a intrat în ierarhia judecătorească franceză. Micul corsican, după cum a fost cunoscut mai târziu datorită originii sale, dar și înălțimii reduse, a avut un temperament năvalnic, care știa să iasă cu bine dintr-o încăierare și să obțină iertarea mamei prin vicleșug, chiar dacă era vinovat. Mama sa era cea care s-a ocupat de educația copiilor, Napoleon moștenind de la ea spiritul de ordine și dragostea de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
literară și poezia , această delimitare se topește treptat pe parcursul textului care devine deopotrivă un "îndreptar" al actului critic cât și al creației artistice. Temperamentul impetuos al poetului, care contrastează oarecum cu dorința de ordine, după cum sugera Paul Hazard 151, răbufnește năvalnic încă din deschiderea poemului, dând forță sentințelor ce privesc, în primul rând, criticii lipsiți de talent, care devin prin puterea lor cu mult mai periculoși decât scriitorii aflați în aceeași situație. Este un adevăr care ar putea fi subsumat până la
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
oscilează între scriitură și pictură. La fel, în secolul al XVIII-lea, noțiunea de "tablou" nu mai este rezervată picturii, ci constituie unul din termenii-cheie ai textelor pornografice. De pildă, la marchizul de Sade: "Mă-nhață cu brutalitate și dă năvalnic la o parte vălurile care-i mai ascund nurii din care arde să se-nfrupte: rând pe rând, mă ocărăște... mă măgulește... O! ce tablou, Dumnezeule mare!" Justine ou les malheurs de la vertu 5, p. 30. "Cardoville nu poate să
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
durată cu o serie de cavaleri de la curte, dar lipsite de importantă. Cea mai semnificativă dintre acesta a fost chiar ultima, cu marchizul de Cinq Marș. Introdus la curte la vârsta de nouăsprezece ani",frumos asemenea unui erou grec, vesel, năvalnic, spontan, dornic de a trăi viață"<footnote Philippe Erlanger " Le mignon du roi", Editions Pocket, Paris, 1973"Beau comme un héros grec, rieur, fougueux, primesautier, avide de mordre aux joies de l'existence" footnote> a devenit arbitrul elegantei și a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
viteza, statuia Libertății pe care o privea de câtăva vreme îi păru deodată luminată de un soare mai puternic. Brațul său înarmat cu sabie părea să se fi mărit în chiar clipa aceea și statuia era bătută de un vânt năvalnic". Suflul vântului care traversează dinamic ansamblul romanului ne deschide către această lume a aventurii într-o țară nouă, un nou Eden care ar putea să semnifice spațiul reînceputului absolut. Traversarea ca o nouă naștere este terminată când îngerul care păzește
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și cei ai D oamnei din Cotnari, proveniți din țăranii locului de pe moși ile ei, se vor desfășura la Movili, la Mita, la Schitul Hodi ștei, în tre dealuri... Oștirea Doamnei iese învingătoare și în finalul bătăliei, străbătută de fiorul năvalnic ce ți-l dă victoria, va ține o cuvântare: „Voi săteni credincioși mie, neaoși fii ai ăs tor sate Din Cotnari, din prejurime, cât ține domeniul meu, Doamna voastră cu drag vede ce neprețioasă pa rte Ați luat la voi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
abisului. Bizantinul nu e nici plăsmuire individuală și nici plăsmuire colecliv-națională, cum ar fi folclorul unui popor, ca să-1 putem atribui categoriilor abisale, personale sau etnice. Bizantinul n-a apărut o dată cu creștinismul ca să putem spune că e produsul unei spontaneități năvalnice, ce și-ar muia rădăcinile în entuziasmul primar inconștient ori semiconștient. Arta primelor secole creștine, pitulată prin catacombe, e în totul diferită de el. Bizantinul s-a ivit relativ târziu, după ce ortodoxia ajunsese religia imperială. Stilul acesta s-a născut
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adâncă decepție în țară. Kogălniceanu a trăit într-o vreme când toate erau de refăcut, aproape de creat din nou și în literatură și în organizarea politico-socială. Istoria modernizării bătea la ușă Principatelor Române și ea și-ar fi desfășurat forțele năvalnic, făcând din cele două țări o „colonie” a centrelor capitaliste și o țară de „cultură” dacă nu ar fi întâmpinat rezistența unui fond național reprezentat printr-un șir de personalități. Între acei oameni „reprezentativi” a fost și Kogălniceanu și cum
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
