1,048 matches
-
cele mari. Prin orice păcat îl necinstim pe Dumnezeu (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Păcatele ușoare, pe care le săvârșim în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau neștiință și păcatele grele au fost clasificate în antichitatea creștină de Părinții duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim cu râvnă îndemnurile și recomandările lor, pentru ca atunci când vom ieși din această viață, să avem bucuria comuniunii lor în împărăția cea neînserată și să simțim astfel împreună din belșug
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
izolați și duși în fața justiției indiferent de naționalitatea și religia lor. Nu putem pune semnul egalității între teroriști și o națiune sau o religie. Teroriștii nu au nici naționalitate nici credință. Ei se folosesc de cele mai multe ori de credința sau neștiința unora care devin instrumentele lor ucigătoare și sinucigașe. Cu mijloace militare trebuie răspuns organizațiilor teroriste care au pornit războiul împotriva valorilor noastre fundamentale libertatea, democrația, dreptul la viață și care rămân un pericol iminent până când vor fi anihilate, iar membrii
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
fiscali de-a aplica strict art. 25 ar fi intrat, fără sunete de tobă și trâmbiți, în memoria și deprinderile agenților respectivi. Astfel liberalii noștri sunt extraordinari în descoperirea unor lucruri pe cari toată lumea le știa înaintea lor și confundă neștiința lor proprie de legile pozitive ale țării în care trăiesc cu absența acestor legi. Fiindcă toate lucrurile merg în lumea asta crescendo, ne vom pomeni într-una din zile că unul dintre patrioți descoperă tabla pitagoreică ca un lucru cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
învechit și greu de cultură. E curios asemenea a vedea pe-un plagiator de-o rară și demult dovedită ignoranță administrând instrucțiunea și biserica națională. De aci se văzu bunăoară trimițîndu-se un Pantazi Ghica, acea chintesență de crapulozitate și de neștiință, să viziteze mănăstirile pentru a face dări de seamă asupra istoriei și asupra valorii arhitectonice a monumentelor și cu aceasta s-a început misiunile științifice și literare, continuate de d-alde Fundescu, Macedonski, Pătărlăgeanu ș. a. Se pare deci că ministrul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce era mai ignorant și mai pornograf în țară cu cercetarea monumentelor bisericești, cu vizitarea congreselor literare și institutelor școlare. E învederat că asemenea lucruri ar fi absolut cu neputință din momentul în care partidul roșu, sprijinul de căpetenie al neștiinței și imoralității, s-ar dizolva; precum e pe de altă parte învederat că această disoluțiune s-ar fi întîmplat demult daca între capii acestui partid n-ar fi existat această lungă solidaritate, sau mai bine zis lungă complicitate. Din momentul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ori pușcăria. Dar sunt oamenii noștri. E drept că toată plebea aceasta nu știe carte; că directorii de bancă națională, prefecții, administratorii de domenii sunt recrutați dintre absolvenții a patru clase primare, că nimic nu se poate compara cu neagra neștiință a acestor adunături. Dar, înc' odată, sunt oamenii noștri. Tu vrei să te încunjuri cu alte elemente, vrei oameni mai curați și mai cu carte? Rău faci. Pe cât trăim, cu oamenii noștri trebuie să mergem; și cu cât mai înjosiți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de aceea va trebui să te lupți cu ei. Nu aș putea să spun care dintre aceste încercări e mai periculoasă, fiindcă a-l blasfemia pe întemeietor înseamnă să te expui execuției instantanee a fratelui-profesor, chiar dacă ceea ce spui izvorăște din neștiință, și nu din rea-voință. Ai toate șansele să nu ajungi niciodată Ucenic, darămite Frate. Poate că ai să-mori înainte să ajungi prin propriile-ți forțe într-o postură care să te facă să ai acces la secretele noastre. Fiindcă ăsta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mână micul proiector, care afișa pe tavanul curb al cabinei sale un capitol anost din Manualul Însămânțării. Acolo se afirma limpede că o pierdere de până la 20% din clone poate fi suportată fără riscuri majore. Crey prefera să pună pe seama neștiinței și lipsei de fantezie refuzul Abației de a trece clonele prin cel mai simplu și mai eficace sistem de generare a religiilor: lupta cu moartea. Undeva în adâncul minții sale simțea însă că îi scapă ceva, că Abația escamota ceva
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la Penhale, în ținutul Cornwall", se citește în felul următor: Unde se arată cîteva lucruri în legătură cu nașterea și familia autorului; afecțiunea mamei sale; trimiterea lui la colegiu la vîrsta de șaisprezece ani, la sugestia prietenului său; gîndurile sale despre propria neștiință de carte (cap. I). Titlul celui de-al doilea capitol al aceluiași roman arată că cele două tipuri de titluri diferențiate anterior ar putea apărea și în legătură unul cu celălalt: Cum și-a petrecut timpul la Colegiu; o aventură
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mortalității, mai ales infantilă. Inferioritate cauzată de degradarea biologică prin istovire, subnutriție ș.a. Vulcănescu arată însă că de fapt în orașe mortalitatea este foarte mare, iar orașele reușesc să se mențină doar sugând sângele satelor. Inferioritatea sufletească ar proveni din neștiință, fanatism, intoleranță, superstiție, reticență mare față de nou. Istoria lumii fiind istoria orașelor, ar fi prezentă și inferioritatea istorică. Inferioritatea economică ținea de nivelul tehnic rudimentar și de productivitatea scăzută, în timp ce pe plan cultural se sublinia analfabetismul. Vulcănescu considera însă că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
căreia îi urmează reaua întrebuițare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
