841 matches
-
dată de naștere și încă se mai stăruie că "n-ar fi exclus" alt loc de naștere, deși, pentru aceste două probleme, cercetările documentare au bătut pasul pe loc. Din aceleași cauze, n-a fost spulberat un lung șirag de neadevăruri cu privire la Vasile Iurașcu, bunicul poetului, care, de fapt, n-a fost de viță boierească și nici moșia Joldești n-a avut-o în proprietate, iar socrul acestuia, Donțu, nu era conte, refugiat politic, ci un soldat răzlețit din armata rusă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a strigat în gura mare că la el oamenii n-au lucrat cu carul cu boi: "Să-mi mănînc eu copiii fripți, daca la mine a lucrat careva, cu carul cu boi!" Este evident că el a spus un mare neadevăr, pentru că își lucrase moșia cu atelajele și cu brațele oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era cu mare teamă că nu-i vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iorgulescu, nu cunoaște taina spovedaniei. Încă de la Sfântul Sinod din 1997 am scris că nu suntem contra deschiderii dosarelor, dar e dureros ca un om de cultură să nu cunoască taina spovedaniei, este surprinzător ca un intelectual să spună acest neadevăr, este o jignire la adresa clerului...».” Poziția deputatului Ion Stan a rămas fermă de-a lungul timpului, în 2007 militând pentru înființarea unei „Comisii mixte CNSAS-BOR pentru studierea acestor dosare, desigur încercând să lase pe seama autorităților bisericești evaluarea preoților”. Purtătorul de
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
mișcare este atât una de consolidare a nivelurilor explicative ce marchează progresul cunoașterii în general, cât și una de adaptare a capacității de reacție a teoreticienilor la impulsurile realității. Repetarea invariabilă a unor adevăruri pe jumătate, ca și a unor neadevăruri, nu poate oferi satisfacție celor predispuși la curiozitatea înțelegerii a ceea ce refuză Economia de la nașterea sa. Menținerea în continuare o viziunii de mecanism infailibil asupra pieței înseamnă condamnarea Economiei la înapoiere conceptuală. Raționalismul excesiv din care s-a ivit conferă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Rezultatul demersului științific, al cunoașterii științifice cade sau nu cade pe adevăr. Tensiunea a generat teama de ridicol, de oprobiu într-o comunitate cu spirit critic acut (Kuhn, 1982). Soluția paradigmei lui Kuhn salvează cumva omul de știință de spectrul neadevărului, dându-i metoda prin care să se construiască adevărul. Paradigma este un Dumnezeu care-l ajută pe omul de știință să-și facă lumea proprie. Este același mecanism implacabil care ne spune cum să înțelegem și să acționăm. De aceea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să demonstreze că sunt într-adevăr victime și că au fost păgubite cu adevărat. În ce-l privește, vinovatul dispune de toate mijloacele, cele mai bune, dar și cele mai rele, pentru a ieși din încurcătură: mărturii false, minciuni, mitomanie, neadevăruri, tăgăduieli, deformări ale adevărului, fabulații. În fața tupeului mincinosului, individul de bună-credință e pierdut: dacă vinovăția nu a fost probată și nimic nu-l acuză temeinic pe vinovat, justiția nu dispune de mijloacele de a-i face dreptate. Apelarea la mărturii
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
despre moartea lui la Atena, condamnat să bea cucută sub aceeași acuzație ca și Socrate - mai precis, de a fi corupt tineretul? Nu știm nimic mai mult despre această chestiune, nici dacă anecdota este adevărată, nici ce ar putea ascunde neadevărul ei... Dar, pentru un filosof cu o bună reputație, pedeapsa pare severă! 4 Să alegi între două femei. Ce spune această prozopopee? Ce se ascunde îndărătul acestei alegorii? După spusele lui Xenofon, Prodicos pune în scenă două femei chiar în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
