617 matches
-
economic, doar cât să-mi extrag zilnic doza de imagini necesară supraviețuirii: fără atingeri, fără implicații, fără obligații. Nimeni nu trebuia să știe că posedam totul, fără să mișc un deget. Bineînțeles că, pe-ascuns, trăiam cu totul altfel. Dincolo de narcisismele mele de intelectual subțire, rânjeau bucuriile desfrânării. Aveam acasă exact ce-mi trebuia ca să pun în practică tot ceea ce nu trebuia să se afle despre mine. La Facultate vorbeam frumos, roșeam când mi se făceau complimente, zâmbeam stângaci în timpul conversațiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Pentru mine bătălia dela Războieni are mai mare interes decât lupta dela Termopile, și izbânzile dela Racova și dela Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea dela Maraton și Salamina, pentrucă sunt câștigate de cătră Români! (Kogălniceanu, 1946, p. 639). Narcisismul național este evidențiat de hiperbolizarea trecutului românesc și de titanizarea figurilor eroice care alcătuiesc panteonul național. Prin toate aceste inovații în raport cu paradigma Școlii Ardelene, Cuvântul... lui Kogălniceanu reprezintă atestatul instituirii unei cu totul noi ordini a discursului istoric, intrată, prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toată viața și tot focul nostru patriotic"), în capul listei este așezat imperativul "Să ne înrădăcinăm în suflet ura neîmpăcată contra dușmanilor Patriei; să ne plămădim dorința pătimașe de a-i sfărâma și ai îngenunchia la picioarele noastre" (p. 56). Narcisismul eului național merge mână în mână cu pedagogia urii celuilalt antinațional. Programul educațional predat în școala militară a națiunii conține, dincolo de iubirea aproapelui național și ura celuilalt non-național, și o etică marțială, fundamentată pe apologia febrilă a războiului: "Scopul suprem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost dezintegrată și reconstituită pe temelii socialiste. Originea românilor a fost puternic slavizată, iar întreaga istorie a românilor a fost regândită dintr-o perspectivă sovieto-centrică. Autohtonismul care a prevalat în secolul naționalist românesc se transformă în slavonism. Autofilia românească (narcisismul eului național) lasă locul rusofiliei sovietice, care pe alocuri capătă chiar accente de rusolatrie. Programatic, educația istorică avea sarcina de a ilustra "rolul universal-istoric al Rusiei" în salvarea culturii europene în general și a românilor în particular. Manualele școlare promovează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ca produs derivat din etnocentrism, idealizarea trecutului în memoria colectivă se produce "natural", fără promovarea realizată de către o ideologie specifică. În schimb, toate celelalte secvențe ale crescendo-ului patosului naționalist sunt produsul unei asidue munci ideologice și expresii ale unui "narcisism colectiv" din ce în ce mai exacerbat; b) glorificarea trecutului și eroizarea acțiunilor istorice un grad superior de patetism se atinge prin glorificarea trecutului și eroizarea protagoniștilor majori ai istoriei (fie ei individuali personalități istorice singulare, ori colectivi categorii sociale, agenți corporativi de tipul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avânt al secularizării, are tendința de a demola și a reclădi opțiuni și atitudini fondate pe principii noi, bazate În mod deosebit, dacă nu exclusiv, pe individuație și autonomie. Aceste noi principii conduc pe nesimțite la Înstituirea acelui egoism și narcisism care ajunge să se manifeste ostentativ la nivel individual, devine contestatar și refractar la tot ceea ce poate să Însemne; cutumă socială, principiu moral, interes obștesc, obiectiv comunitar, bine comun etc., poate și ca un reflex al totalitarismelor pe care istoria
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aliază spre legitimarea deconstructivismului radical. Acest abuz nu i se poate imputa lui Hugo Friedrich, căci transcendența goală, întrupată deplin de Mallarmé, de exemplu, nu înseamnă nihilism radical în raport cu divinitatea. Dimpotrivă, atingerea purității spirituale în absolut, anticipând actul clar de narcisism al lui Ion Barbu. Pur și simplu, nimicul oglindirii herodiadice este divinitatea în toată puritatea ei "apofatică", acea cale a cunoașterii lui Dumnezeu predominantă în teologia occidentală. De altfel, poeții moderni au avut mica lor trufie (care nu a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mai mult, cu atât se adâncesc diferențele. Exemplele nu vin numai din Est, ci e și cazul Québec-ului în Canada, al Cataloniei și al Țării Bascilor, în Spania, al mișcărilor din Marea Britanie etc. Există și o explicație freudistă a paradoxului: narcisismul micilor diferențe, conform căruia indivizii și popoarele "se vor atașa după opinia lui Michael Ignatieff, 1994, citat de Dieckhoff cu atât mai multă înflăcărare de aspectele care-i diferențiază cu cât acestea vor fi mai mici"147. Claude Lévi-Strauss observase
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
