1,059 matches
-
chiar sub ochii noștri. De la catedră se vede foarte bine „noua ignoranță”. Sau prin intermediul sondajelor de opinie. Deunăzi am văzut o anchetă pe un post de televiziune În care elevi de liceu habar nu aveau de revoluție și Își afișau neștiința râzând, mirați că li se pun asemenea Întrebări. Intervine aici o ambiguitate a termenului generație. Vorbim de o generație culturală sau de una biologică? Senzația mea a fost, citind acest text, că accentuează când pe una, când pe alta, generalizând
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
convingere, cinstit, drept, eroul Agorei care-i îndeamnă pe toți oamenii la autocunoaștere nu putea decât să-l seducă pe solitarul urmărind același obiectiv în turnul său... Și apoi, el îl socoate la mare preț pe gânditorul care-și afirmă neștiința. Socrate știe un lucru, acela că nu știe nimic. Faimosul scepticism, considerat la Montaigne drept o constantă, de către istoria tradițională a ideilor, face uitat faptul că filosoful optează nu pentru Sextus Empiricus - care ajunge la concluzia suspendării judecății - ci pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înțelepciunii și a acceptării vieții așa cum este, nu doar o idealizare a ei. Oricât ar încerca autorul să le înfățișeze în postura de victime pe unele eroine ale sale, gesturile lor nu pot fi totuși întru-totul scuzabile sau acceptabile, pentru că neștiința și naivitatea au un preț: Hypsipyle, deși generoasă și primitoare, îl acceptă prea ușor pe Iason, străinul rătăcitor în căutarea lânii de aur, încredințându-i chiar și bogățiile proprii. Va fi părăsită la fel de ușor cum a fost și sedusă, resemnându
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ca implicînd „doi sau mai mulți” creatori, și nu unul singur, iar Petru Îi răspunde că cei doi sînt Dumnezeu și Sophia. În alt pasaj din Cartea Proverbelor se spune despre ea că are un duplicat negativ numit Femeia nebună, Neștiința sau Femeia străină, care este Înțelepciunea Morții, În vreme ce adevărata Înțelepciune este puternic asociată cu viața și cu Arborele Vieții 6. În Cartea lui Sirah, Înțelepciunea figurează din nou ca primă creație a lui Dumnezeu, doar Lui cunoscută: „În Înalturi mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pe demoni, cu măsuri, momente și timpuri, astfel Încît să fie cu toții Înlănțuiți de aceea #Fatalitatea## care ocîrmuiește toate lucrurile: țel dăunător și funest!”74. „Într-adevăr, din această Fatalitate au venit toate nedreptățile, ticăloșiile și blestemele, legăturile urii și neștiinței, precum și poruncile tiranice și păcatele apăsătoare și spaimele cele mari. Și astfel, Întreaga creație a fost orbită, ca să nu-l mai poată cunoaște pe Dumnezeul care stă deasupra tuturor”75. În alte pasaje, spiritului contrafăcut i se dă o explicație
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
el este sau Înger, sau demon 34. A noua incriminare, aparținînd aceluiași Ieronim, se referă la credința că „Soarele, Luna și Întreg corul stelelor sînt sufletele raționale, creaturi odinioară incorporale supuse acum vanității și corpurilor de foc pe care, În neștiința noastră, le numim luminători ai lumii; și că ele vor fi eliberate de servitute și corupție pentru a se bucura de glorioasa libertate a Fiilor lui Dumnezeu”35. Într-o scrisoare din 401, păstrată de Ieronim, Teofil, patriarhul Alexandriei, la
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
invocat, argumentul fiind răzgândirea părților; după ce li se oferă sfaturi și soluții se presupune că partenerii pot merge mai departe împreună; pe de altă parte prima greșeală se iartă mereu, crezându-se că are cauze independente de vinovat: tinerețea și neștiința. Plecând de la aceste principii, cuplurile se perindă de mai multe ori prin fața soborului înainte de a obține rezolvarea dorită, în speță divorțul. Primul compromis impus pașnic sau cu forța este împăcarea. Ea poate fi reimpusă, îndeosebi în cazurile ce reclamă traiul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al ripostei, moartea, pe care, însă, Păstorul este pregătit s-o întîmpine „fără teamă”. Criticii i-au reproșat post-festum gînditorului anonim, mult mai inspirat în fond și mai înțelept, că și-a condamnat eroul la pasivitate, că a nesocotit, din neștiință și cu naivitate, statutul omului de acțiune în orice împrejurare. S-a trecut prea ușor peste specificul confruntării, de mare și profundă semnificație umană între om și destin, de natură spirituală, nu economică, așa cum s-a pretins, date fiind versurile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Gramatica greacă completă a lui Antonio Catiforos, apărută la Veneția în 1734. În fața îndrăznelii de a aduce, după pilda marilor culturi, „și această limbă a noastră în sistemă gramaticească”, V., care și-a recunoscut „nedăstoinicia” („om plin de amatie și neștiință”), își intitulează cartea Observații sau Băgări dă seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii rumânești. Necesitatea scrierii acesteia este pentru el de neocolit, căci ține de datoria morală față de „limba patriei noastre prin care cuvântăm, limba cu care ne închinăm marelui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
