511 matches
-
-a Județeană. Fără sprijinul autorităților locale ce au preferat să finanțeze o echipă străină din Clinceni, FC Argeș are de partea sa cateva figuri emblematice ale istoriei sale: Jean Vlădoiu, Vali Năstase, Constantin Schumacher, Bogdan Argeș Vintilă, Cristi Bratu, Adrian Neaga, Ilie Bărbulescu, Mihai Zanfir, Marius Priseceanu și alții. La finalul turului de campionat, Argeșul a terminat pe locul 2. De-a lungul timpului, FC Argeș a dat României mulți jucători importanți, cum ar fi Adrian Mutu, Nicolae Dică, Adrian Neaga
FC Argeș Pitești () [Corola-website/Science/302536_a_303865]
-
Neaga, Ilie Bărbulescu, Mihai Zanfir, Marius Priseceanu și alții. La finalul turului de campionat, Argeșul a terminat pe locul 2. De-a lungul timpului, FC Argeș a dat României mulți jucători importanți, cum ar fi Adrian Mutu, Nicolae Dică, Adrian Neaga, Daniel Coman, aceștia numai în ultimii ani. Clubul are un excelent centru de copii și juniori. Nicolae Dobrin Unul dintre cei mai importanți jucători ai echipei a fost Nicolae Dobrin, evoluând pentru FC Argeș pentru nu mai puțin de 22
FC Argeș Pitești () [Corola-website/Science/302536_a_303865]
-
compozitor, pianist și dirijor moldovean, membru de onoare al Academiei RSS Moldovenești din 1943. La 18 ani a terminat cu distincție școala muzicală din Chișinău. El a absolvit-o, având concepții progresiste despre arta muzicală. În preajma absolvirii școlii muzicale St. Neaga s-a întâlnit cu Grigoraș Dinicu, violonist-concertist român care se bucura pe atunci de mare popularitate. Întâlnirea cu acest muzicant atât de apropiat de arta populară, a jucat un rol important în viața viitorului compozitor. În scurt timp a început
Ștefan Neaga () [Corola-website/Science/312699_a_314028]
-
bucura pe atunci de mare popularitate. Întâlnirea cu acest muzicant atât de apropiat de arta populară, a jucat un rol important în viața viitorului compozitor. În scurt timp a început a lucra în orchestra lui Dinicu în calitate de acompaniator, și treptat Neaga se înrola în activitatea de creație, ocupându-se cu prelucrarea cântecelor populare. În 1920 el intră la academia de muzică și artă dramatică în clasa de pian special. Neaga nu-și termină studiile de compoziție: el absolvește cu mențiune academia
Ștefan Neaga () [Corola-website/Science/312699_a_314028]
-
început a lucra în orchestra lui Dinicu în calitate de acompaniator, și treptat Neaga se înrola în activitatea de creație, ocupându-se cu prelucrarea cântecelor populare. În 1920 el intră la academia de muzică și artă dramatică în clasa de pian special. Neaga nu-și termină studiile de compoziție: el absolvește cu mențiune academia la clasa de pian special și-și ia diploma cu atestarea de artist-specialist liber.Tânărul muzician concertează. Repertoriul său cuprinde creații de Bach, Beethoven, Ceaikovski, Chopin, Liszt, Debussy, Ravel
Ștefan Neaga () [Corola-website/Science/312699_a_314028]
-
În 1926 el intră pentru a doua oară la academia de muzică și artă teatrală. În 1931 își termină studiile la academie. Pe parcursul cursurilor de compoziție ale lui Dimitrie Cuclin, noul dascăl al compozitorului moldovean, om foarte cult și instruit, Neaga a scris muzica simfonică (o simfonie, un poem simfonic), muzica de cameră (două sonate, un cvartet, un cvintet) și muzica dramatică. Neaga ia hotărârea de a pleca la Paris, unde evoluează ca solist-pianist, precum și în concerte; compune alături de Dinicu și
Ștefan Neaga () [Corola-website/Science/312699_a_314028]
-
Pe parcursul cursurilor de compoziție ale lui Dimitrie Cuclin, noul dascăl al compozitorului moldovean, om foarte cult și instruit, Neaga a scris muzica simfonică (o simfonie, un poem simfonic), muzica de cameră (două sonate, un cvartet, un cvintet) și muzica dramatică. Neaga ia hotărârea de a pleca la Paris, unde evoluează ca solist-pianist, precum și în concerte; compune alături de Dinicu și în 1937 i se acordă premiul expoziției universale de la Paris. În același an Neaga este înscris ca student al școlii superioare pedagogice
Ștefan Neaga () [Corola-website/Science/312699_a_314028]
-
sonate, un cvartet, un cvintet) și muzica dramatică. Neaga ia hotărârea de a pleca la Paris, unde evoluează ca solist-pianist, precum și în concerte; compune alături de Dinicu și în 1937 i se acordă premiul expoziției universale de la Paris. În același an Neaga este înscris ca student al școlii superioare pedagogice muzicale din Paris. Timp de 2 ani St. Neaga studiază la cunoscutul pedagog Nadi Bulanje - reprezentantă a impresionismului francez. Ea îl sfătuia în permanență să utilizeze mai amplu tezaurul folcloric. În piesele
Ștefan Neaga () [Corola-website/Science/312699_a_314028]
-
