919 matches
-
noapte, el creează neliniști automatizate, reflexe și deprinderi definitive. Un sistem politic total represiv, care nu dă semne nici de șovăială, între onformism și libertate nici de flexibilitate, nici de oboseală, injectează subconștientului social o teroare generală surdă, irepresibilă, de neșters. Ea ucide în germene orice speranță de ameliorare, de clemență, de transformare. Ideea de viitor dispare. Este total abolită. Totul este prescris, dat, previzibil, impus odată pentru totdeauna. Victoria socialismului este ireversibilă. 3. Toată povestea aceasta sumbră și feroce a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și a desensibilizării. În orice caz, nu un nevăzut absolut, un nespus ireductibil: "O stranie lumină te urmează/ pretutindeni unde-ți porți surâsul,/ palidă lumină, stăruie sărutul,/ veștedu-i sărut, de-a lungul vremii". Ceea ce urmează - și se arată drept urmă neștearsă, stăruitoare - este lumina ce însoțește această stranie dispariție. Cele ce nu par să fie decât semne lipsite de semnificație transpar în receptacolul unei prezențe, al unei parousii revelatoare. Răzbat prin limpezimea a ceea ce ele nu sunt, străbat transparența care le
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai noi realizează distorsiuni de efect. "Lupul s-a facut miel". "Comedie cu Grupul Vouă - "O mătușă pierdută" (Jurnalul Național). Există situații când paratextul utilizează în metaforă, titluri de opere, după regula adiectio de construcție (O scrisoare pierdută, o tablă neștearsă!), personaje celebre ("PSD: Românii nu au nevoie de o nouă Scrisoare pierdută, cu B... în rol de Cațavencu", Jurnalul Național), replici memorabile: Într-o "criză teribilă, monșer!", avem "turtă dulce, panorame, comédii..." (Jurnalul Național). Titlul este un bun exemplu de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prin urmare și în gândire, lucrurile noi pe care acesta le examinează spre a le cunoaște; ele se vor adapta cadrelor preexistente. Din acest motiv, atunci când se formează o reprezentare elaborată a universului, limba vorbită își pune o amprentă de neșters asupra sistemului de idei care prinde contur”. Oamenii care aparțin unui grup lingvistic posedă, prin limba lor, un tezaur comun, din care fiecare cunoaște o parte mai mare sau mai mică, în funcție de cultura și de atitudinea sa, și faptul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
des despre tragica întâmplare cu accidentul de mașină petrecut în excursia din Grecia, accident stupid din apropierea orășelului Lamia , așezat pe un teren interesant, ridicat cu clădirile tot m ai sus, printre stânci de tot soiul, care îți lasă impresii de neșters. Până și localnicii rămân ancorați într-un permanent semn al întrebării, cum s-a reușit, oare, ridicarea în timp, a acestor construcții? Întâmplarea a fost urmată și de un noroc fericit că, rectificând ceva din cele spuse mai sus, timp
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de cabină preferată din A320 Paris-București care mă ține mereu la curent cu locurile de la capătul lumii unde se află, fiecare a avut povestea lui, disponibilitatea lui, zîmbetul sau lacrimile lui ascunse. Alteori, sunt tovarășii de călătorie care lasă amintiri neșterse. Cum ar fi acel călător din trenul Florența-Roma care, vorbind o franceză foarte îngrijită, mi-a spus că este originar din Udine. Mi-au revenit atunci în minte ceva noțiuni de lingvistică de la Facultatea de Filologie, despre diversele limbi latine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de un ofițer de pe Dacia, să vizităm Atena. Întâi, muzeul, unde văd un frumos tablou de Jordaens și câteva desenuri de Rubens, apoi cam în grabă urcăm pe Acropole, unde locul, templele și trecutul cunoscut din cărți ne lasă amintiri neșterse. Acei ce au creat aceste minuni, desigur, au fost o lume mai fericită decât amărâții muritori de azi. Cum vor fi arătat întregi acele temple cu statuile și lumea aceea frumoasă și simplă. Nimeni mai mult decât grecii vechi nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
constatare a subofițerului neamț, sensibil la frumusețile naturii. La pagina 28 a cărții sale, găsim o succintă descriere a trecătorii Bran, care nu este altceva decât Drumul Carului: "Tuturor celor ce au participat la lupte, va rămâne ca o amintire neștearsă parcurgerea trecătorii Bran. Șoseaua aici oferă o priveliște admirabilă; spre vest, în lumina clară a soarelui, se vedea masivul stâncos și neîmpădurit al Pietrei Craiului, iar dinspre răsărit ne salutau vârfurile acoperite cu zăpadă ale Bucegilor (2508 m). De o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
