559 matches
-
când ea a învățat atât și învață în toate zilele a estima cât prețuiește neatârnarea staturilor, negreșit că nu ea tocmai ar putea avea iseea de a o jigni cât de puțin.”. Marele gânditor aprecia că neăendența unei nații presupune neatârnarea e, deoarece cel mai sfânt dintre drituri “este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia”. Kogălniceanu pe baza cercetărilor făcute ajunge la concluzia că a fost o vreme când Valahia și Moldova, deși de sute de ani puse de bună
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
zilele a estima cât prețuiește neatârnarea staturilor, negreșit că nu ea tocmai ar putea avea iseea de a o jigni cât de puțin.”. Marele gânditor aprecia că neăendența unei nații presupune neatârnarea e, deoarece cel mai sfânt dintre drituri “este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia”. Kogălniceanu pe baza cercetărilor făcute ajunge la concluzia că a fost o vreme când Valahia și Moldova, deși de sute de ani puse de bună voie voie sub suzeranitatea Înaltei Porți, purtau încă mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
lui Mircea și al lui Bogdan. În concepția marelui gânditor, independența nu exclude recunoștința, dar nu față de orice altă națiune. “ Recunoștință poporului român poate dar simți, însă numai pentru acea nație care și-ar întrebuința influența și armele spre apărarea neatârnării, libertății și driturilor sale, pentru ca sub scutul acestora să poată ajunge la acea bunăstare și la acea dezvoltare matrială și intelectuală la care este și el chemat.” Astfel, Kogălniceanu apreciază că “ numai pentru o asemenea nație dreaptă și adevărat protecatoare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
atacurile timpului, cu toate năvălirile barbarilor, a rezistat și s-a ținut până astăzi... nu este cu putință ca să fie osândită de către providență, să piară tocmai acum în secolul naționalităților”. Înflăcăratul apărător al independenței atrăgea atenția 15 asupra faptului că neatârnarea se obține și se păstrează cu sacrificii și jertfe. A fi independent arăta Mihail Kogălniceanu în, Texte social-politice alese, înseamnă a ți statornici politica externă potrivit intereselor proprii, promovând obiectivele fundamentale ale țării tale în relațiile cu celelalte țări. În
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
nevoie - reforme care până acum în mare parte s-au împiedicat numai prin înrâuririle din afară și prin lipsă de stabilitate dinăuntru. De aceea, dar, înainte de toate stăruim i să cerem de la dreptatea providențială a Europei că existența națională și neatârnarea să ni se respecte „ precum în drit asămene și în faptă”, și atunci patria noastră singură va dovedi că știe a răspunde la așteptările marilor puteri. După cum demonstra eminentul gânditor, nici din tratatele anterioare cu Poarta, nu lipseau normele prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
respecte „ precum în drit asămene și în faptă”, și atunci patria noastră singură va dovedi că știe a răspunde la așteptările marilor puteri. După cum demonstra eminentul gânditor, nici din tratatele anterioare cu Poarta, nu lipseau normele prin care se consemna neatârnarea, autonomia. Ridicându-se cu hotărâre împotriva încălcărilor independenței Principatelor Române, Mihail Kogălniceanu, demonstra cu forța de convingere a faptelor că: a. neatârnarea țării este premisa majoră a reformelor trebuitoare poporului, b. fără independență dezvoltarea este de neconceput, c. neatârnarea presupune
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
puteri. După cum demonstra eminentul gânditor, nici din tratatele anterioare cu Poarta, nu lipseau normele prin care se consemna neatârnarea, autonomia. Ridicându-se cu hotărâre împotriva încălcărilor independenței Principatelor Române, Mihail Kogălniceanu, demonstra cu forța de convingere a faptelor că: a. neatârnarea țării este premisa majoră a reformelor trebuitoare poporului, b. fără independență dezvoltarea este de neconceput, c. neatârnarea presupune și apărarea intereselor naționale ale tuturor românilor cu celelalte țări, în ansamblul relațiilor externe. În structura lucrării, având în vedere obiectivul propus
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
consemna neatârnarea, autonomia. Ridicându-se cu hotărâre împotriva încălcărilor independenței Principatelor Române, Mihail Kogălniceanu, demonstra cu forța de convingere a faptelor că: a. neatârnarea țării este premisa majoră a reformelor trebuitoare poporului, b. fără independență dezvoltarea este de neconceput, c. neatârnarea presupune și apărarea intereselor naționale ale tuturor românilor cu celelalte țări, în ansamblul relațiilor externe. În structura lucrării, având în vedere obiectivul propus, este acordat un spațiu important activității diplomatice al lui Mihail Kogălniceanu, oglindită în istoriografia românească. Cronologia însă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de la San Ștefano privitoare la România. Atunci Kogălniceanu dădu citire memorandumului său în care, printre altele subliniază că „ nici o parte a teritoriului ei actual nu trebuie dezlipită de România”. 10 În 1899 apare lucrarea lui George Coșbuc, Războiul nostru pentru neatârnare, care reprezintă o povestire a războiului de independență. Secolul al XX lea aduce pe firmamentul gândirii universale seria marilor cuceriri, nu numai în câmpul științelor pozitive ci și în cel al științelor sociale și implicit în istorie. Înrâurirea noilor metode
