780 matches
-
ce-ți spun? Copilul nu mai e! Noi suntem responsabili pentru ea, noi o s-o încurcăm! Până nu apare, eu risc un infarct în fiecare clipă... - Asta ca să nu mai pomenim... - Da, a spus potolit. Să nu mai pomenim. E nasol, înțelegi? Nu mă mai supăra și tu. Acum du-te să vorbești cu poliția. - Ce poliție? - Te așteaptă în cancelarie. Vezi că Elvira a lăsat niște cafea în anticameră, pe o tavă. Să le-o duci. Am deschis gura să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
prosop, și nu cred că mă enervează ceva mai tare decât strecurarea lui Hector în toaletă, în urma mea, și rugămintea făcută pe un ton plângăreț, copilăresc, exprimând un om cu garda jos care îți cere efectiv o favoare, ce ești nasol, ajută-l și pe el: - Cristiiii, te rooog, știu c-o să te superi, dar te rooog, poți să-mi dai și mie puțin săpun? Rămân dator. Tot timpul rămânea dator, și la căratul rufelor la spălătorie, și la sandvișuri, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
o bazaconie din aia Înăuntru ca să te deschidă și alea-alea. ― Nu-mi vine să cred. ― E sinistru. Și Îngheți. Plus că ginecologul face tot felu’ de glume proaste În timp ce-și bagă nasul pe-acolo. Dar cel mai nasol e ce-ți face cu mâinile. ― Ce? ― Păi, Își cam bagă mâinile Înăuntru până când te gâdilă pe omușor. Deja amuțisem. Complet paralizată de șoc și spaimă. ― La cine te duci? Întrebă Obiectul. ― La unul pe care-l cheamă doctorul Bauer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Împinge Înainte pieptul. Se uita În sus la Rex și zâmbea. ― Mâine Încep să filmez, spuse Jerome. Eu n-aveam nici o expresie. ― Filmul meu. Filmul meu cu vampiri. Sigur nu vrei să joci În el? ― Plecăm În vacanță săptămâna asta. ― Nasol, spuse Jerome. O să fie genial. Am rămas tăcuți. După o clipă, am spus: ― Geniile adevărate nu se cred niciodată genii. ― Cine spune asta? ― Eu. ― De ce anume? ― Pentru că geniul e nouăzeci la sută transpirație. N-ai auzit asta niciodată? De Îndată ce crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
făceam cu tine dacă te nimeream?“. M-am blocat! Nu se prea speriase de eventuala gafă... mă mai și tutuia... Colegele ei, două, cu rucsăcelele în spate, în blugi cu prohabul deraiat, au pufnit în râs. Cred că am îmbătrânit nasol de tot, mi-am zis, și-am trecut surdo-mut mai departe... Ce-ar mai fi de adăugat? 1Ă Cum nu încui cutiuța poștală, cum mi se fură ziarul! Mai ales sâmbăta, când am rubrica din „Suplimentul de cultură“. Să iau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
seara aceea, nu voia s-o abandoneze. — Bună dimineața! zise ea veselă. — Bună dimineața, Kitty! Cum merge? Întrebă Desert Rose foarte Încet. — Totul e minunat, zise Kitty, simțindu-i supărarea. Nu pari prea veselă. Cum a fost la verișoara ta? — Nasol! Iar ne-am certat. — Iaaar? I-am povestit despre cearta mea cu Charlie și mi-a sărit În cap. Doamne, ce călătorie cretină! Un coșmar. Și asta nu e tot. Sunt foarte, foarte speriată. — De cine? — De poliție! murmură ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pe zi și pe noapte (nu pe mine, ci pe el) și care avea un nume asemănător cu rasa cățelușei Lassie, nu collie, ci colici; a trebuit să mă ocup mai abitir ca înainte de cumpărături și treburi casnice, chestie cam nasoală; era grozav să-mi plimb frățiorul cu căruciorul și toate fetele să se topească, să-i facă ghidi-ghidi-ghidi ăluia mic și să mă roage să le las și pe ele să vină cu noi. Din punct de vedere lingvistic, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
acum antrenor de fotbal; când era jucător, la Mondialele din ’94, la penalty-ul din meciul cu Suedia, m-am închis în baie; am auzit c-a ratat. 7. Un întuneric beznă cu miros de brânză Cred că se petrece ceva nasol cu scăfârlia mea. Altfel nu-mi explic de ce a început să mă mănânce (și nu pe dinafară, ci pe dinăuntru, ceea ce e cu atât mai nasol pentru că, în cazul în care ar fi fost pe dinafară, aș fi pus totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ratat. 7. Un întuneric beznă cu miros de brânză Cred că se petrece ceva nasol cu scăfârlia mea. Altfel nu-mi explic de ce a început să mă mănânce (și nu pe dinafară, ci pe dinăuntru, ceea ce e cu atât mai nasol pentru că, în cazul în care ar fi fost pe dinafară, aș fi pus totul pe seama mătreții sau, mai știu eu, a păduchilor, numai că treaba asta cu mătreața e prea simplă ca să țină loc de-o explicație, plus că, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
