2,274 matches
-
Gabriel Coșoveanu Petrișor Militaru, Știința modernă, muza neștiută a suprarealiștilor, Prefață de Basarab Nicolescu, București, Editura Curtea Veche, 2012, 281 pag. După ce a dat o carte despre imaginea îngerului în poezia română, Petrișor Militaru recidivează, într-un fel, abordând modalitățile mentalitare și literare care se angajează decis contra
Modernitatea, cu suprarealiști și științe by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3442_a_4767]
-
libertate (relativă), dar și în condiții de represiune (fie că este vorba de frica de necunoscut, fie de inchiziție, de comunism, de fascism, de autoritatea epistemică dominantă, de aroganța epistemică, de poliția secretă etc.), capacitatea de mirare în fața știutului și neștiutului, în fața obișnuitului și neobișnuitului este o trăsătură a celor care provoacă, dezvoltă și duc la transformări paradigmatice. În plus, această vitalitate include potențialul interogativ, dinamica nesfârșită întrebareră spuns, inclusiv auto-întrebare și contraîntrebare, care formează nucleul „modelului oracol-sfinx” la nivel individual
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
sarcină, am sunat la Spitalul Universitar de Urgență București. Reprezentanții de la planningul familial au declarat pentru DC News că în Săptămâna Mare, dar și în Săptămâna Luminată, ginecologicii nu fac avorturi. VEZI ȘI: Româncele, tratament inuman în Italia. Lucruri ÎNGROZITOARE neștiute până acum
Paște 2014: Un preot răbufnește în Săptămâna Mare: "Femeia care face avort nu poate fi numită nici măcar animal, ci DIAVOL" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36770_a_38095]
-
și-au descoperit talente remarcabile de „întreprinzători”. Pe vremuri, era inginer silvic. În câte o dimineață ne pomeneam cu o grămadă de lemne de foc aruncate peste gard. Nici măcar nu suna. Astăzi, e om de afaceri și guru spiritual. Vocația, neștiută, o avea de pe atunci. Mă întristează să văd cum oameni care s-au străduit o viață să-și facă un nume onorabil dau cu el de pământ pentru câte ceva ce îmi apare ca un chilipir de doi bani. Poți să
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3503_a_4828]
-
și tu înțelept... Nu mai există gesturile orbului, ca în Ferestrele; poetul vede lumea exterioară și-i îndeamnă și pe ceilalți s-o vadă : Să fie multe diminețile de vară când, plin de bucurie și-ncântare, vei ancora în porturi neștiute. Vechea tiranie a luminii a rămas în urmă, împreună cu atâtea alte lucruri. Și-a găsit, în sfârșit, arta; este „sărăcă- cioasă”. Kavafis, comentând poemul, observă: „Cunoscătorii stilului lui Kavafis știu prea bine că poetul rareori face uz de emfază; când
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
boala te confirmă sănătos. Scrisoarea cele bune vrea s-arate; Dar nu pot spune ce-i mai bun din toate”. XXIII. Atunci cântă cocoșul. În vestminte, Din cuverturi, țâșni copila iute. Găsindu-se la cele dinainte, Își pleacă ochii de ce neștiut e, Dispare-apoi; lui îi rămâne-n minte Năluca frumuseții ei trecute. Răsună-un corn, poștalionu-așteaptă, Spre soața-i dragă împăcat se-ndreaptă. XXIV. Și fiindcă în poeme o morală Mai bine știe-a spune rostul cum e, Voi folosi și
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
Leon Foucault și-a pus pendulul în mișcare sub cupola Panteonului din Paris, intenția lui era să dovedească că Pămîntul se învîrte în jurul axei sale, detaliu confirmat de constatarea că planului vertical de oscilație al pendulului pivota în jurul unei forțe neștiute. Fără să știe, Foucault atinsese dilema pe care cosmologii o resimt azi ca pe un mister: forța care dictează pendulului să-și rotească planul de oscilație nu poate fi depistată. La prima vedere, pivotarea pendulului se face în direcția impusă
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
de cele trei pânze ce-i vegheau camera de lucru și sofaua pe care se odihnea sau medita la scrisul său, am iscodit-o pe mai vârstnica mea călăuză în lumea Sadovenilor, dornic să aflu cât mai multe despre acest neștiut artist. Pictorul Dimitrie Sadoveanu, Miti, cum i se spunea cu nume de alint în familie, era intrat într-un soi de legendă. Profira Sadoveanu vorbea cu însuflețire despre "omul chipeș", cu "ochi de un albastru intens, fără egal", de acea
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