bine că această practică este dublată de o alta, la fel de absurdă, aceea a arhivării tuturor acestor mizerii. Supravegherea este, astfel, crunt ironizată pentru incapacitatea ei de a accede la esențial. Ea rămâne prizoniera unor informații deseori superficiale sau a unor neadevăruri consemnate cu grijă. Prizoniera unor nimicuri, unor fleacuri, dar care ar putea fi oricând bune la ceva. Într-adevăr, retrospectiv, exact asta te și îngrozește: faptul că derizoria turnătorie, jalnica pâră ar putea deveni în orice clipă act de acuzare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
în legătură cu interlocutorul, fie că reține informație ca formă a expresiei intradiscursive (solicitarea unor informații la ghișee publice). A da mai multă informație decât se cere este adeseori semn de volubilitate, interes comunicativ, ospitalitate (grijă, protecție față de interlocutor). A spune un neadevăr poate însemna „o minciună albă”, o formă de manipulare, o modalitate de a scăpa dintr-o încurcătură protejând atât imaginea publică a vorbitorului, cât și pe cea a interlocutorului. Relevanța este adeseori influențată de gradul de dependență contextuală a mesajului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fie; forță; franchețe; gînduri curate; greiere; greu; idee; incertitudine; inexistent; interes; interesant; intrus; iubit; iute; încîntat; întotdeauna; întruchipare; întuneric; înțelegere; înțelepciune; învățat; jurămînt; jurnalist; legal; luciditate; lucruri abstracte; magic; mama; mare; mic; minciunind; nu spune minciuni; minte; mințit; miraculos; mîncare; neadevăr; neadevărat; necesitate; nemulțumire; neplăcere; neplăcut; niciodată; normal; nuanță; om înțelept; omenie; par; paradox; părintesc; pedeapsă; perceptibil; perfecțiune; poliție; porni; porumbel; pozitiv; pragmatism; preot; preț; principiu; profesor; promovare; propriu; protesta; sau provocare; raritate; rațiune; răspuns; recunoaștere; relație; respirație; revistă; roz; sacru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
interesa; a interesa; a se interesa; interesant; investigații; început; îndeajuns; înșel; înșela; că te înșeală; a înștiința; înștiințare; înștiință; înțelepciune; învăța; a învăța; învață; judecător; loc; lucru; lucruri; mascul; merge; minciuni; Minerva; mirat; misterul; mult; mai mult; foarte multe; munci; neadevăr; negativ; nevoie; nu află nimeni; nimic; noroc; nota; noutăți; nu; numărul; o noutate; obține; perete; perseverent; a pierde; unde pleci; ce poți; pricepe; prietenul; putere; rar; răspuns; rău; regăsi; repede; rezultate; rezultatul; satisfacere; satisfacție; sensul; sertar; siguranță; situa; studia; suferi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grădiniță; ingeniozitate; inspirație; instinct; instituție; inteligent; inteligență; intrigă; iubire; iute; încearcă; a încerca; a-și încerca norocul; înșelătorie; înțelege; întîmplare; întreba; o întrebare; învață; învingere; joacă; libertate; logică; longevivi; magician; magie; magii; marțian; mereu; minciuni; minți; a minți; mîncare; morocănos; neadevăr; necunoscut; nedumerire; negri; neîncrezut; nervos; nesiguranță; neștiință; neștiut; nimicuri; norocos; noutate; număr; numele; om; parabolă; parolă; părere; perspicacitate; plesneală; pocit; poezie; posibil; potrivi; povață; povestea; presimți; presupunere; presupus; a prevedea; a prezice; pricepere; probabil; probabilitate; problemă; rațiune; răspunsuri; rău; fără