că ei habar n-au nici acum despre acest subiect, dar scuze de felul " Nu poți să le știi pe toate" sau "Nu s-a născut încă nici computerul atotcunoscător, darămite omul atotcunoscător" nu reprezintă decât acceptarea mai blândă a neștiinței. Sumeranii trăiesc, după cum nu a fost greu să aflu, în trei așezări din Munții Apuseni din Republica Democratică Vandana, trei așezări ce nu apar pe nici o hartă oficială. Asta fiindcă, încă sub înțeleapta președinție a lui Raul Logophat, în Republica
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
fost Pietro di Bruis, monarhul Enrico di Tolosa, Arnoldo da Brescia sau Pierre Valodo 24. Aceștia au reușit prin predică, organizare și deschidere să aducă spre concepțiile eretice foarte mulți oameni. Atracția spre nou, dublată de o relativă libertate și neștiința a omului simplu au determinat o amplificare a ereziilor. Au fost zone care au devenit în întregime cathare și în care biserica de la Roma nu mai avea nicio putere 25. Aceste centre deveniseră entități religioase în sine și își desfășurau
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Costel În UE Am fost și eu influențat, ca atâția alții, de ideea vehiculată În media, după care nu suntem capabili să absorbim fondurile europene și pierdem chiar și contribuția noastră. totul ar fi cauzat de lipsa de informare, neștiința colectivă, incompetența În a gestiona proiecte, indolența tradițională, tembelismul nostru congenital, educația etatistă... Într-un cuvânt, o delăsare moștenită din generație În generație ne-ar face incapabili să ne articulăm ritmului european. De curând am avut Însă contacte cu unii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
din profan pe care o trăiește individul, fără a ști ce a fost real în experiența sa, și aduce în atenție o temă dezbătută în mai multe locuri din Istoria credințelor și a ideilor religioase. (Somnul, captivitatea, înlănțuirea, uitarea, beția, neștiința sunt imagini care zugrăvesc condiția umană și se opun altor imagini: trezirea, reamintirea, "eliberarea de legături", sfâșierea vălului sau a năframei, a legăturii de pe ochi, exprimând abolirea condiției umane, eliberarea 217). Într-un fel, seria personajelor amnezice (Gavrilescu, Emanuel, Lixandru
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
evenimentul, in illo tempore. În schimb, basmele - în care V. I. Propp vede "amintirea riturilor totemice de inițiere" (p. 183) - sunt povestiri inițiatice, povestiri ale încercărilor prin care trece eroul excepțional, "trecerea prin intermediul unei morți și unei învieri simbolice, de la neștiință și nematuritate la vârsta spirituală a adultului" (p. 188). Cu toate că basmele ar părea să se integreze în această categorie a profanului, Eliade susține că nu întotdeauna putem vorbi de o "desacralizare a lumii mitice" (p. 187). Într-adevăr, basmul nu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a ars cu țigara fița din fițuică mi-a tras genele peste gură ți mi-a încheiat fermoarul dintre buze. Mi-a supt spiritul neserios și s-a gândit că mi-ar fi mai bine Fără limbă. mi-a mascat neștiința și m-a învârtit în fumul propriei suflări. M-a drogat. S-a dat drept ax, și m-a-nvârtit într-un bilingvism ontologic. Mi-a scos cerceii, indecentă. Am ajuns sa beau apa în care îți ține proteza. Mă ștrangulează ca
Apogeul by Tărăuceanu Cosmina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1812]
-
Reus Ianculescu, nu se solicită drepturi politice pentru femei, precum autonomia și sufragiul universal, ci dreptul la educație, pentru a-i putea forma, la rândul lor, pe fiii țării. Femeile puteau fi „alături în luptă pentru a învinge natura și neștiința” (asociate până atunci feminității), nu prin calitățile lor individuale, ci prin condiția lor de mame și soții, solidare „pentru a alcătui familia și patria”(1/1912). Femeia ocrotitoare, păstrătoare a tradițiilor și a valorilor morale, femeia devotată familiei și țării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
uneori înfrunta pe câte unul în parte și i sfătuia să se cerceteze fiecare pe s ine însuși și să-și întoarcă sufletul de la deșertăciune la religia cea temeinică. Aruncând contra preoților înțepături pregătite și bârfeli, el critica prin învinuiri neștiința, lașitatea, moravurile și toată viața lor, punând la cale prin însăș i imor alitatea lor ura contra celor sfinte și a religiei. După acestea, când a socotit că și-a arătat îndeajuns părerea și voința sa, cu o lăcomie grăbită