și firesc, concertul lor îmi aducea aminte de ghirlanda îngerilor lui Melozzo da Forli, din Basilica Santa Maria sopra Minerva, rotindu-și într-o elipsă vie cortegiul, cu încălțări din care zburau funde gingașe, cu draperii mișcate blînd de adieri neștiute. Amintirile care mă asaltau, deși nu le chemam explicit, nu zdruncinau evidența miracolului emanînd din lumea colindelor. Părea că puritatea ne poate răscumpăra irezistibil, că „raiul s-a deschis” cu adevărat asupra pămîntului, în noaptea fără seamăn a Nașterii; așa cum
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
ard, și pe alor mei, și pe ale lui mșadațme Moscu 6, și tot, tot. Parcă mă mut și eu, și-mi ușurez bagajul! Chiar de când am venit de la mata, m-am schimbat enorm. S-a rupt ceva, o rotiță neștiută, în mecanismul meu. Mie singură mi-s străină. Știu ce ai să-mi spui, să lupt, să mă înving iar. Dar știu că nu se mai poate. Când deraiază trenul cu tine, voința ta îl poate opri să nu deraieze
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
cuprins în viață. În acest cerc închis. Buchetele nu vor fi văzute decît la bal. Napul care își dobîndește faima în viață și trăiește îi e superior de departe poetului care devine faimos după moarte și care își duce traiul neștiut. Nemurirea este piatra de mormînt a spiritului. La ce folosește piatra de mormînt? [...] 12 noiembrie O noapte de introspecție la Podge 6, cu Faith 7. Faith, un tip curios de extravertită ce domină conversația, cu aceeași subțiere stridentă a vocii
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
revăzută în ce privește limba! Pentru exactitatea filozofică, în afara lecturii mele, contez pe lectura lui Biemel, bine intenționat față de noi, cum este. I-am trimis și în Spania, unde își face vacanța, manuscrisul.” Istoria unei culturi e compusă, iată, și din asemenea neștiute, invizibile lupte, unele câștigate, altele, din păcate, pierdute.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3340_a_4665]
-
Pascu pe mult agitatul nostru șef suprem, zâmbind, amuzat-complice, către cei de față, la rândul lor amuzați”. Mereu senin, Gabriel Dimisianu deține ceea ce azi are mai degrabă o valorizare negativă; o anume naivitate privind încrederea în uman, în valorile ascunse, neștiute chiar, dar pe care le intuiește, nu se știe prin ce potriviri, fiecăruia în parte. Mediator fără orgoliu, autorul Opiniilor literare are o singură, unică frenezie: revistele literare. Fără ele, viața i se pare „ternă”, „fără sare și piper”, „fără
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
Originalitatea romanului o dă formula îndrăzneață aleasă de scriitoare. Aventura Violetei în Barcelona din prezent reiese din mesajele schimbate cu mama rămasă în America și cu secretara ei cea exasperată, din mesajele venite din Italia, ce-i oferă o potecă neștiută spre trecutul bunicului ei, spre perioada șederii sale în străinătate. Alternanța prezent-trecut deschide porțile timpului: reînvie pasiunea Mariei Roser pentru spiritism, priceperea lui Rodolfo Lax pentru afaceri prospere, scena vizitei regelui în casa familiei ca să aibă un răgaz de odihnă
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
să dau primul examen parțial pe la sfârșitul lui mai. Numai de-aș putea să mă scutur de starea asta de apatie care mă apasă și să mă pot reculege. O cauză este, desigur, și primăvara care produce în noi metamorfoze neștiute. Câteva vești mai mărunte - Sorin Stati 9 e prodecan, George Lăzărescu 10 și Nușa Goldiș (Poalelungi) și-au susținut tezele și sunt doctori în filologie - La B[iblioteca] C[entrală] U[niversitară] nu e înlocuitor p[en]t[ru] Tomescu
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
lui va ieși cîndva la lumină, că va fi recuperat și că, despre el, se va putea spune ceea ce Hamlet spune despre spectrul tatălui său: „Bine ai lucrat, cîrtiță bravă“? Cine îl va feri de primejdia ca el să dispară neștiut, îngropat de viu cu opera aceea zămislită în taină, de care nimeni nu a apucat să afle niciodată nimic? Ieșirea din clandestinitatea asumată a culturii nu se face decît prin șansă sau prin existența unui Dumnezeu care iubește cultura. Întîlnirea
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
dat) spre diversele tendințe autoritare și totalitare. Citindu-l pe Vladimir Tismăneanu nu se poate să nu fii curpins de bucuria confortabilă a omului care trăiește într-o democrație. O democrație care trebuie apărată de toți dușmanii ei știuți și neștiuți.
