6,250 matches
-
dar ei se luptă până în ultimul moment! Românii, ca și italienii, dar mai mult românii, când sunt conduși cu doi, trei, la zero, gata, au căzut! P.C. - Am fost de mai multe ori în Germania și am observat că, el, neamțul nu se oprește niciodată, nu-l inflențează nimic, din ce are de făcut; nu improvizează nimic, este ca un tanc! ...care merge, înaintează. Și noi avem asemenea oameni, dar, cei mai mulți au chestia asta orientală de a cădea în extaz. De
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
confiscările s-au soldat cu pierderi de cărți și chiar de întregi biblioteci personale. Din biblioteca familiei mele au mai rămas, ca prin minune, doar câteva cărți. Bombardamentul a distrus casa, doar mobila și biblioteca au fost recuperate de soldații nemți, care patrulau acea zonă. O parte din ele au fost duse în casa rămasă de la bunici, iar restul au fost păstrate, cum s-a putut, în micuța căsuță construită lângă ruinele celei vechi. Arestarea, pe considerente politice, a tatălui meu
CARTEA ŞI PUBLICUL CITITOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382144_a_383473]
-
Părinții mei m-au dat la școală cu predare în limba germană din Vișeu de Sus, unde locuiam, și eu eram singura din clasă care nu știa să spună nici măcar danke schon. Eram șapte români în clasă și 20 de nemți. Toți ceilalți făcuseră grădinița germană. Eu nu. Așa că în prima zi, învățătoarea ne-a ridicat pe rând în picioare și ne-a întrebat în germană cum ne cheamă. Problema e că înaintea mea au răspuns doar nemții din clasă și
Carmen Avram, în prima zi de școală - FOTO by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/82340_a_83665]
-
și 20 de nemți. Toți ceilalți făcuseră grădinița germană. Eu nu. Așa că în prima zi, învățătoarea ne-a ridicat pe rând în picioare și ne-a întrebat în germană cum ne cheamă. Problema e că înaintea mea au răspuns doar nemții din clasă și cum erau prenume ca Harry, Karin, Gerhardt și altele asemenea, cu numele de familie aferente - Zawatzky, Fischer, Beldinger etc, de care eu nu auzisem niciodată, nu am înțeles ce vorbesc ei acolo și când a ajuns la
Carmen Avram, în prima zi de școală - FOTO by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/82340_a_83665]
-
Institutul Polonez, un grup de oameni de teatru din România am fost la Varșovia și la Festivalul de Teatru Malta de la Poznan. Organizarea a fost perfectă - și n-o spun din politețe, ci cu mirarea că nu trebuie să fii neamț ca să-ți iasă. Eu, cel puțin, am dat cu nasul de Polonia teatrală cam ca Ienăchiță Văcărescu de Veneția. Măsuram cu cotul ce înseamnă spiritul civic și cum teatrul este o armă politică. Cum se poate face politică nu ca
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
vechi precum cel care-i îndepărtează pe Adam și Eva din Rai, cel al fratricidului care-i separă iremediabil pe Cain și pe Abel. Intriga schematică, aproape convențională care deschide cercul unui destin este plasată în 1942, cînd, silit de nemți, cel care avea ulterior să devină părintele Anatoli are de ales între a muri sau a-și "salva" viața ucigîndu-și prietenul, pe căpitanul Tihonov (Yuri Kuznețov). Decizia îl va proiecta într-o altă dimensiune, cea a Ostrovului, unde trece în
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
ocupantului nazist și cei care fug de Armata Roșie. La fel, în film ca și în realitate, discursul de propagandă al celor două totalitarisme sună la fel, instrumentînd ambele la fel de cinic asasinatul de la Katyn. Nu este vorba doar de ceea ce nemții numesc "Schuldfrage" chestiunea vinovăției, ci și despre supraviețuirea Poloniei ca stat, o altă temă fundamentală a lui Wajda cu o rezonanță puternică dacă ne gîndim la perioadele extrem de nefaste traversate de Polonia, a cărei unitate statală, înainte de invazia sovieto-nazistă, a
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
o tragedie. Pentru ca amîndoi, Aderca și Camil, să nu întîrzie să-și exprime admirația pentru lumina care tocmai venea de la Răsărit. Notă din 2 octombrie 1944: "Camil Petrescu îmi citește două articole de adeziune la "stînga". Un atac violent împotriva nemților și un altul împotriva lui Gide. Pe dracu! Pînă la 23 august n-a avut timp să le scrie? L-am sfătuit să se astîmpere. De cinci ani Camil se tot disculpă și aderă." Un "dicționar" al faunei umane care
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
vei sesiza alte străfulgerări și vei gusta alte veninuri. În cel de-al doilea caz, cel al lecturii metodice, ochiul îți este decuplat de fundalul sufletesc. Nu te mai preocupă ce simți citindu-l pe Nietzsche, ci ce anume spune neamțul dincolo de efectul pe care îl are asupra ta. Capeți detașarea minuțioasă a cercetătorului și acribia pedantă a exegetului. Vrei idei, nu sentimente, și atunci te comporți în consecință. Ei bine, cele două trepte în citirea unui filozof sînt chiar criteriul
