1,175 matches
-
cu dragoste și dor încă din primul text «Pământul făgăduinței» pe care ne-o prezintă ca fiind o „femeie frumoasă... cu statura sub medie, spre scundă, dar bine proporționată”. Mama, femeia milostivă gata oricând să ofere în blid de mâncare necăjitei Caterina din «Surda» „murdară și plină de păduchi”, mama care empatizează până la autoidentificare cu «Frosa» pentru necazurile căreia lăcrimează și face tot ceea ce îi stă în putere ca să o ajute. Întruchiparea „icoană” a ceea ce este și trebuie să fie mama
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
de la naștere, am fost unică și așa am rămas, reacționând cu totul opus marii majorități. De ce mă cred deosebită și specială? Pur și simplu. Iubesc ceea ce nimeni, îndeobște, n-ar iubi. De pildă, lucrurile simple și oarecum urâte. Iubesc oamenii necăjiți, pe cei cu deficiențe, pe cei pe care nu-i iubește nimeni. Ei mă impresionează într-atât încât mă simt aproape obligată să îi iubesc și responsabilă pentru ei. O floare cu spini, un scaiete pot fi la fel de tandre ca
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341403_a_342732]
-
pe timpul nopții care încă le stătea în față, unde au fost descoperiți de grăjdarul șef Simonică. Că cei doi au fraternizat tacit și au colaborat pentru a se salva în situația creată, a fost acel fenomen de autoapărare ale ființelor necăjite și fără apărare . Brigadierul Ion BĂRCĂ și grăjdarul șef Simonică vor asculta biografiile și peripețiile lui Tunică și Suman. Referință Bibliografică: Ciclul TUNICA SI SUMAN; CINE ERA TUNICĂ ȘI SUMAN? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 718, Anul
CICLUL TUNICA SI SUMAN; CINE ERA TUNICĂ ŞI SUMAN? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341438_a_342767]
-
a scris câteva cuvinte pe un bilețel și l-a lăsat pe colțul mesei, i-a zis lui Năică. - Auzi, dragul meu, pare-mi-se, te numești domnul Năică? - ...Nu mă mai domniți, cucoană, că eu sunt un biet țăran necăjit... - Privește-n ochii mei și nu te îndoi de ce-ți spun: am să-i fac domnului Pandelică o surpriză... de-o să mă țină minte toată viața. Au călătorit cu trenul: conița Corina la clasa-ntâia, Bâzdoagă și Naie la
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
Domnului în șoaptă. Când Sarica văzu ca între timp se adunase în jurul ei mai multe doamne colorate, se lumină la față și zise: - Maica Domnului, Născătoare de Dumnezeu-Fecioară, Stăpâna Îngerilor; cea care ai împreunat pe Dumnezeu cu oamenii, bucuria celor necăjiți și ajutorul străinilor trimiși în Grădina ta; Ajută-ne să prindem și noi roiul noilor generații de pământeni! - De pământeni, de nepământeni sau de ce or mai fi ei acum, numai să prindem și noi niște internetiști crepusculari sau poate chiar
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
brăzdată de riduri și îmbătrânită. Privim neputincioși că nu putem da anii înapoi, nu le putem oferi o zi din viața noastră și nici nu-i mai putem întineri și însănătoși. Vedem în jurul nostru tot mai multe persoane bolnave și necăjite. Îi privim cu multă compasiune și uneori suntem afectați de necazul lor. În diverse circumstanțe ale vieții ne punem întrebarea: „Doamne, de ce-i așa?". Și totuși fără Dumnezeu, care ne întinde mâna Sa pentru a ne ajuta și încuraja, nu
SCRISOARE CĂTRE LEONEA (MESAJ PENTRU UN COPIL MINUNAT) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342211_a_343540]
-
în prag Și cu vocea mai domoala l-a-ntrebat pe vânzător: Care-i costul, cum sunt câinii, dac-a fost vreun doritor. La auzul celor doi, cinci căței au dat navală, Făcând tumbe, alergând, foarte-atenți la cleveteala. Unul singur, măi sfios, necăjit, blănita sura, Rezemând codită mică pe sandala gri de zgură L-a privit cu îndoială pe băiatul curios, Cu ochi triști, năsuc rozat, vrând să pară bucuros, Dar și-a coborât privirea și lătrând aproape stins, Niciun gest n-a
POVESTE DE LA FEREASTRA SUFLETULUI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342280_a_343609]
-
avem o relație... poate de viitor.... ce mi-o fi venit, așa deodată? Până acum nici prin cap nu mi-a trecut să gândesc în acest fel... În concluzie, mi-a spus că a invitat-o deja, dar refuză... este necăjită, din cauza divorțului. A fost de acord să mai insiste, după ce m-a pus să îi promit că nu fac prostii etc, etc. I-am promis, ce să fac? O să fiu atent cum mă port! Poate iese ceva! Sâmbătă, 14 iunie
