1,317 matches
-
trimis ajutoare și s-a creat un curent de opinie al ajutorării celor aflați în suferință în urma apelurilor lansate de două posturi de televiziune, Pro TV și TVR, dar și de organizații sau instituții de tot felul. Fără a fi neîncrezător din principiu, Cronicarul se întreabă de ce nu s-a întîmplat același lucru și anul trecut, cînd inundațiile au lăsat pe drumuri sau au adus pagube înfiorătoare pentru mii de familii din România? Întrebare care are directă legătură cu concurența între
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
la Cristur-Odorhei (septembrie 1938). Aici are ca profesor de română un om inimos și priceput, Iustin Solanțiu. Acesta remarcă o parafrază după Calistrat Hogaș făcută de elev și îi prevede un mare destin: „Bravo! Ai să ajungi un mare scriitor”. Neîncrezător, școlarul zice în gând: „Hodoronc, tronc”. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, Școala Normală din Cristur-Odorhei este desființată și P. ajunge la Școala Normală din București, după ce, în prealabil, trece pe la Siliștea Gumești. A doua călătorie cu tatăl său. Adolescentul
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
că nu știe nimic despre intriga proclamării regatului, atunci acest lucru este adevărat <ref id="20">20 Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular, vol. I (1866-1869), 1992, p. 234. </ref>. Cu toate acestea, lordul se arăta neîncrezător În consilierii prințului: „afacerea fiind ceva mai mult decât o flecărie scornită la Paris sau Viena” <ref id="21">21 Ibidem. </ref>. Observăm, practic, trăsăturile clasice ale diplomației engleze: remarcăm nu doar dorința ei de a discredita „guvernul roșu” din cauza
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
octombrie 1932 (trei numere) și în ianuarie 1933. Redactor: Lucian Boz; responsabil cu corespondența: Emil Ungher, care devine redactor pentru numărul din 1933. Revistă modernistă, U. își propune să fie expresia tinerei generații, încercând să dea o replică celor care, neîncrezători, contestau apariția „noii spiritualități” (Arșavir Acterian, Discuții). Poezia, destul de bine marcată ca pondere în economia fiecărui număr, este semnată de Dan Botta (Lai - în franceză), Eugen Jebeleanu (Răscoala), Simion Stolnicu (Hebron funerar), Barbu Brezianu (Rondel, atribuit lui Villon), Emil Botta
ULISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
sau decurge din «prezumția de inocență», tipică societăților evoluate, în care, până la proba contrarie, orice individ este considerat nevinovat [...]. Și, invers, catastrofală pentru om, pentru cultură, politică, societate, ce vrei, este cealaltă poziție posibilă [...], numită prezumția de vinovăție, tipică autocrației neîncrezătoare, în care prima reacție e de suspiciune [...] Păcatul originar devenit politică de stat!” Însă valoarea cărții nu se reduce la atât: ideile Galeriei sunt ele însele încarnate într-o bogată „galerie” caracterologică și expuse sub veșmintele unui discurs ceremonios în
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
captivantă - și a cărui operă a publicat-o în prima ediție critică (I-III, 1930-1932; Premiul Societății Scriitorilor Români). Atât în studiile introductive, dar mai cu seamă în Publicul și arta lui Caragiale, scriitorul e definit ca un spirit junimist, neîncrezător față de „inovație” (forma fără fond), dar și față de noutatea ca atare, luată drept gogomănie și moft, ca un „moralist” în sensul francez: constructor de tipuri și portrete. Observația lui Caragiale s-a aplicat unei societăți specific românești, iar așa-zisul
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
același trend (vezi figura 2). În medie, 62% dintre nordici declară că au încredere în cei mai mulți dintre oameni, 59% dintre olandezi sunt în aceeași poziție, în restul Europei de Vest cifrele plasându-se în jur de 30%. Francezii sunt mai neîncrezători (21%), ca și portughezii (10%). Media societăților ex-comuniste se plasează în jur de 20%, cu excepții precum Bielorusia (38%) sau România (10%). Turcii sunt cei mai neîncrezători (7%) însă scorul lor nu diferă semnificativ (p < 0,05) de cele ale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Europei de Vest cifrele plasându-se în jur de 30%. Francezii sunt mai neîncrezători (21%), ca și portughezii (10%). Media societăților ex-comuniste se plasează în jur de 20%, cu excepții precum Bielorusia (38%) sau România (10%). Turcii sunt cei mai neîncrezători (7%) însă scorul lor nu diferă semnificativ (p < 0,05) de cele ale României și Portugaliei. În ce privește încrederea în instituțiile ordinii sociale, am preferat spre comparație scorul factorial ce caracterizează orientarea latentă către valorile unei culturi a încrederii. Indicatorul astfel