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
Bondor reușește ca, din varietatea haotică a șarjelor nietzscheene, să extragă ideile principale ale autorului lui Ecce homo. Și astfel, din țesătura destrămată a unor însemnări răzlețe - și cam toate cărțile lui Nietzsche fac impresia unei stofe sfîșiate pe care neamțul nu a mai putut s-o coase la loc - exegetul ieșean salvează nucleele de coerență ideatică, aruncînd peste bord balastul divagațiilor. În fond, e atîta retorică goală la un autor ca Nietzsche încît verbozitatea lui dovedește cum talentul, jucînd feste
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
frică de moarte? În ce raporturi ești cu ea, cu această entitate cu care se războiește în registru tragic Ivan Ilici...? Te rog frumos să nu te refugiezi în literatură. Vorbește-mi despre raporturile tale cu ea, cu el... La nemți (Der Tod) substantivul moarte este de genul masculin, la ruși (smerti), ca și la francezi (la mort), ca și la români, substantivul moarte se strecoară în femininul senzual, lunecător, umed... O să-ți mărturisesc cu maximă franchețe că mie... mi-e
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
întoarcere". O poveste despre profesor și studenți, Ion Cojar și Alexandrina Halic, Uritescu, Dionisie Vitcu, Luminița Gheorghiu. Despre "ioi, Ioțo dragă, băiatul s-a dus să se facă măscărici... clovn...", despre respectul cîștigat, de-spre Babelul unui sat cu croați, nemți, unguri și români, despre " Die schönen Tagen sind am Ende", despre Gemi Zamfirescu și fiica lui. Despre o singură și mistuitoare iubire, pe scenă și la catedră. Înapoi la Dina Cocea - cartea Silviei Kerim e plină de folositoare zăbavă și
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
sută mai puțin decît îi lua Șwarț la Constanța, cu contract semnat pe un an. Dacă băteau palma pe doi ani - 15 %. Fănică, n-ar fi zis nu, însă doar pentru 10% nu-i venea s-o rupă cu Șwarț. Neamțul nu întîrziase niciodată, fețele de masă erau apretate hîrtie, și chiar dacă afacerile sînt afaceri, cu el își făcea treaba. Domnu Cezărel, admitem cazul că Șwarț îmi face o reducere de 10%... Boiangiul s-a scărpinat pe frunte - se pricepea d.
Cumetria tocmai cînd by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7777_a_9102]
-
Președinție. Pentru că Iohannis, dintr-un primar devine președintele al celui de-al doilea partid. El are atât de multe încât eu cred nici timp de candidatură la președinție nu are. Pentru că trebuie să-și pună priceperea de gospodar și de neamț pentru a face partidul asta. Partidul e în derută. Marele lucru pe care poată să-l facă el este să facă partidul ăsta. Are nevoie să refacă structurile, o să vedem acum și diversiunea lui Tăriceanu, care nu trebuie neglijată. Poate
Ion Cristoiu avertizează: PNL este în derută by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77815_a_79140]
-
Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, cere Statului Român și Bisericii Ortodoxe Română să se sesizeze imediat în privința unui discurs al Minahului Teodot. O înregistare video a unui discurs ținut de Monahul Teodot de la Mănăstirea Petru Vodă din Neamț la aniversarea a 87 de ani de la înființarea Mișcării Legionare în România a fost postat pe Youtube. Potrivit descrierii videoclipului, călugarul Teodot a ținut discursul sâmbătă, 21 iunie, la cimitirul din Țigănești (comuna Ciolpani din județul Ilfov), care adăpostește mormintele
Evreii, scandal cu BOR după discursul unui călugăr by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77915_a_79240]
-
înregistrează depoziția diferă - de cele mai multe ori - de cea a "sursei". Cuvântul înainte identifică pe unii informatori, sugerându-ne "cheia" altor descoperiri. Interesantă e lămurirea cuvintelor cifrate, care încearcă să-i încurce pe neinițiați. Mircea Eliade e numit în unele documente "Neamțul", în altele "Mareș". emigrația = Vâlcea, Năsăud, Milcov, combinat. București = Făgăraș Chicago = Voila Amsterdam = Hârlău România = Ceahlău Paris = Panciu Editoarea ne descifrează acest talmeș-balmeș. Meritul central al Dorei Mezdrea e că semnalează inadvertențele, datele greșite și atribuirile false din diferite documente
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
apropiaților e una cu substrat - vorba vine - geografic: "Concursul, radiodifuzat, consta în întrebări-capcană din opera lui Caragiale. Cine e, să zicem, Zambilica, cine e Papadopolina? Întrebări aproape puerile; când cineva din sală pusese întrebarea, ducând la gură microfonul: ŤCe căuta neamțul în Bulgaria?ť La care, Iordache Moise ripostase cu promptitudine și nu fără umor: La întrebarea ŤCe căuta neamțul în Bulgaria?ť răspund prin altă întrebare, și anume: ŤCe caută Turku în Finlanda?ť" (pag. 79) Experiment genetic mai degrabă