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
la războiul independenței, Alexandru Lapedatu prezentând, Antecedentele Istorice ale Independenței românilor, îl definește pe omul de la 2 mai și 9 mai, ca o mare personalitate ce a contribuit la formarea și consolidarea statului român. În lucrarea 10 Mai, Războiul pentru neatârnare, Stelian Voinescu, prezintă lupta diplomatică dusă de Mihail Kogălniceanu pentru Basarabia. În această privință, consideră autorul, sunt demne de amintit două din răspunsurile ministrului de externe. La scrisoarea unuia din secretarii lui Gorceakov în care se spunea că: În cazul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de preț, cunoscător adânc al istoriei neamului și a firii românești, este o inteligență vie, un talent minunat, dar mai presus de toate este o autoritate în înțelesul cel mai bun al cuvântului. Horia Furtună, în lucrarea intitulată ,Războiul pentru neatârnare (1877-1878,) îl înfățișează pe Kogălniceanu încercând să definească raporturile anterioare proclamării independenței cu Turcia. „sunt niște legături sui generis, niște legături care erau slabe, când românii erau tari, niște legături care erau tari când românii erai slabi”. Aceste legături deveniseră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
să facă loc altora mai conforme cu spiritul veacului. Relații noi izvorând din acest drept - existență liberă - urmau a fi statornicite după încheierea conflagrației balcanice. Edificatoare pentru viziunea sa - a lui Kogălniceanu - prezentată de Gheorghe Ghițescu, în cartea sa, Războiul neatârnării. „După stăruințele a trei generațiuni, după stăruințele și sacrificiile părinților noștri, statul român s-a format. A sosit acum timpul ca acest stat să dovedească și el Europei, prin energia și abnegația tuturor claselor sale sociale și mai ales, pe
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
credea foarte apropiată și nici să vadă România la masa tratativelor de pace, mai ales că intenționa să obțină, pe seama ei, noi achiziții teritoriale. Armata rusă s-a concentrat la Dunăre, între Giurgiu și Zimnicea, scria Gheorghe Ghițescu în, Războiul neatârnării, din 1927. Autorul descrie desfășurarea evenimentelor pe frontul balcanic subliniind că armata rusă, la 1415/26 -27 iunie 1877 ea a trecut fluviul cu sprijinul artileriei, infanteriei și a vaselor românești de pe Dunăre. Ulterior, a început înaintarea pe trei direcții
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pământ românesc ar fi să se zguduie într-un popor credința în tratate și în dreptul însuși. Pe masa congresului fu depus actul prin care țarul autoriza ratificarea convenției de asigurare a integrității teritoriului român. 41 Sixtil Pușcariu, în lucrarea, Războiul neatârnării (1877-1878,) îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu preocupat de înzestrarea cu armament a armatei. R.V. Bossy, în lucrarea, Politica externă a României între 1873-1880, îl vede pe Mihail Kogălniceanu în prima parte a activității sale ca ministru al Afacerilor Străine, un
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în fața Adunării Deputaților, independența țării. Parlamentul consacra prin votul său independența absolută a României, act realizat prin voința întregii națiuni și împotriva oricăror adversități externe. România era, astfel, singura dintre țările din sud-estul 47 Europei angajate atunci în lupta pentru neatârnare care-și proclama independența, folosind aceeași tactică bine cunoscută, ”prin noi înșine”. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a-și preciza poziția după
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a-și preciza poziția după încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca un fapt împlinit. Cercetând mai departe Documentele, acestea descriu desfășurarea luptei românilor pentru cucerirea neatârnării. Documentele arată că prin efectuarea mobilizării armatei de operațiuni i s-au adăugat unitățile de ordine și de pază ale graniței, garda orășenească precum și recruții anului 1877, pentru înarmare s-au folosit cei 914 mii de lei ai desființatei dări
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