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sărmani; simpatie; simț; sinceră; sîrguincios; sociabilitate; speranță; stimă; străini; strîngere de mînă; SUA; suflet mare; supărat; susținere; tăcere; timidă; de tine; toleranță; tortură; trebuie; trist; umanitate; umil; vagabond; veghe; virtute; zgîrcit (1); 752/269/92/177/0 minciună: adevăr (92); neadevăr (34); răutate (26); trădare (24); fals (20); ură (19); urît (19); mincinos (17); durere (15); falsitate (13); rău (13); neîncredere (12); păcat (12); dezamăgire (11); gogonată (11); greșeală (11); mare (9); nedreptate (9); prostie (9); rușine (9); ascuns (8); rea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deștept (70); inteligență (41); cap (37); ageră (30); gîndire (32); înțelepciune (21); gînd (14); inteligent (10); minciună (10); mincinos (9); rațiune (9); ascuțită (8); adevăr (7); luminată (7); memorie (7); bună (6); frumos (6); gînduri (6); inteligentă (6); înțelept (6); neadevăr (6); ascunde (5); cuget (5); cunoștințe (5); om (5); ager (4); conștiință (4); iute (4); multă (4); capacitate (3); carte (3); deșteaptă (3); deșteptăciune (3); idee (3); imaginație (3); înșeală (3); limpede (3); lucidă (3); măsea (3); ascultă (2); bine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ghinionist; greșeală; hai; har; har, dar; hazard; idol; invidie; iubit; în joc; încercare; încredere; întîmplă; întotdeauna; înțelepciune; înzestrat; karma; la 2; lată; laudă; lecții; leu; luck; mama; medicină; merge bine; mergere în toate; mic; mijloc; minciună; mit; muncă; naivitate; nădejde; neadevăr; necaz; nedrept; negru; neștiință; nimerește; noroc TV; norocos; sau nu; nu eu; nu există noroc; nu-i; nu la toți; număr; O, Fortuna; oameni; oriunde; pace; parcuri; pariu; participare; păcăneli; pe viață; pesimism; peste ea; pix; plăcere; plin; poartă; poftă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îmbogățire; împreuna; îndrăzneață; înșelăciuni; întîmplare; învățat; jocuri; josnic; labirint; lăcomie; lume; luptă, putere; luptă; mafie; mai bine fără; manevră; mare; măgari; mărul discordiei; medicină; meschini; minister; ministru; mister; mișcă; miting; mîine; mod de guvernare; monstru; mort; nașpa minciună; nașpa; nație; neadevăr; nebuni; nebunie, haos; necesar; necunoscut; nefavorabil; nefolositor; negru; neimportant; neinteresantă; neînsemnată; neînțelegeri; nu; număr; oameni de cap; oameni proști; oameni; omenie; oportunist; organizare; partid politic; pauză; perversă; pierdere din timp; plăcut; PLDM; plictisit; plictisitoare; poetă; poetică; politică; pontă; popor; porcărie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); prostie (4); tare (4); a auzi (3); chestie (3); minciuni (3); poveste (3); presupunere (3); puternic (3); alertă (2); anunț (2); apă (2); bîrfitori (2); bun (2); ciudat (2); clopoțel (2); cuvinte (2); lume (2); mit (2); mulțime (2); neadevăr (2); neîncredere (2); nesiguranță (2); răutate (2); știri (2); ură (2); ureche (2); zgomot (2); -; absurd; aer; aglomerație; aiureli; ajutor; alb; anunță; apăsător; atenție; aude; auzire; auzit; auzite; avion; de avion; baftă; banc; bănuială; barbă; buimăceală; calvar; cancan.ro; capriciu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Popescu îi vine ideea să-și construiască un cavou. Nevroza lui, provocată de scurtcircuitările comunicării, de degradarea unor idealuri, de măcinișul cotidian, îl împinge să-și caute un refugiu. Soluția de care se cramponează îl ajută să uite un timp neadevărul în care, ca într-o mlaștină, s-a împotmolit. Strînsoarea și injoncțiunile unui context vătămător generează, iată, și un asemenea marasm. Sub zarea plumburie, drumul egal al fiecărei zile. Singurătate, sastisire, griji cripta te absolvă de astfel de mizerii. Amenajînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
jumătate atenți, pe jumătate amuzați) Șșștt! Tăceți din gură...! Îmi vorbește mie... șșșttt, îmi spune că cel mai greu e să fii tu însuți... Sursa dublă: Asta o știam și eu... Dosar nr.: Șșștt, taci...! Îmi spune că adevărul și neadevărul sînt strîns legate între ele... că trebuie să știi..., să pipăi granița ce le desparte... Sursa dublă: Ei, chestia cu pipăitul e mai grea... Dosar nr.: Stați, stați că vrea să-mi mai spună ceva... dar nu-l mai aud