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]
-
la oțelării și mari furnale, la comerț exterior, la UE și la NATO, la politică mondială și la geostrategie, încât te întrebi câți oameni de bun-simț or mai fi rămas în țara asta. Dar au rămas, bineînțeles; ei sunt veșnicii neștiuți ce se zbat între două salarii; ei sunt intelectualii de rasă cu ochii arși de studiul necontenit; ei sunt doctorii și chirurgii fără arginți care au făcut-o pe mătușa mea Ada Teodorescu, din Canada, să-mi declare că nu
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
vremii undeva pe la margini, și m-am înstăpânit întâi pe casă, scotocindu-i toate ungherele și șterpelind câțiva bănuți vechi, apoi pe grădini, fiindcă erau două, foarte mari, una după alta, cu gard și portiță între ele. Astfel am ajuns, neștiut de doamne, în cea de-a doua grădină unde era ținut în lanț și într-o împrejmuire specială spaima cartierului: uriașul Ursei, un dulău cum altul n-am mai văzut (iar acum îi înțelegeți numele, așa-i?). Stătea culcat, plictisit
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
o fi să te-ntâlnesc în bucurie, Când nu mai știi de mâine și de ieri, Eu te întorc pe padina pustie, Să simți cum bate vântul de dureri; Și fără drum, sub zodia stăpână, Din deal în vale trecem neștiuți; Eu te sărut cu sabia-n mână, Tu mă rănești adânc și mă săruți Nici un zeu Abia mă-ntorc în zori, Abia ajung în noapte, Totul a devenit obositor, Am obosit să tot mor, Printre tăceri, printre șoapte; Doar cărarea
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
Dora Scarlat (fragment dintr-un roman inedit) Făcând ordine în hârtii, am dat în februarie a.c. de câteva texte de proză noi, neștiute, surprinzătoare, semnate Dora Scarlat. Bătute la mașina de scris, hârtia e foarte veche, aproape îngălbenită, ceea ce, considerând și corecturile cu o grafie energică, sigură, complet diferită de aceea de sub influența maladiei, survenită mult mai târziu, mă fac să cred că
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
toți prietenii, oalele cu sarmale, paharele pline, pokerul - era un copil, avea nevoie de joc ca de aer - nu juca niciodată CPB (cu curul pe bani), pierdea totdeauna, dar cu siguranță ținea undeva o casă secretă în care aduna cîștiguri neștiute decît de el. Își risipea viața rîzînd, dar l-am văzut și plîngînd ca un bărbat adevărat. Nu știu de ce acum cînd scriu despre Virgil mi se suprapun în minte Colas Breugnon și Consulul din Malcolme Lory. Poate că era
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
și gândul din rana jertfei un sclipăt să se'nchege în sinea lui cuvântul cuprinzându-l dar cine fi-va oare sortit a înțelege cuvântul frăgeziu atunci ivitul suflând rostirii începutul și sfârșitul? Logodna fără timp pești argintați din tiberiade neștiute să poposească iarăși la destaina cinei ciorchinii tescuiți din toamna veche aducă vinul sângeriu înmerismat de duh în cerul gurii tu frânge pâinea aburind de har asupra noastră logodna fără timp
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
lărgindu-se într-un soare rînjind uleios în răbufnirea de felinar stacojiu tăind mușchii îngenuncheați ai burții mi-am văzut viața ca o vomă sfîrșită în oceanul de alge și viermi dintr-o piatră de cercel ieftin am văzut darul neștiut zvîcnind împletit spre gîtul plăpînd și bolovanii urletului creșteau în revărsări de ape gelatinoase peste cerurile ciocnindu-se peste sorii împreunați ca broaștele țestoase-n acvarii am văzut bruma de stele prinse într-un lănțug aruncat la container și eșarfele
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
trecut o haltă,peronul e marcat cum fără nimic ai venit lași micul bagaj și cobori împăcat îl vor deschide îngerii,cu degete blocate între spaimă și speranță: din foc dogoritor, jarul arzînd l-au prefirat dar vina,știută sau neștiută s-a păstrat? s-a iertat? Vast era vîntul ruptă-i perdeaua sinelui, vălurita care-mi acoperea ochii de acum tot largul se va vedea ca-ntr-o apă limpede: am fost atît-o adiere dar cît de vast era el
Poezie by Doina Pologea () [Corola-journal/Imaginative/3242_a_4567]