uneori în durere, ea poate să se facă și în bucurie. Cuvântul acesta nu-i de prisos. Mi-l închipui pe Sisif întorcându-se către stânca sa și că la începutul drumului era durerea. Când imaginile pământului se îngrămădesc prea năvalnic în amintire, când chemarea fericirii e prea îmbietoare, se întâmplă ca tristețea să se trezească în inima omului: e victoria stâncii, e stânca însăși. Uriașa mâhnire e o povară prea grea. Sunt nopțile noastre de pe muntele Ghetsimani. Dar adevărurile zdrobitoare
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de bucuria de a trăi, de vitalitate, de setea împlinirii, extrapolându-și trăirile, într-o frenetică celebrare a forțelor telurice. Erosul, abia presimțit, abia sugerat în primele culegeri, ocupă un loc central în Cununa soarelui. Iubirea este o chemare imperioasă, năvalnică, o supunere în fața unei legi inexorabile. Protagoniștii sunt făpturi ale naturii, dar intens poetizate, ca și decorul puternic luminat, fierbinte, foarte viu. Odată săvârșită uniunea între tineri, totul se armonizează, tensiunile dispar, începe un basm cu orații de nuntă, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
și pe Automedon. La despărțire, Peleu, știind firea feciorului său, îl sfătuiește să-și stăpânească mânia și să nu caute vrajbă, ci să se arate, spre mai marea lui cinstire, blând și îngăduitor. Era ca și cum ai fi sfătuit un puhoi năvalnic de munte să curgă ca o apă așezată și lină. La rândul său, Menoitios, părintele lui Patrocles, își îndeamnă fiul să se poarte cu Ahile ca un frate mai vârstnic, ajutându-l cu sfatul și cu chibzuința. Ahile nu șovăie
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Ocean și este un timp plin, fără lacune, fără destrămări, în marele poem nu există somnolență a timpului. Uneori doar se precipită, ca atunci când forța cosmică se concentrează undeva și se dezlănțuie, ca în război. Unele dintre manifestările forței sunt năvalnice și orb nimicitoare, ca vijeliile, incendiile, puhoaiele, 51 furtunile mării. În unele fiare, ea este forță lacomă de pradă: în lei, în lupi, în mistreți, în marile păsări rapace. Iar pe oameni îi împinge, cu însuși prețul vieții ca putere
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de a arunca departe, de a ridica bolovani grei, de a alerga mai iute decât alții (e mai ales o însușire a lui Ahile). Vin însă apoi, ca o revărsare a forței, neînfricarea, curajul și avântul, apoi agresivitatea ca ardoare năvalnică, pofta de luptă și înverșunarea în luptă, care pot deveni furie ucigașă, nebunie și turbare: războinicii se năpustesc în luptă crânceni și nemiloși, cruzi, lacomi de sânge și de nimicire, lei pustiitori, vulturi prădalnici. Forța nu mai apare astfel ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și iureșul, înfruntarea, împotrivirea dârză, străbaterea, oprirea din avânt, retragerea. Armata, numeroasă ca frunzele și florile primăverii, înaintează ca un foc care cuprinde totul în flăcările lui; ca un puhoi care târăște spre mare trunchiuri și mâl; sau ca acele năvalnice lucruri pe care le stârnește și le mână vântul: un nor negru și furtunos 55 adus dinspre apus peste întinderea mării, departe întâi, apoi mereu mai aproape; sau valurile nenumărate ale mării; izbite de vifor și care vin, tot vin
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
gata să sară, cu gura înspumată, bătându-și coastele cu coada; ca un delfin uriaș de care peștii fug să se ascundă în ungherele mării; ca un vultur care fugărește porumbei și-i ajunge din urmă, țipând; ca un foc năvalnic ale cărui flăcări, bătute de vânt, se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui zdrobesc sub copite scuturi și leșuri, așa cum boii calcă, mugind
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
fabulose, ascunse sub râuri mari cu ape tulburi care aleargă vijelios, în peștere ascunse sub munți de piatră sau în insule nelocuite. În acest moment, sufletul meu pare a fi devenit o astfel de comoară peste care curge un râu năvalnic, amar și cu apă sărată de lacrimi fierbinți. Bucuriile, pacea, divinul pe care l-am trăit de sâmbătă până acum nu le mai pot scoate din suflet, așa cum doream, pentru ca să le țes în pânza vieții mele cu cuvinte potrivite. însoțit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în viitorul nostru, al tuturor. CREDINȚA și concurența (!) Zilele trecute ne-a părăsit, pentru cele veșnice, un om în care prinsesem a avea mare încredere. Popa Sofianu era un tip care nu-și călca în picioare caracterul (și), deschis și năvalnic, spunea ce-avea de zis. Mai era om cu principii și-i plăcea să muncească ! Păcat că s-a prăpădit așa de timpuriu și pentru cititorii ziarului MERIDIANUL ! Doamna prof. Maria Sofianu ne-a 195 asigurat că aici, la redacție