externe limitele guvernelor conservatoare anterioare, scria Dan Berindei în articolul, Mihail Kogălniceanu și problemele politicii externe românești. În situația existentă Mihail Kogălniceanu a încercat să obțină de la Imperiul Otoman, în schimbul neutralității, concesii care trebuiau să ducă în ansamblu, la recunoașterea neatârnării României. O lună mai târziu când a constatat că Poarta, cât și celelalte puteri nu erau dispuse să satisfacă dorințele exprimate în memoriul său din 15 iunie, Mihail Kogălniceanu a adoptat o poziție mai radicală pe care a oglindit-o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Otoman, așa cum îi plăcea Sublimei Porți să pretindă” și se afirma anacronismul unor prevederi ale tratatului de la Paris din 1856, deoarece acesta nu îngăduia transformarea României într-un stat puternic și complet independent. În notă se formula și ipoteza că neatârnarea va fi dobândită în cazul prăbușirii Imperiului Otoman dar se avea în vedere și posibilitatea de a cuceri cu armele. 55 Pe larg perioada de neutralitate este expusă și în lucrarea lui Ștefan Pascu, Independența României. Se încearcă să se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Agravarea crizei orientale, determină pe Mihail Kogălniceanu să întreprindă două acțiuni diplomatice remarcabile. 1. Neutralizarea Dunării pentru a feri teritoriul românesc de urgiile războiului. 2. Memoriul înaintat porții în vederea realizării cuceririlor noastre. Exponent de seamă al forțelor care luptau pentru neatârnarea țării, Mihail Kogălniceanu, a întreprins începând din 1876, numeroase acțiuni diplomatice pentru a determina puterile europene să recunoască independența României - scrie C. Ucrain în, 1877, Așa cum a fost. În activitatea sa laborioasă s-a lovit de împotrivirea Turciei, Austro-Ungariei, și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
același patriot trebuie să aibă și curajul de a se apăra, numai atunci ea este respectată”. Atât în perioada premergătoare unirii, cât mai ale după, înfăptuirea acestui act de mare răsunet național și internațional Mihail Kogălniceanu promovează cu înflăcărare ideea neatârnării naționale, pe baza a numeroase argumente istorico-juridice. Deținând portofoliul Afacerilor Străine, în guvernul liberal, Mihail Kogălniceanu, pregătește încă de la începutul mandatului său un șir de măsuri care aveau să ducă până la urmă la dobândirea independenței naționale a României. El elaborează
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
necesitatea ca România să dobândească cât mai curând, independența națională. Aceste demersuri îndrăznețe ale lui Mihail Kogălniceanu nefiind luate în considerare, el se vede nevoit să recurgă la alte mijloace. Constantin C. Căzănișteanu și Mihail Ionescu, realizează împreună lucrarea Războiul neatârnării României, apărută în 1977. Lucrarea înfățișează atât activitatea diplomatică cât și luptele purtate pentru obținerea independenței, dorință de secole a poporului român. Guvernul român, călăuzindu-se după dorința unanimă a opiniei publice de a obține fără întârziere a neatârnării procedează
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Războiul neatârnării României, apărută în 1977. Lucrarea înfățișează atât activitatea diplomatică cât și luptele purtate pentru obținerea independenței, dorință de secole a poporului român. Guvernul român, călăuzindu-se după dorința unanimă a opiniei publice de a obține fără întârziere a neatârnării procedează la un sondaj în capitalele puterilor garante pentru a le afla poziția asupra acestei chestiuni de vitală importanță pentru România. Alături de Catargi, Mihail Kogălniceanu realizează la rându-i un sondaj. La 16 iulie Mihail Kogălniceanu a trimis agenților diplomatici
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Mazilu în Independența națională, gândire și acțiune românească, ideea lui Mihail Kogălniceanu, a conturat mai mulți factori obiectivi și subiectivi, fiind un imbold al evoluției luptei de sute de ani, a poporului pentru dobândirea dreptului de a se dezvolta în neatârnare și respect. O lucrare care se referă la activitatea diplomatului român începând din 1876 este, Mihail Kogălniceanu și independența României, scrisă de Nicolae Corivan. Ca trăsături specifice în ceea ce privesc obiectivele lui diplomatice sunt grija deosebită pentru relațiile cu Rusia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
lumii ca popor liber și independent este 18771878, când mici la număr dar mari la suflet am ridicat 60.000 de luptători și am înfrânt dușmanul de veacuri, am ieșit victorioși și cu drept cuvânt am cerut lumii să recunoască neatârnarea și independența noastră. Războiul din 1877-1878 ne afirmă în fața lumii ca un popor de viitor. Participarea României la războiul din 1877 1878, a adus țării independența națională și o situație de prestigiu, (în 1881 întrețineam relații cu 18 state inclusiv
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
independenței, Ed. Junimea, Iași, 1978. Bossy, R, V, Politica externă a României între 1873-1880, Ed. Cultura națională, București. Boldescu, Radu, Războiul ruso-româno-turc (1877-1878), Ed. Tipografiei Scoalei militare infanterie, Sibiu, 1926. Brăteanu, I. Gheorghe, Mihail Kogălniceanu, București, 1944. Căzănișteanu, Constantin, Războiul neatârnării României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1877. Ciochir, Nicolae, Războiul pentru independența României în contextul european, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1977. Cioculescu, Șerban, Mihail, Kogălniceanu, București, 1943. Cojbuc, George, Războiul nostru pentru neatârnare, Ed. Tipografiei Gutenberg, București, 1899. Corivan
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]