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că individul este mereu în interacțiune (cu alții, cu grupul său, cu alte grupuri), urcă treptat către raportarea la alte grupuri, la comunitate, la valori. Capătă din ce în ce mai mare importanță contextul social și reprezentările pe care acesta le propune actorilor sociali. Neîncrezător, reticent, prudent cu noul context, el constată după un timp că se poate adapta, că are resurse pentru a se descurca în noile situații, că se poate afirma chiar, accentuând anumite atitudini care nu cer efort, nici fizic și nici
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unui climat și a unor măsuri care să dezagrege, atât direct, cât și indirect, orice relații sociale concurente. În mod direct, reuniunile publice sunt interzise, dacă nu sunt controlate de putere. Dar în mod indirect teroarea distanțează indivizii, îi face neîncrezători și izolați în grupuri mici, fără greutate socială. Rezultatul acestui proces este, în opinia mea, masa totalitară, lipsită de organizare proprie și, în principiu, controlată de poliția secretă 14 - adică, în context românesc, de Securitate. În anii ’80, istoricul Vlad
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Andrei de sub salcâmi), la „Literatură și artă română”, „Noua revistă română”, „Curierul literar”, „Generația nouă”, „Făt-Frumos”, „Conservatorul”, „Viața literară” ș.a. Deși în 1894 anunța un volum căruia zece ani mai târziu îi da și titlul (Destăinuiri), mai mult delăsător decât neîncrezător în sine, poetul și-a amânat mereu debutul editorial. Câțiva prieteni devotați i-au strâns o parte din stihuri în 1921 în placheta Poezii postume , retipărită cu adăugiri și cu o prefață semnată de Ion Petrovici în 1944. Poetul Gellu
NAUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
comportamentală a problemei țintă determinată în prealabil, alegerea problemei țintă pentru săptămâna și ședința viitoare, prescrierea sarcinilor de îndeplinit - în acord cu pacienta -, un rezumat și un feeback realizat de pacientă. Descrierea ședințelor Sedința 1 La începutul ședinței, pacienta este neîncrezătoare, își exprimă îndoiala și anxietatea. Dar ea se relaxează repede și se realizează o comunicare de bună calitate. Ea vorbește liber, apoi se stabilește și se detaliază anamneza pentru a identifica dificultățile. Pacienta estimează că a făcut 17 atacuri de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care căutăm s-o înțelegem este practică și controversată. Caracteristica cea mai utilă a unui cercetător care colectează date este suspiciunea. În măsura în care cercetătorul este deplin responsabil de datele sale, acesta trebuie să cerceteze, să pună la îndoială și să fie neîncrezător față de ceea ce i se prezintă. Chiar și sursele general acceptate trebuie puse la îndoială și căutate erorile posibile. Helene Hanff, o scriitoare foarte populară, povestește că a fost angajată odată să facă niște cercetări istorice de fond pentru un proiect
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de o traducere din Platon, Gorgias (481-506, 521-527), publicat în 1934. Cercetătorul lămurește contextul apariției mișcării sofiste, istoricul ei și principalele caracteristici, cu deosebire individualismul. El evidențiază, de asemenea, modificarea percepției asupra fenomenului sofist, situată între desconsiderarea arătată acestor spirite neîncrezătoare în capacitatea omului de a descoperi adevărul unic asupra universului și vieții de gânditorii aflați pe linia Socrate-Platon-Aristotel și reabilitarea din secolul al XIX-lea, operată de reprezentanții idealismului filosofic german sau de cei ai pozitivismului englez, precum și de savanții
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
sume mari în educația copiilor sub forma meditațiilor sau a trimiterii la școli sau universități de prestigiu. Investiția în educația copiilor este de fapt o investiție în viitorul acestora, dar și, sau mai ales, în propriul viitor al părinților. Părinții neîncrezători în sistemul pensiilor de stat își asigură viitorul prin investițiile în educația copiilor, de care cred că vor fi dependenți la bătrânețe. Firmele, într-o proporție covârșitoare, sunt întemeiate de familii („firme familiale”). Relațiile de rudenie sunt transpuse în relații
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a cunoscut însă o tendința ascendentă. Unul din cinci români intervievați în valul 2005 al WVS, au declarat că au încredere în oameni, procentajul fiind dublu față de cel înregistrat în 1999, însă plasând în continuare societatea românească printre cele mai neîncrezătoare din Europa. Lucruri similare se petrec cu încrederea în instituții. Scorurile României sunt în general mai scăzute, fără diferențe importante între sat și oraș. Ca și în cazul încrederii în oameni, ele derivă din factori de natură istorică, ținând de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și orz, orzoaică, sfeclă de zahăr, cartofi sau furaje. Plantele tehnice (sfecla de zahăr, tutunul, cânepa) dau rezultate extraordinare - declară o parte dintre autorități - și ar putea reprezenta o investiție rentabilă. Totuși, după ’90, sătenii s-au dovedit a fi neîncrezători în astfel de culturi, evitându-le aproape complet. În CAP-urile de dinainte de 1989, cele mai mari suprafețe de teren erau cultivate cu plante tehnice, iar fabrica de prelucrare a sfeclei de zahăr din Luduș lucra la capacitate maximă. În