încerca să-l facă pe Hitler să renunțe la proiectul său războinic. Pe 26 august, Daladier îi scrie: "Dumneavoastră ați fost ca și mine, un luptător în ultimul război. Știți ca și mine că în conștiința popoarelor au rămas de neșters oroarea și dezastrul războiului indiferent de sfîrșitul acestuia." Chamberlain încearcă să organizeze o discuție directă între Polonia și Germania. Pe 29 august, Hitler declară că este gata să primească un negociator polonez, dar Varșovia care se teme să nu fie
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
la viziunea spiritului; să vedem dincolo de trup marea realitate a sufletului, să privim, atât sub mantia regală cât și sub zdrențele cerșetorului, sufletul făcut după imaginea și asemănarea lui Dumnezeu, sufletul răscumpărat în Sângele lui Isus Cristos, sufletul cu amprentele neșterse ale Botezului și ale Mirului. Sufletul ca templu al Duhului Sfânt și al Omului-Dumnezeu; sufletul care îmbrățișează cu gândirea tot universul, în timp ce întreg universul ignoră sufletul și pe sine însuși. „Dă-mi sufletele și îți las restul“ - să devină și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Principelui Moștenitor Mihai că prin vizita lor au arătat întregii lumi sinceritatea și durabilitatea legăturilor frățești care leagă popoarele român și cehoslovac”. Iar președintele Senatului a precizat: „vizita MS Regele Carol II și Voievodului Mihai va rămâne o amintire de neșters în istoria poporului cehoslovac”. Carol și Mihai au vizitat reședința fostului președinte Masaryk de la Lany. După ce s-au întors, ei au primit, la ora 16, în cea de a treia curte a Castelului Hradciani, defilarea cercetașilor cehoslovaci. La ora 17
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cultura sporește demnitatea omului". Continuând aceste preocupări, institutoarea Răduța Vasilovschi pregătește pentru tipar, în 2009, un alt volum, Întâmplări neuitate... din satul meu, Costișa. Cum mărturisește în Cuvânt de început, pământul natal, cu amintirile copilăriei, "a lăsat o urmă de neșters în ființa" sa. Invocarea lui George Enescu, capătă, astfel, de la bun început, un rol emblematic: "Pământul natal, cu tot ce e pe el, îl purtăm toată viața în noi și e prezent în cântec, în poemă, în piatra sculptată, în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în noi și e prezent în cântec, în poemă, în piatra sculptată, în pânza pictată, ca și în faptă. Fără el am fi sărbezi" spune George Enescu în lucrările sale. Amintirea acestui pământ, amintirile copilăriei au lăsat o urmă de neșters în ființa mea. Pornind de la faptul că fiecare om al condeiului, cu talentul, cu munca sa contribuie la cultivarea frumosului, care e menit să dea un impuls pornirilor celor mai nobile ale sufletului, consider că ceea ce contează este să vibrezi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai tineri decât noi, Al. Cistelecan, Ion Moldovan, Traian Ștef, Ioan Groșan, Ion Buduca, Mircea Petean, Nicolae Oprea, Emil Hurezeanu (revederea cu el e întotdeauna o bucurie intelectuală, din păcate-i foarte rară) am rămas într-o legătură sufletească de neșters. Prieteniile noastre au rezistat, mai mult Nicolae Prelipceanu, Horia Bădescu, Mircea Muthu, sau alții, tot din primul val echinoxist, deși ceva mai în vârstă, se află, de decenii, printre colegii de scris cei mai apropiați. O puternică, benefică influență culturală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că Sadoveanu, Călinescu, Arghezi au scris și spus, la îndemnul și presiunea unor Chișinevshi, Novicov, Leonte Răutu sau ale mai tinerilor Paul Georgescu, Silvian Iosifescu, Crohmălniceanu, Tertulian, ceea ce au spus și scris rămîne o pată pe toată cultura română. Încă neștearsă. Cînd constituie din citatele discursurilor, versificărilor, prozei de închinăciune scîrnavă ceea ce Virgil Ierunca a numit o "antologie a rușinii", Pericle Martinescu se gîndește că toți scriitorii compromiși vor avea să se înfățișeze la un tribunal și să dea socoteală. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Clasa mijlocie s-a consolidat, În condițiile unei creșteri economice destul de susținute. Banii s-au „Înmulțit“, grație și muncii la negru, și marelui număr de români care lucrează În străinătate. O plimbare cu mașina prin București lasă o amintire de neșters. La fel, o vizită — preferabil, la o oră de vârf — Într-unul din „supermagazinele“ care s-au Înmulțit În 2005-2006: Carrefour, Cora etc. Abia ieși dintr-un ambuteiaj că intri În altul. Mult mai sănătos și mai rapid să mergi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cultură, în pace și concordie, în mijlocul poporului român, care, deși suferind greu sub stăpânirea străină îndelungată, a arătat inimă caldă pentru vecinul popor polon, când martirii