cele mari. Prin orice păcat îl necinstim pe Dumnezeu (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Păcatele ușoare, pe care le săvârșim în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau neștiință și păcatele grele au fost clasificate în antichitatea creștină de Părinții duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim cu râvnă îndemnurile și recomandările lor, pentru ca atunci când vom ieși din această viață, să avem bucuria comuniunii lor în împărăția cea neînserată și să simțim astfel împreună din belșug
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
căreia îi urmează reaua întrebuițare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
cele mari. Prin orice păcat îl necinstim pe Dumnezeu (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Păcatele ușoare, pe care le săvârșim în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau neștiință și păcatele grele au fost clasificate în antichitatea creștină de Părinții duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim cu râvnă îndemnurile și recomandările lor, pentru ca atunci când vom ieși din această viață, să avem bucuria comuniunii lor în împărăția cea neînserată și să simțim astfel împreună din belșug
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
altul, poate sugera altora o idee nouă, interesantă și utilă; d) În cadrul discuției, subiecții sunt Încurajați permanent, indiferent de valoarea intervenției lor; nici o idee, nici o soluție, oricât de imposibilă sau deaberantă ar părea ea, nu trebuie să fie Înlăturată. Ironizarea neștiinței sau a greșelilor, cuvântul „ridicol” sunt necunoscute În brainstorming, Întrucât ele se dovedesc nefavorabile unui proces de creație; e) evaluarea și selecția ideilor emise și a soluțiilor propuse sunt lăsate pe mai târziu (peste o zi, peste două zile) și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
2007-2013, de accesare a fondurilor europene alocate României, și putem constata că procentajul de absorbție este mai mult decât dezamăgitor. Printre principalele cauze ale acestei rămâneri În urmă putem enumera: Întârzierea aprobării documentelor programatice, slaba capacitate administrativă, lipsa de informare, neștiința scrierii proiectelor, neînȚelegerea avantajelor oferite de finanțările nerambursabile, neîncrederea În obiectivitatea acordării fondurilor, birocrația excesivă, iar lista poate continua. La prima vedere, toate aceste motive pot fi considerate bariere de netrecut pentru potențialii beneficiari de fonduri europene, dar, la o
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
adunarea poporului orice pot. Cum de nu? Sunt totuși învinovățiți de către celălalt grup - chiar dacă nu doresc vreo revoluție - că uneltesc împotriva poporului și că sunt oligarhi. Ei bine? Până la urmă, după ce văd că poporul, chiar dacă nu de bunăvoie, ci în neștiință de cauză și amăgit de către calomniatori, caută să le facă rău, atunci, vrând-nevrând, devin cu adevărat oligarhici, nu de bunăvoie, ci bondarul acela naște acel rău, înțepându-i. Hotărât așa. Apar denunțuri, judecăți, procese ale unora împotriva altora. Firește. Dar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
impune din această fabulă este aceea că trăim în mijlocul unei lumi de aparențe înșelătoare pe care, din ignoranță, le luăm drept niște realități adevărate. Suntem, ca atare, sclavii ignoranței în care ne aflăm. Se impune, iarăși, o constatare fundamentală: suprimarea neștiinței la care este condamnat omul prin alcătuirea metafizică a realității contează ca o condiție fundamentală a eliberării sale din peștera în care îl închid simțurile sale, întrucât doar pe baza acesteia el va putea distinge cu claritate între realitate și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
probabil cel mai cunoscut din întreaga filosofie a lui Platon, trece pentru cei mai mulți dintre interpreții platonismului ca o metaforă a condiției umane. Conform cu aceasta, omul este condamnat să-și ducă existența într-o lume de aparențe, dar pe care în neștiința sa fundamentală, în necunoștință de cauză, este ispitit s-o considere ca fiind cea cu adevărat reală. Prizonierii închiși în peșteră oferă imaginea condiției umane însăși, caracterizată prin perseverența cu care omul insistă într-o gravă eroare metafizică, una în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
deschiderea în care se înscrie întreaga filosofie. Desfășurarea interogativă a mirării în fața a ceea este rămâne sarcina formării sufletului de către sine însuși și - mai departe - sarcina întregii gândiri europene. Astfel, „sufletul, care făcând experiența ne-științei sale, experiența conștiinței acestei neștiințe, își experimentează ființa proprie - se experimentează ca fiind curajos, în măsura în care se expune pe sine însuși interogației; înțelept prin această conștiință a ne-științei ce ia forma examenului; reținut și disciplinat deoarece subordonează toate celelalte scopuri ale vieții acestei lupte a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
minte și, după ce izbucnește într-un râs sardonic, se adresează lui Socrate: „O, Heracle - zise - iată și obișnuita «ironie» a lui Socrate! Știam asta și le-am spus băieților că n-ai să vrei să răspunzi, că vei tot simula neștiința și vei face orice mai degrabă decât să dai un răspuns, dacă cineva te întreabă ceva”. Textul acesta pune problema „deducției statistice”, anume: dacă eirōneia poartă cu sine aceste negativități înseamnă că Platon a folosit eirōneia, când s-a referit
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dimpotrivă; discursul Diotimei e, totuși, un elogiu, deși de alt fel. Fiindcă acesta era și „programul” serii și Socrate nu era obișnuit să rostească elogii, transferă Diotimei sarcina pentru a nu fi nepoliticos față de ceilalți; Socrate e consecvent cu tema neștiinței sale: adică tot ceea ce relatează, a aflat de la altcineva; Socrate știe, de bună seamă, că vorbirea lui va fi cea mai bună. Nu vrea să-și asume, din delicatețe, victoria; un alt motiv ar fi Pausanias: acordând pederastiei un loc
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]