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
să zicem, Zambilica, cine e Papadopolina? Întrebări aproape puerile; când cineva din sală pusese întrebarea, ducând la gură microfonul: ŤCe căuta neamțul în Bulgaria?ť La care, Iordache Moise ripostase cu promptitudine și nu fără umor: La întrebarea ŤCe căuta neamțul în Bulgaria?ť răspund prin altă întrebare, și anume: ŤCe caută Turku în Finlanda?ť" (pag. 79) Experiment genetic mai degrabă decât constituent al genului, romanul lui Șerban Foarță nu abundă, însă, în astfel de nuclee narative. Puține oricum la
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
nativii din Regiunea Piemont. Dar când sunt în Franța mă deranjează multe aspecte din cultura și tradițiile franceze. Am aplecare către Germania pentru că sunt căsătorit cu o nemțoaică dar, de asemenea, probabil tocmai din această pricină, îi suport greu pe nemți. Și la fel se întâmplă cu multe dintre țările europene. Dar când aterizez în America și mă confrunt în New York cu aspecte ale "stilului de viață american" mă simt acasă numai printre europeni. Doar astfel descopăr cât de european sunt
Europa, dragostea mea by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6899_a_8224]
-
Cei de la Alpha Designer au creat o hartă amuzantă a stereotipurilor americane despre Europa. Atsfel, Olanda este ascoată cu Sodoma, Rusia cu comunismul, Africa cu SIDA, iar România cu Dracula. Nemții reprezintă filme porno murdare, canadienii sunt considerați vegetarieni, China este văzută ca un supermarket, italienii sunt asociați cu ”Nașul” și islandezii cu Wikileaks.
Cum este privită lumea de americani: Rusia - comunism, Olanda - Sodoma, Africa - SIDA. Cu ce sunt asociați românii () [Corola-journal/Journalistic/69055_a_70380]
-
prin care trec, Didina, Cristea, fratele Victoriței, student la Conservator și amenințînd să apuce pe cărări verzi, greșite. Plecarea lui la oaste. Plecarea familiei Hornstein spre locuri mai sigure. Alte încercări, povestite mai alert. Căsătoria altei fete, întîmplările războiului, între nemți și ruși. Trecerea lui Cristea de la Felicia la Adriana. Apoi Negusu, mezina lui Ștefan și a Didinei, negricioasă ca un rege african. Ea, aflăm dintr-o notă, abia la pagina 153, e autoarea acestor rînduri. Toată istoria din Rădăcini n-
Drumul american by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8125_a_9450]
-
altă ruptură de nivel între Austria și Germania, a doua țară fiind o culme a civilizației și confortului. Aici, progresul este cvasi-maximal, deși olandezii vor pretinde, cu patriotică mândrie, că șoselele și autostrăzile lor sunt chiar mai grozave decât ale nemților. Sunt grozave, nu zic nu, dar nemții sunt nemți. Călătoriile occidentale și central-europene ale lui Virgil Nemoianu, descrise și documentate într-un volum consistent, Străin prin Europa, nu urmează acest grafic al esticului amărât, copleșit de ceea ce vede în Vest
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
Germania, a doua țară fiind o culme a civilizației și confortului. Aici, progresul este cvasi-maximal, deși olandezii vor pretinde, cu patriotică mândrie, că șoselele și autostrăzile lor sunt chiar mai grozave decât ale nemților. Sunt grozave, nu zic nu, dar nemții sunt nemți. Călătoriile occidentale și central-europene ale lui Virgil Nemoianu, descrise și documentate într-un volum consistent, Străin prin Europa, nu urmează acest grafic al esticului amărât, copleșit de ceea ce vede în Vest. Plecat din România cu decenii în urmă
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
înecate în magma unor texte de o barocă și uneori exasperantă curgere sintactică. Ca în cazul zăcămintelor de aur răspîndite în filoane aride, unde firele metalului prețios ies la iveală numai după o îndelungată cernere a pulberii mărunte, textele sociologului neamț cer o atentă prefirare. Altminteri, miezul genial al observațiilor sale poate trece nebăgat în seamă, și asta tocmai din cauza unor fraze terne și interminabile, cărora autorul, inspirat parcă de cel mai malefic înger sfătuitor pe care l-a avut vreodată
Binefacerile secretului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8159_a_9484]
-
pe front. Ca soldat nu era cine știe ce de capul lui, dar le cînta și le purta noroc celorlalți din companie. Îl fereau rușii cît puteau, să nu pățească ceva, după ce la cîntase la Stalingrad sub asediu, de-l auzeau și nemții din tranșeele lor. Îi plăceau și lui femeile; dacă intra într-un bordel nu se făcea de rîs. Pe el însă, îl lăudau soldații, războiul nu-l înrăise și nici nu-i uscase sufletul. Nu înțelegea Ionică ce voiau să
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]