libertății noastre au căutat dincoace de Nistru scut în contra călăilor și temnicerilor. În amintirea neștearsă a poporului polon trăiește anul 1863, când acel cavaleresc popor român a deschis curțile și casele sale primitoare revoluționarilor poloni emigrați care au sângerat pentru libertatea poporului lor. Noi, polonii bucovineni, pază la răsărit a poporului polon, care, în momentul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cultura română, ca un scriitor tânăr să se retragă din literatură din scrupule morale, sacrificându-și gloria atât de ademenitoare doar pentru a-și păstra conștiința curată, și doar doi ani de prezență publică impecabilă să provoace o amintire aproape de neșters? Un caz oarecum similar ar mai fi poate Viorel Padina, și el cu un destin ieșit din comun. Dar crezi că ar fi bine să vorbească o asemenea conștiință? Crezi că ar putea spune după 30 de ani de tăcere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
veneau din Iași, din București și din alte capitalii din Europa s-întipăreau adânc în mintea mea. Pășisem în anul 1848, anul acel de vijelie care a zguduit atâtea tronuri și care în Moldova mai cu samă a lăsat urme neșterse, căci ne-a adus răsturnarea lui Vodă Sturza, o holeră cumplit de săcerătoare și invazia armatelor rusești, care au trecut peste noi pentru a da ajutor austriacilor contra răscoalei ungurești. Îmi aduc și acum aminte că în iarna acelui an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
început. Cu toate aceste, a rămas ceva schimbat în mine. Chipul cel blond și diafan care mi-a dat cei întăi fiori de iubire, care m-a inițiat cu tainele unui rai sufletesc necunoscut mie pănă atunci, mi-a rămas neșters în închipuire ca o dulce vedenie ce-mi luminează și astăzi căpătâiul de noapte, ca un cântec ce-mi vine dintr-o lume dispărută; ca o poveste fantastică născută din pătura vremurilor, care-mi redeșteaptă primele vibrări ale inimei mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prin întăia mea novelă Fluierul lui Ștefan, această încântătoare poiană înzestrată cu tot ce are natura mai frumos, mai atrăgător, deci nu voi reveni cu o a doua descriere. Voi zice numai că întipărirea ce mi-a lasat a fost neștearsă atât din cauza frumuseței naturei cât și din cauză că prin o ciudată coincidență am întâlnit acolo o copilă tot blondă, care păzea niște oi și care, stând pe un trunchi de copac la malul unui lac limpede în undele căruia se vedeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
alte clădiri. Oamenii îl priveau pe tata cu mult respect, pentru strădania lui dezinteresată, pentru credința lui în Dumnezeu. Dar în sinea lui, tata știa că tot ceea ce face el face în compensație, să-și mai spele din păcatele de neșters, să mai uite de vină, să mai uite de felul cum și-a lăsat femeia și să mai uite nenorocirile, cum s-au prăpădit Vera și doi dintre fiii săi. Știa că de aceea face ce face și că în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
întreaga viață în demnitate, cinste, adevăr, perfectă armonie în familie, societate, cu credință în bunul Dumnezeu, și cu respect nemărginit pentru valorile românești și universale. în acest spirit șia educat copii, discipolii, fiind permanent un exemplu de urmat. Rămân o neștearsă amintire pentru cei doi copii, ing. Elvira Opran și prof. univ. Dimitrie Alexa, pentru nepoți și strănepoți. Profesorul Ioan Alexa a studiat istoria adevărată a lumii, a țării, al cărui fiu devotat până la moarte a fost, dar, a plecat în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
a desfășurat o bogată activitate în domeniul științelor naturii, fiind bine cunoscut pentru activitatea sa în mediile academice din diferite centre universitare. Din fericire, noi am avut șansa de a-i fi fost elevi mulți ani și-i păstrăm o neștearsa amintire ilustrului nostru dascăl de de științele naturale, care predă lecțiile cu atâtea exemple, într-o manieră veselă, dar de o înaltă ținută stiinfifica și educativa. Lecțiile sale erau așteptate de către elevii, căci profesorul știa să le facă deosebit de atractive
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
cariera sa, a funcționat la mai multe școli, din cauza anilor de căutări și modificări ale învățământului românesc și a tulburărilor din timpul războiului Noi am avut șansa de a-i fi fost elevi mai mulți ani și-I păstrăm o neștearsa amintire ilustrului nostru dascăl de geografie, care predă lecții de o înaltă ținută stiinfifica și educativa. Totdeauna lecțiile sale de geografie erau chiar așteptate cu multă curiozitate de către elevii, deoarece profesorul Vasile Tiganescu știa să le facă atractive prin descrierea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]