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
asfaltate. Ei sunt mai informați, lucrează pe calculator și au știința mai avansată, cred unii dintre săteni. Noi, spre deosebire de ei, suntem mai delăsători, fără inițiativă, ne mulțumim cu puțin, nu ne facem planuri de viitor, suntem pasivi. Suntem dezamăgiți, deziluzionați, neîncrezători. Europenii gândesc altfel pentru că au bani mai mulți și sunt mai relaxați, noi suntem mai stresați. Dincolo de aceste deosebiri, suntem asemănători, pentru că și noi suntem la fel de deștepți, de creativi și de bine pregătiți profesional ca ei. Școala noastră e la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
seara bând. A doua zi dimineață, cineva se plângea de dureri puternice de cap. Nimic nu părea să-l ajute. Soțul meu l-a sfătuit să-și maseze degetul mare cu ajutorul degetului mare și al arătătorului mâinii opuse. Părea destul de neîncrezător, dar, pentru că avea dureri mari, s-a lăsat convins și a fost uimit să vadă că durerea a dispărut aproape instantaneu. A povestit tuturor ce i se întâmplase și că acum se simțea excelent, fără nici o urmă de mahmureală. Data
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
l-am întrebat: „Dacă-ți arăt care sunt punctele reflexe din talpă ale inimii, ți le masezi?”. M-a privit ciudat și mi-a răspuns: „Dacă aș ști că mă ajută, cred c-aș face orice”. Știam cât era de neîncrezător. „Poți să-ți atingi picioarele cu mâinile?”, l-am întrebat din nou. „Da, încă pot”, a admis. Prin urmare, l-am sfătuit: „Masează toată zona din jurul degetului mic de la piciorul stâng, mai ales pernuța de sub deget. Fă la fel la
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
a întâmplat un miracol. Soția mea și-a revenit aproape complet și procesul de recuperare continuă. Doctorii sunt muți de uimire și nu reușesc să înțeleagă ce se întâmplă. Nu le-am spus, pentru că n-ar face decât să râdă neîncrezători. Dl A. Victima cu leziuni cerebrale își revine Sunt mai mult decât convins că reflexologia funcționează. Tocmai am rezolvat cazul unei paciente în care am avut ocazia să folosesc acest tip de terapie. Pacienta mea fusese în stop cardiac și
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
dintre care una îpe care mai punea încă piciorul în plenitudinea lui originară) e pe punctul de a fi mestecată de fălcile balenei din primul plan. Mi s-a spus că, de zece ani încoace, omul acesta arată unei lumi neîncrezătoare atît icoana cu pricina, cît și ciotul. Iată că a sosit momentul ca povestea omului să fie adeverită. Cele trei balene pictate de el sînt cel puțin la fel de veridice ca balenele care apar în oricare dintre cărțuliile publicate în Wapping
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
totodată numeroase altele. Să rezumăm o asemenea nuvelă, care are drept tematică lămurirea șovăielnicului. (Ă). O altă schemă tip există În multe din nuvelele care oglindesc probleme ale oamenilor care lucrează În industrie: un muncitor lucrează o invenție sub privirile neîncrezătoare ale unora dintre tovarăși, sub privirile Încurajatoare ale secretarului de partid. Tehnicienii se Împart În două. (Unii sprijină invenția, alții nu). Tot același lucru se poate spune despre nuvele ca Ion Asaftei de Vera Hudici, Linia de foc de Ieronim
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și mefiență, și ea s-a menținut după ieșirea din închisori, ba chiar și după 1989 în foarte multe cazuri. Există numeroase mărturii scrise ale foștilor deținuți politici care reclamă ciudățenia loturilor de „piteșteni” întâlnite prin închisori: cu toții erau închiși, neîncrezători și cu privirile fixate într-un colț. Atitudinea aceasta s-a păstrat după eliberare din mai multe motive: în primul rând, umilințele la care au fost supuși și în libertate, când erau în continuare șicanați de Securitate și li se
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Alte voci spuneau: „Nemții...“ Începuse războiul. I se părea că nu există nici o răsturnare în înșiruirea zilelor. Pur și simplu, ciclului obișnuit al muncilor pe ogoare îi corespundea de acum înaintarea paralelă a liniei frontului. Numele orașelor căzute îl lăsau neîncrezător, era deja vorba de adâncurile Rusiei, unde prezența nemților părea o iluzie optică, o eroare de cartografie. Își amintea de filmele din ultimii ani: inamicul era veșnic bătut, nu departe de graniță. Cântecele pe care i se întâmpla să le
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]