SĂGEATA LUI CUPIDON II (TITLU PROVIZORIU, REVIZUIT) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342330_a_343659]
-
Asa-l găsi un trecător . -Omule, te rog mă scăpa, Zise el cu glas mieros , Dă-mi te rog și-un pic de apă, Ca ti-oi fi câine credincios . Iar omul blând de felul lui Și el un suflet necăjit , Crezând în vorbă lupului , Cu mâna lui l-a oblojit . Se face lupul sănătos Și-n miez de noapte dispărea Uneori pe timp frumos , Dar tot mai des pe vreme rea . Si-ntreaba omul curios : -Pe un-te duci așa
LUPUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342352_a_343681]
-
Îl rugă pe vizitiu să îl așeze lângă ușa de la intrare. Vroia să-i arate celui care îl salvase că el tot recunoscător se simte chiar dacă nu i-se răspunde cu bunăvoință. Mai strigă de câteva ori numele motanului și necăjit se urcă în trăsură și porniră spre Rocks. Nu închise ochii toată noaptea. Își reproșa lipsa de tact pe care o avusese cu căpitanul. Trebuia să insiste, trebuia totuși să îl vadă pe Ispas. Oare nu i-s-o fi
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
pune din nou față în față pe cei doi copii, care între timp ajung adolescenți. Magda, crește în numele iubirii lui Dumnezeu și are educația de a ajuta pe cei năpăstuiți. Întreaga familie Marcu, lupta să aducă bucurie în sufletele oamenilor necăjiți. Vlad o recunoaște după alunița pe care o avea pe degetul inelar dar, nu spune nimic. Îndrăgostit, sufletul lui este chinuit de diferența dintre ei și ar face orice pentru fata cu chip de înger. În această întâmplare, băiatul primește
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN, SAU EXEMPLUL UNEI IUBIRI CE TINDE SPRE DESAVARSIRE de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342458_a_343787]
-
Ce sfântă-i setea spusă la izvor Și mă îmbăt din apa lui curată! Vin din Ardeal și oasele mă dor De parcă mi-au fost trase iar pe roată! „Doamne-ajută” îmi spun Moții mei Și slova lor e tot mai necăjită, Aici și-acum nu pot să spun de ce-i, Cine le duce limba în ispită? De peste tot îmi ies tăceri în drum, Precum haiducii-n vremi e pribegie! Vin din Ardeal, vin supărat acum, Dar supărarea încă nu mă știe
VIN DIN ARDEAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342513_a_343842]
-
Cu doi ochi triști m-am întâlnit, Ei m-au străpuns direct în suflet Și cu durere l-au lovit. Era un câine de pe stradă Lihnit de foame, vai de el, Privirea lui îmi spunea, vie, Că-i cel mai necăjit cățel. Cu blana neagră, scâlciată, Plină de spini și de mizerie, Sta într-un loc fără să miște, De teamă ca să nu mă sperie. Am vrut să plec, dar al său scâncet Tremurător nu m-a lăsat, Și-am căutat
DOI OCHI TRIȘTI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341636_a_342965]
-
Cine a putut să zgârâie apusul atât de violent? Sunt urme de avioane aparent... Dar dacă mă gândesc mai bine, Tu ai vrut să furi apusul pentru mine... Apusul, Lumină coaptă în linii adormite, Degeaba îl caută miile de păsări Necăjite. Iar tu deșertic îl cauți să-l vânezi; Timpul l-a scurs după-orizont, Iar eu acum plec să-l protejez. Am să-l ascund; într-un loc pe care tu nu-l știi. Acut în colțuri, episodic mai pustii. umbre
POEME GRENA de ANDREEA CRISTINA VÎRLAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340591_a_341920]
-
și luau zborul ca niște berze roșii, uriașe și speriate . Este o descriere apoteotică. Aici doar, autorul își caracterizează personajul feminin cu măiestria unui romancier : Muma Dina stătea la poartă de vorbă cu câțiva oameni. Era o femeie frumoasă și necăjită. Înaltă, cu ochii verzi din care izvora un zâmbet amestecat cu tristețe, cu părul castaniu, împletit într-o coadă groasă care îi trecea puțin de mijloc, cu pielea albă ca miezul de pâine, cu obrajii rotunzi și fața puțin alungită
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
sau nu s-au gândit la ele. -Ce reprezintă Tecuciul, orașul natal, pentru dumneavoastră? -Am fost în America, am fost la Tokyo, am fost la Piramide și în toată Europa, dar ori de câte ori am un moment de cumpănă, ori de câte ori sunt mâhnit, necăjit, în minte îmi revine curtea paradisiacă de pe strada Vânători din Tecuci, în mijlocul căreia împărat e un cireș și la poalele lui o gânganie de om încearcă să înțeleagă cine e, cum de a apărut și de ce.