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
direcții ale teatrului din ultimul secol, care și-au disputat adevărul artei dramatice, între austeritate și carnavalesc, total neîncrezător în ideologii, în vreme ce se lasă fermecat de mitologie și de simboluri, Alexa Visarion pune în valoare, mai mult decât adevărul și neadevărul textului, muzica acestuia, lăsându-ne să-i ascultam vocile, melosul și stridențele. Ambiguitatea, pe care o condamnă în poezie savanții sau filosofii, care caută în toate o tălmăcire definitivă, e înțeleasă de Alexa Visarion ca o comuniune între teatru, poezie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să mă implic în ceea ce este în jur. Regia este în concepția mea implicare dramatică implicare, lucrez adică încerc să lucrez cu regizorul înăuntrul lumii pe care o analizează, văzând noblețea acestei profesiuni tocmai în nesupunerea la compromisuri, revolta în fața neadevărului și a nimicniciei, puterea de a te oferi lumii cercetând în tine, descoperind ceea ce ea nu vrea să afle, nu poate sau nu îi este permis. Cred că cel mai mare pericol teatral, al creației în general, este domesticizarea ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adevărul din interiorul nostru, din acțiunile și din faptele noastre. Nebunul spune adevărul!, dar cu condiția ca spusul său să respecte evidența faptelor (ceea ce s-a întâmplat în realitatea trecută, singulară a subiectului în cauză). Altfel, orice adevăr devine un neadevăr. Atât timp cât nebunia nu este evidentă, doar "stabilită" în mod arbitrar printr-un "limbaj științific", avem de a face cu instrumentalizări politice! Critica foucauldiană îi vizează îndeosebi pe practicienii științelor sociale moderne (psihiatri, psihologi, juriști, toti cei cu radical Psiho-, personalul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe Foucault să trateze rațiunea ca fiind... "nebunia nebuniei"54, iar nerațiunea ar însemna că "adevărul nebuniei este rațiune [...] cvasirațiune"55. În concepția lui Foucault, nerațiunile clasice constau în a percepe umanul, oamenii cu ochelarii unor "structuri binare"56 (adevăr/neadevăr; lume/fantasmă; ființă/non-ființă; zi/noapte etc.). Acest mod maniheist de a percepe lumea, prezent la oamenii moderni, l-aș include în mentalitatea arhaică din secolele XVII-XVIII; mentalitate ce are drept suport epistemic seriile antinomice ale doctrinelor religioase. Biblia și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de gândiri, acumulează și prelucrează noi și noi cunoașteri, întemeiază și se susține politic. Însă cele trei aspecte negative derivate din actul cunoașterii (aroganța, minciuna, ticăloșia) sunt mai mult valabile într-o cunoaștere comună, banală, cotidiană, unde falsitățile intelectuale, aroganțele, neadevărurile sunt la ele acasă, mai ales în spațiul românesc. Lucrurile se complică atunci când avem de a face cu o cunoaștere academică sau de cercetare. Orice opinie eronată sau falsă este repede decelată de un ochi atent, suveranul lucrurilor și stăpânul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
concepție, pentru care douăzeci și șapte de luni și-a primejduit viața, a fost veșnic severă, ca o mamă vitregă (sic)". Cum se vede, Apostol reia în termeni psihanalizabili (discursul este aproape transparent) raportul între sine și tutela parentală. Exprimînd neadevărul, inautenticitatea ființei sale, "vechea concepție" teroriza neauzit, obligîndu-l la supunere tensionată. Alt fel de a opune instanței mariane ("măicuța", mama Fecioară) căii drepte opresiunea străină ("mama vitregă"), limbajul anunță raportul mai înalt, mai categoric între Apostol și forma sa de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]