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
tăcere Decât bătută-n clopot de glas fără durere?” (T. Arghezi) În limbajul poetic și în limba vorbită, auxiliarul poate sta deopotrivă în fața sau în urma temei de infinitiv: „Prin cosmos / auzi-s-ar atuncea măreții mei pași și-aș apare năvalnic și liber / cum sunt.” (L. Blaga) În imprecații, auxiliarul apare numai în urma temei de infinitiv a verbului, temă care, la unele verbe, prezintă forma lungă: „Dare-ar Dumnezeu să ți se usuce gâtul!...” (D. Zamfirescu) „Știu eu, să nu crezi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe malul lacului.” Marca specifică absolută a identității funcționale a complementului de agent o reprezintă prepoziția compusă de către, ca atare, la nivelul propoziției: „Frumos împodobiții cavaleri medievali ai bronzului IV dacic au fost doborâți de pe carele de război de către călăreții năvalnici ai stepei...” (V. Pârvan, 55) sau precedând un pronume relativ, la nivelul frazei (situații mai puțin frecvente): „Mișcarea calului i-a fost sugerată de către cel ce stătea în stânga lui.” CIRCUMSTANȚIALULTC "CIRCUMSTAN}IALUL" G.A. distinge între complinirile verbului două variante
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sculptorilor secretul culorii și al reliefului. În lumea Rondelurilor, acordurile parnasiene găsesc formele cele mai senine și mai echilibrate. Anii maturității, în perspectiva senectuții, epurează arta lui Macedonski de unele sonorități stridente, ca și de emotivitatea greu conținută a temperamentului năvalnic. Filozofia sa de viață apare în Rondeluri. Este un moment de popas liniștit, netulburat de întrebări dramatice, de meditații grave, care îi frământau pe Leconte de Lisle sau pe Sully-Pudhomme. Modelele parnasiene reprezintă pentru M. Demetriade, Cezar Iuliu Săvescu, Al.
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
tatăl lui Joseph Prudhomme), Bertall, Cham etc., colaborează la culegerile publicate în anii 1840-1850 și furnizează desene umoristice unei prese specializate (Caricature, Charivari...). După 1850, ilustrarea cărții își pierde originalitatea. Totuși Gustave Doré manifestă un romantism mai amplu și mai năvalnic decît cel al desenatorilor de viniete din anii 1830-1840. În aceeași perioadă apare în carte și fotografia; dar, dacă este folosită încă din 1852, în Egipte, Nubie, Palestine și Sirie de Maxime du Camp, ea nu va ocupa un loc
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
doctrina celor două lumi, cea inteligibilă postulată ca lume adevărată și cea sensibilă, considerată, dimpotrivă, doar ca aparentă acesta rămâne în interiorul orizontului de gândire pe care își propune să-l răstoarne, și de aceea este definit drept "platonicul cel mai năvalnic din istoria metafizicii occidentale"148. Nietzsche în 1933 O a treia menționare după cea din teza de abilitare și cea din Ființă și timp confirmă faptul că Nietzsche devenise deja pentru Heidegger o referire constantă. Acesta se regăsește în discursul
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
publicațiile românești din SUA. Primul volum de versuri al lui M., Repaose, apărut în 1969, conține, „în loc de prefață”, un fragment din articolul Poezie semnat de G. Călinescu în 1962, la rubrica „Cronica optimistului” din „Contemporanul”. Criticul îl remarcase pentru inspirația „năvalnică și uneori solemn exaltată”. Într-adevăr, acum ca și mai târziu, poetul își construiește versul imnic, ridicând în proiecții deseori grandilocvente banalul existenței. Se înșiruie cânturi, organizări ciclice, confesiuni, cuvinte febrile, asocieri livrești cu surse legendare, cristice, folcloristice, o imagistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
care a fost răpus de neascultare. Generații întregi se rostogolesc pe structurile aceluiași pattern având însă libertatea de alege. Unii se nasc buni ca urmași nevinovați dar și fără merite ai lui Abel, alții se nasc cu povara unei firi năvalnice și pătimașe pe care au a o struni din greu. 2. ÎNGERUL LUPTĂTOR SAU OMUL KANTIAN - Când senzorialitatea se atrofiază, sentimentul datoriei e în expansiune. Andrew se naște într-o familie de predicatori, în America. Este un om al datoriei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]