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe care a vrut s-o instituie Auguste Comte în numele pozitivismului. Ce înseamnă însă aceste surogate la care recurge omul, pe orice treaptă de civilizație s-ar găsi el, decât profunda nevoie metafizică a sufletului, care persistă atât în cazul neștiinței primitivului cât și în cazul rebelilor anticreștini? Dostoievski crede că, în realitate, nu există ateism, iar ceea ce numim astfel nu e decât o stare de revoltă împotriva lui Dumnezeu, o posesiune diabolică. Prin negație, ateismul afirmă în chip întors existența
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acesteia, chestiune căreia îi este, de altfel consacrată cea mai mare parte a Cuvântului. Mihail Kogălniceanu pornește aici de la concepția ciceroniană, dat fiind că „fieștecare stare, fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat de la îndoirile sale, învățătură la neștiința sa, îndemn la slavă și la faptă bună”; Dacă pentru oamenii de stat și pentru oficialități istoria oferă un îndreptar practic de acțiune, dacă pentru cărturar ea dă posibilitatea unei mai bune înțelegeri a lumii, pentru celelalte categorii experiența istorică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de la începutul istoriei biblice până în prezent; prin istoria biblică se pune în legătură cu doctrina despre înviere și judecată; catehetul va ține seama de gradul de cultură al ucenicilor săi; va vorbi cu dragoste, convingere și devotament; se va pregăti totdeauna temeinic; neștiința ascultătorilor nu-l va descuraja; pe cei mărginiți sau slab dotați îi va trata cu îndelungă răbdare, blândețe și bunătate, întărite de mila creștină și iubirea aproapelui. Pornind de la aceste principii didactice eterne, am considerat necesar să stabilim punți de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
asemenea, și renunțarea la religie și la tot felul de superstiții care normau, cu precădere, existența cotidiană a femeilor. În materialele publicate de presa românească, ca de altfel și în luările de poziție oficiale, religia și superstițiile erau asociate cu neștiința, cu un grad scăzut de educație, care ar fi creat un teren prielnic pentru exploatarea marii mase a populației de către "vechiului regim". Astfel, ofensiva regimului comunist român împotriva religiei și a altor forme de credință în supranatural s-a concentrat
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și evoluțiile din lumea materială 26. Articolele apărute în publicațiile analizate reluau și reciclau în contexte familiare femeilor ideea folosirii de către vechiul regim și reprezentanții săi locali, chiaburii, a religiei și a superstițiilor pentru exploatarea și menținerea lor în "întunericul neștiinței"27. Materialele de presă denunțau, de asemenea, mesajul pasivității, al resemnării în fața imprescriptibilității destinului pe care religia l-ar fi transmis oamenilor și pe care reprezentanții vechiului regim le-ar fi folosit pentru a-și consolida și menține exploatarea. O
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
1949-1963", în Lucian Năstasă, Dragoș Sdrobiș (eds.), Politici culturale și modele intelectuale în România, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, pp. 120-153. 27 Jeni Zambrea, "Grupe de citit la Moroieni", în Săteanca, nr. 16, noiembrie 1949, p. 21. 28 "Superstițiile, rod al neștiinței", în Femeia, nr. 8, august 1951, p. 30; Sidonia Drăgușanu, "Să smulgem masca de pe fața dușmanului", în Săteanca, nr. 9, iulie 1949, p. 15. 29 Luiza Vlădescu, "Nida Omer", în Femeia, nr. 9, 1955, p. 8. 30 Lucia Godeanu, "23
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
expune noțiunea de voluntar și involuntar. Dar și pentru legiuitori aceasta e de folos în vederea stabilirii de răsplăți și pedepse"19. Definiția pe care Aristotel o dă actelor voluntare este negativă, acestea fiind ceea ce nu se face prin constrângere sau neștiință. "Constrâns sau silit", susține Aristotel, "este un lucru al cărui principiu se află în afară și unde făptuitorul sau cel care suferă sila nu contribuie cu nimic la aceasta"20. Și actele săvârșite din neștiință sunt tot fără voie, dar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se face prin constrângere sau neștiință. "Constrâns sau silit", susține Aristotel, "este un lucru al cărui principiu se află în afară și unde făptuitorul sau cel care suferă sila nu contribuie cu nimic la aceasta"20. Și actele săvârșite din neștiință sunt tot fără voie, dar în cazul acestora pot fi considerate involuntare doar acele acțiuni "cărora le urmează durere și căință", căci "neștiința voită în chip liber nu este cauza involuntarului, ci a răutății; nici neștiința perceptelor morale generale căci
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]