zonele abisale trece și prin "complexele de cultură". Cât îi privește pe creatorii considerați ca atare în mod tradițional, geniul imaginarului îi plasează de la sine în sfera transmodernului, indiferent din ce curent sau școală literar-artistică provin, căci ethosul transmodern exclude narcisismele de grup, plasându-ne într-o neutralitate dinamic-participativă în luminișul ființei. Se reabilitează noțiuni declarate anacronice precum geniu, capodoperă, hermeneutică, valoare, personalitate, profunzime etc. Dacă în cultura occidentală, în ultimii ani, deja s-au pus câteva jaloane ale noii paradigme
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
celei verticale din creștinism. Tristan și Isolda "se iubesc unul pe altul, dar fiecare îl iubește pe celălalt numai plecând de la sine însuși, nu de la celălalt. Nefericirea lor își are astfel originea într-o falsă reciprocitate, mască a unui dublu narcisism"292. Având rădăcini și într-un mit ca al lui Tristan și al Isoldei, o importantă orientare eretică din Occident s-a vrut o religie feministă, confirmându-l, într-un fel, pe Dan Brown, feministă nu numai prin Cavalerii Templieri
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
devenind foarte primejdioasă, ca în regimurile totalitare a regulii cine nu e cu noi e împotriva noastră, adică numai "valorile" noastre sunt "adevărate", "democratice" etc. De fapt, această logică maniheistă funcționează în orice fundamentalism, inclusiv în postmodernism, nu numai ca narcisism de grup (vezi pretențiile optzeciștilor că numai maniera lor de a scrie este reprezentativă pentru arta de ultimă oră), dar mai cu seamă în "corectitudinea politică". Democrația americană, care se constituie ca opusă valorilor islamului, încât valorile vestice devin singurele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
poet. Nichita Stănescu acorda cea mai înaltă cinste literaturii eminesciene, cel puțin cât și Cezar Ivănescu sau Constantin Noica. Altfel spus, Nichita Stănescu descinde din luminișul ființei eminesciene, trecând prin luminile poemelor lui Blaga și prin transparențele actului clar de narcisism al lui Ion Barbu, de care se simte atașat în mod special la nivelul a ceea ce el numea "poezie sintactică", de neînțeles fără transfinitul barbian și fără și fără poetica translingvistică a lui Mihail Bahtin. Apoi, Nichita Stănescu e printre
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vor deveni din ce în ce mai puține. Credem că testarea aptitudinilor profesionale și a moralității candidaților la concursul de admitere în facultățile pregătitoare de cadre didactice, precum și un control mai consistent din partea forurilor de resort, ar preveni și înlătura neajunsurile semnalate mai sus. Narcisism Narcis este cunoscut în mitologie ca fiind un tânăr de o rară frumusețe care s-a îndrăgostit de propriul chip pe care îl admira mereu în oglinda apei. Legenda spune că el a murit tânjind după frumoasa sa imagine pe
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ca fiind un tânăr de o rară frumusețe care s-a îndrăgostit de propriul chip pe care îl admira mereu în oglinda apei. Legenda spune că el a murit tânjind după frumoasa sa imagine pe care nu o putea atinge. Narcisismul se întâlnește și în lumea reală a zilelor noastre sub cele mai diferite forme de manifestare. Narcisism poate fi considerată dragostea obsesivă a creatorilor față de propriile opere. Întâlnim actori care s-au îndrăgostit de rolul cu care s-au contopit
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
îl admira mereu în oglinda apei. Legenda spune că el a murit tânjind după frumoasa sa imagine pe care nu o putea atinge. Narcisismul se întâlnește și în lumea reală a zilelor noastre sub cele mai diferite forme de manifestare. Narcisism poate fi considerată dragostea obsesivă a creatorilor față de propriile opere. Întâlnim actori care s-au îndrăgostit de rolul cu care s-au contopit și continuă să-l joace și în afara scenei, în viața cotidiană. Există și artiști plastici îndrăgostiți de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
reușesc mai bine, ceea ce consolidează părerea bună despre sine.Dimpotrivă, o joasă stimă de sine sporește riscul insucceselor, determinând astfel o viziune și mai sumbră asupra propriei persoane.Persoanele cu o stimă de sine exagerat de înaltă, fenomen cunoscut ca narcisism. Narcisiștii se caracterizează printr-o părere foarte bună despre ei înșiși , subevaluarea celorlalți, credința că aproape totul li se cuvine, lipsa exercițiului și abilităților empatice. Nu sunt deloc realiști cu privire la felul în care sunt percepuți de alții, evită dezaprecierile, prezintă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și față de nenorocirile aduse de războiul algerian ,,inițiat inutil și pierdut lamentabil de Charles de Gaulle"180. Franța în care a avut loc atentatele de la redacția revistei Charlie Hebdo este subtil și curajos prezentată de Vasile Dîncu drept "proprietara unui narcisism și a unui excepționalism tot mai intolerant..."181. Drept argumente sunt aduse rezultatele clare ale unor sondaje de opinie din 2012 și 2013182. Dușmanul există, este recreat la nevoie, iar respingerea și stigmatizarea lui se accentuează pe fondul decapitărilor și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în practica sa medicală, la Baden-Baden. Cartea sa, Das Buch vom Es, îi dă lui Freud ideea de a introduce în teoria sa ego-ul și Id-ul. 148 Henry Havelock Ellis (1859-1939), medic, scriitor și sociolog englez, dedicat studiului homosexualității, narcisismului și al transsexualității. Consideră autoerecția ca un fenomen cu efecte pozitive asupra sănătății. 