evoluează ca solist-pianist, precum și în concerte; compune alături de Dinicu și în 1937 i se acordă premiul expoziției universale de la Paris. În același an Neaga este înscris ca student al școlii superioare pedagogice muzicale din Paris. Timp de 2 ani St. Neaga studiază la cunoscutul pedagog Nadi Bulanje - reprezentantă a impresionismului francez. Ea îl sfătuia în permanență să utilizeze mai amplu tezaurul folcloric. În piesele pentru pian din acea perioadă compozitorul se lăsa influențat de stilul virtuos, de salon. “Parafraza” pentru pian
Ștefan Neaga () [Corola-website/Science/312699_a_314028]
-
din acea perioadă compozitorul se lăsa influențat de stilul virtuos, de salon. “Parafraza” pentru pian poate servi drept exemplu de lucrare bazată, în linii mari, pe efecte aparente. “Parafraza” demonstrează înaltul nivel tehnic profesional al lui Neaga-pianistul. Creația lui Stefan Neaga: I gen Lucrări simfonice II gen Simfonii orchestrale III gen Amsambluri instrumentale IV gen Lucrări pentru pian V gen Lucrări vocale Insa nu este stiut de ce boala a murit
Ștefan Neaga () [Corola-website/Science/312699_a_314028]
-
Telenești. Primele lecții de muzică le-a luat în corul din sat, iar mai târziu - de la acordeonistul Călin Grigore Roman în satul de baștină, unde exista un taraf, condus de acesta. Studiază dirijatul coral la Școala medie de muzică "Ștefan Neaga" din Chișinău (1966- 1969). În anii 1970-1971, solistă în orchestra ansamblului de dansuri populare "Joc" și capela corală "Doina", actriță la teatrul "Vasile Alecsandri" din Bălți (1972-1976), solistă în ansamblul de țigani (1977), și orchestra de muzică populară "Mugurel" (din
Tamara Chițaniuc () [Corola-website/Science/312726_a_314055]
-
Poenaru, Lecca a făcut copii după fresca portretelor ctitorilor de biserici. Acestea au fost trimise ulterior la marea majoritate a muzeelor bucureștene. Astfel, pictorul Lecca a fost la Slatina și a făcut portretele lui Ionașcu Cupețu și ale soției lui Neaga, a fost la Craiova și a făcut portretul ctitorului Constantin Obedeanu al bisericii Obedeanu. Petrache Poenaru a spus vis a vis de această acțiune: La capitolul copii, sunt de menționat lucrările pe care Lecca le-a făcut după Tițian, care
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
bizantine, dar cu mai multă sobrietate în culori. Pictorul s-a aflat între două culturi, cea autohtonă de factură bizantină și cea apuseană. El a făcut eforturi în asimilarea artei autohtone dar și a celei occidentale. Un exemplu este portretul Neagăi Ionașcu, portret care este lucrat după o frescă din Catedrala din Slatina. Cu toate că expresia și atitudinea personajului transpar într-o demnitate umană de netăgăduit, Neaga Ionașcu păstrează și un aer care se întâlnește de obicei în icoanele bizantine. Constantin Lecca
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
făcut eforturi în asimilarea artei autohtone dar și a celei occidentale. Un exemplu este portretul Neagăi Ionașcu, portret care este lucrat după o frescă din Catedrala din Slatina. Cu toate că expresia și atitudinea personajului transpar într-o demnitate umană de netăgăduit, Neaga Ionașcu păstrează și un aer care se întâlnește de obicei în icoanele bizantine. Constantin Lecca a fost cel care a realizat în perioada 1830 - 1870 o impresionantă galerie de portrete a boierimii românești. El s-a subordonat cerințelor sociale în ce privește
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Grigore Kotovski (1954), Monumentul "Eroilor Comsomoliști", consacrat tineretului revoluționar (1959) -- partea de sus a monumentului apare în filmul " Omul merge după soare", regia: Mihail Kalik, 1961, unul din cele mai bune filme făcute vreodată în cinematografia sovietică moldovenească), compozitorului Ștefan Neaga (1964), “Eliberarea" - din fața Hotelului Chișinău (1969), Maxim Gorki - din apropierea Băncii de Stat (1972) și cel dedicat lui Marx și Engels - din fața clădirii Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova (1976, distrus în 1991). De asemenea, a sculptat Monumentul lui Grigore
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
sârbești sau românești, cele din urmă fiind cele de la Timișoara și de la Severin (actuala Oltenie). Transilvania este menționată ca voievodat autonom, vasal al Ungariei, începând cu secolul XII. Banatul și Transilvania apar ce formații urmașe ale unor cnezate mai mici : Neaga, Kean, Ahtum și Chanadinus. În Evul Mediu nu existau statistici pe naționalități și numai toponimia și numele de persoane ne pot aduce informații despre originea populațiilor, care par de la bun început amestecate, alături de Români (pe atunci denumiți "Vlahi" de celelalte
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
