825 matches
-
élégante et spirituelle est Parisienne" [p.IX]. Fiind de acord, în principiu, cu fiecare dintre aceste epitete, vom observa, la o analiză mai atentă a componentelor acestei formule, relativitatea lor, în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl ne distingua
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
regizată și interpretată de ea) în cadrul unei macroficțiuni literare, o ficțiune de gradul ÎI înscrisă într-o ficțiune de gradul I, o punere în abis puternic contaminată de "teatral": coliziunea dramatică, cadrarea scenei, temporalitatea legată, mișcarea spațială. Interpretarea românului realist/naturalist că teatru duce la lectură textului că "text al spectacolului". Fiecare scenă romanesca miniaturizează în felul său teatrul existenței în care Pariziana își trăiește propriul eu că spectacol prin construcții ludice de sine. Am incercat sa intelegem modurile în care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
apud, Banu, 2004, p.225]. Acest lucru este valabil mai ales când este vorba de un personaj atât de complex și misterios cum este Pariziana, care, ca o adevarată actrița, exploatează din plin aparențele, ocaziile, situațiile și decorul. Programul realist/naturalist își propune să dezvăluie veritabilă natură a lucrurilor. C.Seassau [p.76] observa că Zola, ca și personajele sale, este fascinat mai mult de ceea ce realitatea ascunde decât de realitate în sine. Philippe Hamon semnalează în studiul monografic Le Personnel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
permite elucidarea mecanismelor secrete ale intrigii românești. 2.1.1. Modelul dramatic al românului modern Legăturile literaturii secolului al XIX-lea cu teatrul sunt multiple și complexe. Contrar scriitorilor din secolele clasice (cu excepția lui Voltaire), romanticii și unii realiști și naturaliști din secolul al XIX-lea sunt și autori dramatici sau lansează proiecte dramatice. Exemplar în acest sens este Hugo, iar în jumătatea a doua se cunosc preocupările teatrale ale lui Baudelaire, Flaubert și Villiers, dineul autorilor "șuierați" (Zola, Daudet, Flaubert
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pentru descifrarea lumii: "Le théâtre devient vision du monde" [Bury, p.81]. Metaforă teatrului revine frecvent în românul secolului al XIX-lea pentru a denunța ipocrizia societății care ascunde sub aparențele de onestitate diferite ticăloșii. Acesta este laitmotivul românului realist/naturalist, care are ca obiectiv să pătrundă și să dezvăluie realitățile în profunzime. Lumea esențelor se transformă în lumea aparentelor, este vorba despre o nouă percepere a lumii fondată pe "predicatele înșelăciunii și falsității" [v.Giacetti, p.123]. Relațiile sociale, locurile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care iese dincolo de interiorul burghez spre spații scenice largi, cum ar fi mină, orașul, piața, halele, gară etc. Aceste reflecții demonstrează că teatrul spre care tinde Zola nu este doar al dramaturgului, ci și al regizorului [Levbarg, p.128]. Pentru naturaliști, observă Gérard Gengembre [p.151], teatrul are o înaltă valoare simbolică, funcționând că o metaforă a societății, reprezentată sub formă de drame și tablouri, deoarece estetică naturalismului este mai întâi de toate una a dramatizării. După 1880, tentativă teatrului naturalist
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
refuză chiar să joace această comedie 220. Pariziana înlocuiește pasiunea cu ambiții și capricii 221. Dragostea modernă nu mai este un foc mistuitor, este o construcție bine montată și libera în opțiuni 222. Marile iubiri nu fac parte din arsenalul naturaliștilor. Zola și Maupassant au descris femeile în raporturile lor cu bărbatul sau cu bărbații: fie tatăl, soțul, amantul sau fiul lor. La Zola și Maupassant semnificațiile personajului feminin sunt sexualitatea și alteritatea 223. Dragostea este reprezentată de naturaliști că un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
din arsenalul naturaliștilor. Zola și Maupassant au descris femeile în raporturile lor cu bărbatul sau cu bărbații: fie tatăl, soțul, amantul sau fiul lor. La Zola și Maupassant semnificațiile personajului feminin sunt sexualitatea și alteritatea 223. Dragostea este reprezentată de naturaliști că un șiretlic al speciei feminine, care neagă toată valoarea sentimentului amoros, pentru a-l readuce la o manifestare a instinctului genezic; aceasta concepție se integrează perfect noii poetici a românului, elaborată contra romanescului. Pentru romancieri, căsătoria devine nucleu de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
element fundamental 374. Alături de cercetările de biomecanica privind corpul actorului în spațiul scenei, Meyerhold operează cu conceptul de stilizare, dominant în gândirea sa375. Tratată într-o manieră idealizata de romantici, pasiunea se impune deseori în toată brutalitatea în românul realist/naturalist din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Corpul, neglijat până atunci, iese din umbră și primește consistentă și densitate în românele naturaliștilor. Căutând să completeze o elipsa a textelor clasice și romantice, realismul se interesează de sfera intimă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