construit-o, Bebe își amintește, și ăsta e la grădiniță, ca să rămân cu ei trebuie să le demonstrez că nu-s, știe Bebe un test, hai în cazemată să vedem cât de șmecher ești, Bebe rânjește, intru în cazemată, cam nasol, trebuie să stai chircit, să nu te miști prea tare, altfel riști să se prăbușească acoperișu’, mă cam înțeapă și o creangă, oricum, barem sunt în cazemată, Bebe are ceva în buzunar, se caută, scoate chibrituri și un chiștoc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pentru asta, cică, trebuia să ne dezbrăcăm în puța goală, să ne băgăm în pat, el să se suie pe mine, iar apoi să ne rostogolim, cu rostogolitul mai era cum era, dar când se punea pe mine era mai nasol, era greu, ciolănos și mă sufoca, i-am spus asta, ce joc tâmpit, însă el ținea musai să continuăm, murea să fie taică-su, apoi l-am auzit pe tataia la ușă, suna ca disperatu’, o fi avut plase, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să vă explice ce-i acela un „prinos“ și la ce folosește el? L-ați dărui, așa cum zic tovarășele, Partidului? Și de ce, mă rog? Pentru că v-a trimis la grădiniță ca să creșteți și să învățați? Și dacă la grădiniță e nasol? Pentru ce să-i dai Partidului chiar și un prinos de fericire, dacă el te trimite unde tu nu vrei să te duci? Ar mai fi și patru la mână: dacă despre Patrie mai știam cât de cât ceva, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Și aici chiar nu mai am nici o idee prin care să vă explic de ce, de fiecare dată când apărea el, eu îmi doream să rămân acasă și să stau, așa, pur și simplu, cu mama. Nu se putea. Și mai nasol era că și mama gândea ca el. Pe când mă încălțam, Patria se hlizea la mine din cuier. În momentele alea o uram, o făceam proastă, tută, vacă și câte și mai câte. Și să nu fiu înțeles greșit, dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
închideam ușa, desigur, locomotivaportristețea se desfăcea de pe lemnul vopsit în alb-gri și, încet-încet, se deplasa, plutea, năvălea ușurel către patul unde-mi întemeiasem de mulți ani lenea creatoare. Neînfricat, cum mă știți... ori aflați chiar acum... nepăsător, surâzător, așteptam impactul nasol, clipocitul critic, secunda când loco... etc. (chestia aia găsită într-un almanah pentru stuparii profesioniști)... fiindcă eu veneam din urmă... și dânsa mă ocolea cu respect, cu delicatețe, mda... cu grijă... când... atingea cearceaful cam murdar al plapumei... și eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
o casă cu trei camere care dau din una-n alta. Așa, băiatu'! în camera din fund stă o gagică mișto, goală, pe pat, și te așteaptă cu fofoloanca-n sus. Ei, ce zici, Gămălie? Ți-ar place, nu? Da' partea nasoală e că în camera de la mijloc doarme mă-sa, iar în asta din față mai doarme și bunică-sa, și amândouă o păzesc ca pe ochii din cap. Ei, cum ajungi tu să-i faci chestia aia rușinoasă?" Toți se
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
la împăratul muștelor. Citise deja de vreo două sute de ori bucata aia. — Așa că Piggy intră în pădure, începu el... dar se văzu întrerupt de un alt măcelar, care se vedea limpede că îi împărtășea aversiunea pentru necazurile lui Piggy. — Efectele nasoale ale pilulei se simt numai dacă folosești din alea care conțin mult estrogen. — Asta-i foarte interesant, comentă Wilt. Estrogen. S-ar zice că știi o grămadă despre el. — O fată mai bătrână de pe strada noastră a făcut un cheag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
în casă mă nevoiam și mă bleojdeam în curte ca să văd cum anume ninge peste brad și peste straturile de flori, de zorele și de trandafiri din aceia cățărători. Vara la pescuit și, mai apoi, la Cina creștină Când e nasol, când istoria năvălește apocaliptic, e vremea să ne retragem în munți, în izolare, în pustie. Îmi aduc aminte de 16 decembrie '89 când am răgușit cântând Deșteaptă-te române, poate cel dintâi dintre cei de acolo, știe asta și Gheorghe