care voievodul Radu Șerban întărea lui Dragul logofăt și soției lui Calea ocina la Buești, cu mai multe părți, între care și 64 de stânjeni cumpăratț „de la Manea din Albești și de la femeia lui Zoica și de la fiica ei, anume Neaga”, precum și alți 12 stânjeni cumpărați „de la Burlea din Albești și de la femeia lui, Coman, fiica lui Radoslav”. În secolele următoare, părți însemnate din moșia Albeștilor au trecut în proprietatea unor familii boierești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Albești
Comuna Albești, Ialomița () [Corola-website/Science/310564_a_311893]
-
de Stat Cluj, Colecția de documente, fond Blaj, document numărul 556, se prezintă sub forma următoare: „Noi, biraele satului, împreuna cu jurații noștri și cu toți sătenii din Comăna de Jos, dăm această credincioasă atețtație a noastră la mâna lui Neaga, jobagul cinstitei nații, precum că în anul <17>65 au venit Onea Vodă, cătană, în Comăna de Sus, la moșia sa, la rudele lui și au șezut vreo doua sau trei zile în casa lui pâna la Crăciunul nostru, fiind
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
venit Onea Vodă, cătană, în Comăna de Sus, la moșia sa, la rudele lui și au șezut vreo doua sau trei zile în casa lui pâna la Crăciunul nostru, fiind feciorii de aici din satul Comăna de Jos, la David Neaga, după cum avem noi obcină de să adună pe sărbători feciorii. Ion Vodă, cunoscându-se cu oameni de aici din satul nostru, au venit aici în satul nostru și întâlnindu-se cu feciorii s-au dususă cu ei la gazda lor
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
obcină de să adună pe sărbători feciorii. Ion Vodă, cunoscându-se cu oameni de aici din satul nostru, au venit aici în satul nostru și întâlnindu-se cu feciorii s-au dususă cu ei la gazda lor, adică la david Neaga unde au șezut de s-au jucat cu feciorii pă<nă> au eșit sărbătorile noastre. Apoi iarași s-au dus la casa din Comăna de Sus, mai mult noi aicea în satul nostru nu știm să fi șezut; iar, pe
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
n. 6 iulie 1953, Băcioi, Chișinău, RSS Moldovenească) este o cântăreață română originară din Republica Moldova, decorată cu ”Ordinul Republicii” al Republicii Moldova. s-a născut pe 6 iulie 1953, în Băcioi, Chișinău, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. A urmat Școala muzicală-profesională „Ștefan Neaga” din Chișinău, secția dirijat-coral. În 1982 a absolvit Institutul de Arte din Chișinău "Gavriil Musicescu", facultatea Regie. S-a lansat cu piesele lui Ion Aldea-Teodorovici: Până la lacrimi mi-e dragă viața", "Seara albastră", "Fuga, fuga". În anul 1972, devine solista
Anastasia Lazariuc () [Corola-website/Science/304783_a_306112]
-
a Moldovei (1992). În prezent locuiește și activează la Moscova. s-a născut la data de 1 martie 1937 în satul Mocra din Transnistria ( pe atunci în URSS, astăzi în raionul Rîbnița, Republica Moldova). A studiat la Școala de muzică "Ștefan Neaga" din Chișinău (1951-1955), apoi la Conservatorul de stat din Chișinău (1955-1960), la clasa de violoncel a lui G. Hohlov și la Institutul de Arte "Gavriil Muzicescu" din Chișinău (1960-1965), la clasa de compoziție a profesorului Solomon Lobel. A fost membru
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
Lobel. A fost membru al PCUS. Și-a început cariera de muzician ca violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S.M. pentru Televiziune și Radiodifuziune, încă din perioada studenției (1957-1962). A predat apoi ca profesor la Școala de Muzică "Ștefan Neaga" din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Moldovenești (1967-1972). Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea internațională este arta componistică. Debutează în anul 1963
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
Mihailovici, 1887 anul nașterii, fost deputat în „Sfatul Țării”, până la arest a fost funcționar înalt. 2. Cojuhari, Feodor Petrovici, 1879 a. n., colonel al armatei țariste. Ministru al Apărării în „Sfatul Țării”. Ulterior a fost deputat în Parlamentul României. 3. Neaga, Feodor Ivanovici, 1878 a. n., până la arest a fost moșier. 4. Bodescu, Vladimir Gheorghievici, 1868 a. n., naționalist de marcă. Procuror al Curții de Apel. 5. Ignatiuc, Ivan Gheorghievici, 1893 a. n., până la arest a fost moșier. 6. Sinadino, Pantelimon
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
fost exterminați în gulagurile sovietice. Iată soarta lor: 1. Teodor Uncu (n. 1881, com. Isacova, jud. Orhei - † 22.XI.1940, penitenciarul din Chișinău); 2. Teodor Cojuhari (n. 3.V.1879, or. Chișinău - † 23.I.1941, penitenciarul din Chișinău); 3. Teodor Neaga (n. 8.III.1880, com. Suruceni, jud. Chișinău - † 6.XII.1941, Gulag, Penza, Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]