149 Mark Solms (1961), neurochirug și psihanalist american. Credincios adept al freudismului, încearcă să-l dezvolte prin elaborarea ideii de neuro-psihanaliză sau "știința minții". În articolele sale
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ele, au o mare importanță teoretică și practică. Răspunzând exigențelor de raționalitate clasificatoare, ele permit identificarea, denumirea și localizarea fluxului indefinit de acte comportamentale, dând, în felul acesta, sentimentul (iluzoriu sau nu) înțelegerii multiplicității și varietății individuale. Totodată, tipologiile satisfac narcisismul celui care are acces la ele, deoarece îi permit să se cunoască și să se localizeze printre cei din jurul său. În fine, ele pot fi luate ca punct de reper și introduse în programele de formare sau ameliorare a diferitelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la o idee, la metodele tradiționale pot deveni periculoase în condițiile schimbării pieței, a condițiilor externe. 6.2.3. Stilul isteric/dramatic La stilul isteric, manifestarea propriilor emoții este excesivă; există o preocupare permanentă de a atrage atenția asupra sa; narcisism; dorința de stimulare, de acțiune; oscilații între idealizare și devalorizarea altora; incapacitate de concentrare. Specifice acestui stil sunt tendința de a atrage atenția altora și tendința către grandiozitate. Constelația personațității narcisice este trăsătura-cheie a acestor indivizi, alături de patternuri histrionice și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
autovalorizante prin care este reflectată nevoia de a fi apreciat, admirat, înțeles, dorința de a fi tratat ca un prieten sau apropiat și de a avea ideile împărtășite de cel puțin cîțiva dintre interactanți. Fața pozitivă este o reflectare a narcisismului eului propriu ce se dorește a fi impus partenerilor pe tot parcursul interacțiunii, iar la polul opus se află fața negativă, care urmărește păstrarea teritoriului propriu, acest teritoriu putînd fi corporal, spațial, temporal sau al bunurilor. Cele două fețe pot
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o bântuiau ritualic și pe care se obstina să le scoată la suprafață (sau mai exact să le interiorizeze dinspre suprafață spre lăuntru, traseul fiind, prin urmare, exact invers decât în cazul Fridei) ca pe niște coșmaruri îmblânzite și îndulcite. Narcisismul ei a fost vizibil doar în galeria impresionantă de fotografii stranii, care proiectau în Leonor o femeie inabordabilă, intangibilă, însingurată, dar și teatrală (o îngereasă înnegurată, așa cum apare fotografiată într-o gondolă, în timpul unui carnaval venețian de la jumătatea secolului XX
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
autismului, în sfîrșit, căci nici un discurs nu poate fi ținut singur, nici chiar în doi, numai într-un schimb biunivoc, unul fiind oglinda celuilalt: trebuie această adunare de jucători care înconjură partenerii cu prezența sa invizibilă și servește ca fundal narcisismului. Această comunitate a sensului comun, elaborată de-a lungul vremii, este bariera de care se lovesc ideologiile tehnologice ale unei transparențe a sensului față de sine însuși prin intermediul semnelor. Altfel spus, nu putem merge de la semn la simbol, de la reprezentare la
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
poetul deopotrivă) este marcat de modelul cosmologic al fizicii moderne. Întrucât pentru Eminescu ochiul vede și aude, iar urechea aude și vede, oglinda lui fiind de neconceput fără ecouri, fapt prin care se și delimitează printr-o notă particulară de narcisismul poetic modern, Narcisul său este de nedespărțit de Echo. Și mitul ne duce la paradoxala dublă natură a electronului corpuscul / undă, care sunt respectiv izomorfii ale spațiului și timpului. Mitul este explorat de Eminescu în chip complex, din perspectiva amalgamată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
abuz de interpretare. Tragedia lui Oedip nu poate fi descifrată doar prin erotism, ci are rădăcini ontologice mult mai cuprinzătoare. Cheia ne-o oferă un alt mit străvechi al lui Narcis și al nimfei Echo. Interesant că și-n psihanaliză narcisismul ocupă un loc privilegiat. Descoperirea celor două forme de narcisism (primar și secundar) de către psihanaliști ne este de mare ajutor în sondarea profunzimilor ființei. Dar și aici Freud și discipolii săi, reducând totul la libido, și-au barat calea către
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]