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
foare periculoși. Umblă tot timpul singuri și te așteaptă la cotitură să te înhațe. Li se spune «păianjeni». Eu am auzit vorbe despre ei, da n-am văzut niciodată. La noi nu erau. Săptămâna trecută a fost o inundație foarte nasoală care ne-a ținut două zile printre ziduri, în hrube. Unii mai curajoși au plecat după hrană și s-au întors cu pachete. Aici băieții îs foarte harnici, imediat pun elitra la treabă. Am cunoscut niște tipi tare faini care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
ofensată. Pe bune acum. Ce crede Lissy despre mine? SÎnt o londoneză cool și sofisticată. Nu mă ambalez cînd văd vreo vedetă. Am zis și eu așa, În treacăt. — De fapt, adaug după o pauză, probabil că ar fi chiar nasol să fie nu știu cîte vedete pe metru pătrat. Vreau să spun, ce poate fi mai rău decît să stai la o masă, Încercînd să porți o conversație normală, Înconjurată numai și numai de staruri de film și de supermodele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
vedem un apartament. N-are nici parchet, și nici obloane - dar are jacuzzi În baie, ceea ce e destul de cool. Așa că se poate spune că viața mea decurge cum nu se poate mai bine. Nu știu de ce mă simt așa de nasol. Nu știu care-i... Nu vreau să mă mut cu Connor, spune o vocișoară din capul meu, Înainte de a o putea opri. Nu. Nu se poate așa ceva. Nu poate fi adevărat. Connor e perfect. Toată lumea știe asta. Dar nu vreau să... Taci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
evident că nu ascultă nimic din ce-i spun. — O fi Îngrijorat În legătură cu ceva, dar nu vrea să te Încarce cu chestia respectivă, spune Lissy după o pauză. — E adevărat, spun Încet. Pare destul de stresat. — Poate s-a Întîmplat ceva nasol de tot, dar nu vrea să-ți strice seara. Încearcă să vorbești cu el. Fă-l să-ți spună ce-are pe suflet ! — OK, zic, deja mai veselă. OK, am să Încerc. Mersi, Lissy. Mă Întorc la masă simțindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
două ori, i-am spus. "Pentru asta ți-am plătit cît mi-ai cerut", mi-a răspuns. Îți dai seama; începînd din clipa aceea, am înțeles că trebuie să aleg. Drept care, după ce-am ales, m-a părăsit nevasta: "Și nasol, și fără bani..." a izbucnit ea într-o zi. Nasol-nasol, dar nu s-a dat în lături să ceară jumătate din ce agonisisem. Cît despre ceea ce am cîștigat de-atunci încoace căci eu sper să am oleacă de cinste în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Crăciun trecea prin asta. Totul a Început cu familia Morrow, pe care o vedea mereu de Crăciun. El era orfan. Tot el Îi făcuse orfani pe copiii din familia Scoggins și se știe că pentru orfani perioada Crăciunului e foarte nasoală. Se forță să rememoreze toată povestea. Era spre sfîrșitul lui septembrie 1947. Bătrînul sef de trib Worton l-a chemat În birou. Karen, fiica lui Welton Morrow, era membră Într-o gașcă de liceeni care făceau experimente cu droguri. Cumpărau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Înainte să-l apuce năbădăile pe partenerul meu. — Păi, săptămîna asta țin copiii la mine. A fost acilea, cu mine. — SÎnt aici? Da, da’ doarme. Denton Îi propti țeava pistolului În coaste. — Băi, știi ce s-a Întîmplat azi-noapte? Chestie nasoală rău! Și nu glumesc neam. Ai cumva o pușcă, băi? — Șefu’, să-mi bag picioarele, io n-am nevoie de nici o pușcă. Denton Împinse mai tare țeava pistolului. Băi ăsta, nu-njura cînd vorbești cu mine! Acum, Înainte să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Nici un răspuns. Inez, calmă: — Negritos care mi-au făcut rău nu puteau să-i omoare pe oamenii de la Nite Owl, pentru că au fost cu mine toată noaptea. Au stat sub ochii mei tot timpul. Am mințit ca să nu te simți nasol fiindcă ai omorît patru oameni de dragul meu. Și tu vrei să știi care este adevărata mare minciună? Tu și prețioasa ta dreptate absolută! Ed Împinse ușa În afară, cu palmele lipite de urechi, ca să curme mugetul iscat acolo. Afară era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]