într-o manieră idealizata de romantici, pasiunea se impune deseori în toată brutalitatea în românul realist/naturalist din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Corpul, neglijat până atunci, iese din umbră și primește consistentă și densitate în românele naturaliștilor. Căutând să completeze o elipsa a textelor clasice și romantice, realismul se interesează de sfera intimă și reprezintă în special dimensiunea trupeasca a dragostei, ajungând până la dezgolire la naturaliști 376. Prezenta corporală este semnificativă în românul din jumătatea a doua
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
atunci, iese din umbră și primește consistentă și densitate în românele naturaliștilor. Căutând să completeze o elipsa a textelor clasice și romantice, realismul se interesează de sfera intimă și reprezintă în special dimensiunea trupeasca a dragostei, ajungând până la dezgolire la naturaliști 376. Prezenta corporală este semnificativă în românul din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Românul naturalist are menirea să demonstreze că toaletă aristocratei ascunde aceleași vicii că cea a servitoarei și că "bestia umană" este aceeași peste tot
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
familiei, a modei sau a propriei senzualități). Identitatea pariziana este schimbătoare, înșelătoare, un "semn flotant". Împovărata de toate neajunsurile, femeia de la sfârșitul secolului al XIX-lea este concepută în contradicție totală cu portretul idealizat de la începutul secolului. În românul realist/naturalist se constată o demitizare progresivă a imaginii femeii și o eliminare a eroinei, pe parcursul jumătății a doua a secolului al XIX-lea. Parcursul narativ al acestui personaj în spațiul românului este sinuos, urmând meandrele intrigilor și pasiunilor ascunse. Românul secolului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
În aceeași trăsură cu el. În acea noapte a Început războiul. În paginile următoare ale romanului, În cartea a doua, Camil Petrescu evocă un război autentic, fără nici o urmă de idealizare, fără nimic romantic În motive, dar și fără grotescul naturalist obișnuit, ci un război crud și inutil, blamat de cei ce Îl duc efectiv, obligați de cei care Îl provoacă. Scenele prezentate sunt de un profund realism; par a fi și sunt notate de la fața locului. Stările sufletești provocate de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să înțeleagă repede semnificațiile acestora și chiar să judece intenția celorlalți. Acest lucru se realizează, conform ideilor promovate de către unii cercetători, datorită determinării biologice a unor gesturi executate de oameni. Un prim argument în acest sens a fost adus de naturalistul britanic Charles R. Darwin prin observarea faptului că ,,la toate rasele umane, expresia de bună dispoziție pare să fie aceeași și este ușor de recunoscut"30. Cercetările lui au lansat ideea caracterului înnăscut al expresiei emoțiilor la oameni prin moștenirea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a instalat în provincia Latium, unde se află orașul Roma. La începuturile sale, Roma încă nu făcea parte din civilizația vinului. În acest sens, Plinius cel Bătrân menționează că Romulus făcea libații cu lapte și nu cu vin. Mai departe, naturalistul latin adaugă că "pentru mult timp romanii nu au folosit vinul decât cumpătat". Legea Postumia, atribuită regelui legendar Numa, spunea: "Nu stropiți cu vin rugurile" destinate defuncților. La începuturile Romei, tinerilor sub 30 de ani nu le era permis să
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
patruzeci până la șaizeci de ani, iar Plinius cel Bătrân vorbea de un vin vechi de două sute de ani, recoltat în timpul consulatului lui Lucius Opimius (vinum opimianum), așa cum este pentru francezi vinul din anul apariției Cometei 58, dar care, după ilustrul naturalist latin, își pierduse tot farmecul și se redusese la un fel de miere aspră. Precum grecii, romanii beau vinul îndoit cu apă, pe care îl amestecau cu absint, miere, mirt, nard sau rășină. Toate păturile sociale beau vin, dar cel
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
avea un scop, într-un cuvânt ar avea o finalitate ce se realizează pas cu pas, ieșind din tiparul anarhic al materiei brute, inanimate. Faye (astronom), William Thompson (Lord Kelvin (fizician), Chevreul (chimist), Wurtz (chimist), Armand Goutier (chimist), L. Agossiz (naturalist), M. Lotrille (entomolog), E.G.Saint Hilaire (naturalist), J. Cruveilhier (anatomist), Flourens (fiziolog), Cl. Bernard (fiziolog), Louis Pasteur, și chiar Lamark inițiatorul transformismului, ca să nu mai vorbim de Charles Darwin autorul teoriei evoluționiste, admit existența unei cauze primare, unice și inteligente
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
avea o finalitate ce se realizează pas cu pas, ieșind din tiparul anarhic al materiei brute, inanimate. Faye (astronom), William Thompson (Lord Kelvin (fizician), Chevreul (chimist), Wurtz (chimist), Armand Goutier (chimist), L. Agossiz (naturalist), M. Lotrille (entomolog), E.G.Saint Hilaire (naturalist), J. Cruveilhier (anatomist), Flourens (fiziolog), Cl. Bernard (fiziolog), Louis Pasteur, și chiar Lamark inițiatorul transformismului, ca să nu mai vorbim de Charles Darwin autorul teoriei evoluționiste, admit existența unei cauze primare, unice și inteligente care se identifică cu creatorul. Paulescu, la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
membrii sunt: prof. D. Onciul, prof. I. Binu, prof. G. Giurescu, dr. D. Russo; secretar: A. Lapedatu. La Iași: Biblioteca Universității din Iași posedă 160.000 de volume și 148 de manuscrise. Director este prof. I. Caragiani. Societatea Medicilor și Naturaliștilor a fost fondată în 1883 de dr. Cihac, cu 100 dde membri. Publică Buletinul Medicilor și Naturaliștilor din Iași. Președinte este dr. G. Demetriade. Are o bibliotecă și un bogat muzeu zoologic. Societatea Științifică și Literară din Iași, fondată în
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
La Iași: Biblioteca Universității din Iași posedă 160.000 de volume și 148 de manuscrise. Director este prof. I. Caragiani. Societatea Medicilor și Naturaliștilor a fost fondată în 1883 de dr. Cihac, cu 100 dde membri. Publică Buletinul Medicilor și Naturaliștilor din Iași. Președinte este dr. G. Demetriade. Are o bibliotecă și un bogat muzeu zoologic. Societatea Științifică și Literară din Iași, fondată în 1889, ține ședințe săptămânale și publică revista Arhiva, care apare din 1889, în 10 numere pe an
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
salvat ... am crezut că nu mai știu să predau un curs pe înțelesul studenților ... că e cazul să mă pensionez ... că după atâțea nătărăi naturaliști pe ziua de azi vine un geograf ca dumneata (noi, geografii, făceam cursuri comune cu naturaliștii) să-mi refacă încrederea ... îți mulțumesc". Examenele, în general, nu erau multe, cam câte 5-6 pe an ... în două sesiuni: de vară și de toamnă. Dar erau grele, cuprinzătoare ... nu-ți puteai permite mai mult de 2-3 pe sesiune. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
alte catedre de geografie din țară sau de peste hotare. La ele participau obligatoriu toate cadrele noastre didactice în frunte cu profesorul Mihai David (chiar după ce fusese epurat din învățământ), benevol profesorii de geografie din învățământul preuniversitar geografic și studenții geografi, naturaliști sau de alte specialități. Atracția o constituia, desigur, subiectul prezentat ... prin importanța sa fundamentală sau/și aplicativ-economică ... adeseori prin noutatea temei pusă în discuție. Discuțiile durau frecvent mai mult timp decât cel consumat cu prezentarea și impresionau prin valoarea completărilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
acest domeniu în Germania, dar care, deși promițător, nu a reușit să se impună datorită prematurului său deces în 1911. În lipsă de un alt geograf cu pregătire superioară, Catedra de Geografie a fost suplinită alternativ până în anul 1920 de naturaliștii Ion Simionescu (geolog) și Ion Borcea (biolog), ambii cu merite importante în fundamentarea geografiei ieșene pe baze naturaliste și îndeosebi geologice. Prin Ion Simionescu, premers de Gr.Cobâlcescu, se face tranziția de la geografia descriptivă la geografia explicativă, științifică. Stau mărturie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
e buricul lumii. LV. Cum arăta casa ta? ES. Numărul 29 de pe Middagh Street care e și acum casa părinților mei e o casă cu patru etaje, cu șeminee de marmură și podele din scânduri late. Deși părinții mei sunt naturaliști (tata e expert în păsările din Long Island), nu ne pricepem la grădini. Grădina noastră, denumită "curtea", e inundată de buruieni. Într-o vară, împreună cu primul meu soț, m-am străduit s-o aranjez; avem și o fotografie dintr-o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
centrul atenției teologilor, cei care sădeau și cultivau credința creștină în conștiințele oamenilor. În aceeași perioadă, printre reprezentanții științelor naturii se răspândise o reținere față de termenul de psihologie, ca fiind unul spiritualist, neavând ce căuta pe masa de lucru a naturaliștilor. Un interes crescând pentru psihologie s-a manifestat în rândurile dascălilor, ei fiind aceia care făceau instrucție elementară cu copiii sau cei din învățământul universitar, în cadrul edictelor papale, etc. Era un interes strâns legat de progresul social, de apariția mecanicismului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]