George Arion, Directorul publicaţiilor flacăra din Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/100030_a_101322]
-
interpretare, cât și în aplicare. Doar factorul uman și interesele meschine o pervertesc. Îmi dispalce că ziua are doar 24 de ore și că ești uneori, pus în situația să refuzi să-ți oferi serviciile unui român sau unui emigrant necăjit, doar pentru că nu dispune de $$$ ca să te plătească, desi din punct de vedere juridic, are caz. - Care sunt cele mai riscante și mai obositoare aspecte în activitatea ta profesională? - Nu cred că la nivel de paralegal se poate vorbi de
UN PARALEGAL ROMAN IN NEVADA, SPECIALIZAT IN IMIGRARI, NU UITA CA SI EL A FOST IMIGRANT .. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 134 din 14 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344289_a_345618]
-
ne face să credem că, de fapt, fariseii și căpeteniile sunt cei care s-au cutremurat! Iar nu din cauza pildelor, vindecărilor sau tămăduirilor lui Iisus Hristos, ci din aceea a entuziasmului popular cu care a fost întâmpinat. Sufragiul mulțimii, al necăjiților, oropsiților, leproșilor, ologilor, săracilor, dezmoșteniților sorții, al celor străfulgerați de adevărul credinței - asta a cutremurat Ierusalimul în după-amiaza acelui neuitat aprilie!... De reținut și remarcat faptul că au priceput bine fariseii: istoria chiar este pe cale de a-și schimba cursul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
nu-i vina mea, așa a vrut soarta Să-mi dăruiești dragostea când nu ești cu alta. Mă întreb adeseori cum să-mi trăiesc viața Vreau sa te cunosc mai bine, bună dimineața! Bună ziua să îmi fie, chiar de-s necăjită, Bună seara, noaptea vine, vreau să-ți fiu iubită! CUGETARE Când mă uit într-o oglindă, mă cuprinde disperarea, cine e femeia asta? mă frământă întrebarea... N-o cunosc, e o străină ce viața mi-a furat, mi-a rămas
DILEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343003_a_344332]
-
două biserici venerabile: din Velența și Oradea, biserici devenite istorice pentru duhul de mare jertfă și de neclintită credință, ce stau la temelia lor și pentru mângâierile neprețuite, pe care l-au revărsat multe decenii de-a rândul în sufletele necăjite ale Românilor asupriți. Zilele fericite ale libertății noastre naționale au adus cu ele atât de profunde transformări, de natură demografică și națională, în structura populației din orașul Oradea, încât ridicarea unui nou Sion ortodox este o poruncă mare și neprecupețitoare
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
reformată și catolică din Oradea și-au dat pe față! Arama fascistă... Eu am crezut întotdeauna că preoții creștini sunt niște sfinți și că îi ajută pe cei aflați în suferință. Se vede că Biserica îi ajută doar pe creștinii necăjiți, nu pe evrei. Pe noi cine ne ajută? (Se stinge lumina) -------------oOo------------- TABLOUL 7 În camera Evei Heyman. Se vede că este cuprinsă de deznădejde. -------------oOo------------- - Eva Heyman: Azi, în 9 aprilie 1944, l-au arestat pe tăticul meu natural
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
urca pieziș / Pe-un deal aflat de-acurmeziș. ‘Geaba Dănilă se-opintea, / Căci carul înapoi dădea. Dănilă zise supărat: / „Car am voit? Car am aflat! Ce să mă fac cu el acum?” / Cu greu l-a tras, apoi, din drum Și necăjit și-ngândurat, / Sus pe proțap, s-a așezat. „Da’ asta-i bună! Ce să fac? Sunt eu Dănilă Prepeleac, Da’ uite că am reușit / Boii de mi i-am prăpădit!” Pe când gândea în acest fel, / Tocmai trecea pe lângă el Un
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
pari absent, comunici prea puțin cu mine, esti distrat. Ieri ai uitat că s-au împlinit patru ani de viață comună, că merită să sărbătorim. Am așteptat să mă inviți undeva, să sărbătorim, iar tu ai venit acasă trist și necăjit, te-am lăsat în pace. Criști privi la Delia, încercând să priceapă ce spune, atât de preocupat era de alte gânduri, apoi când realiza cele spuse îl cuprinse rușinea: — Iartă-mă, Delia, iartă-mă! Sunt un nesimțit. Cum am putut
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343139_a_344468]
-
acorduri de chitară,/ Frumos, și să mă facă fericită,/ Să simt năprasnic că-s îndrăgostită,/ De-un aspru prototip sculptat ca-n ceară.// Să ne iubim din zori și până-n seară,/ Răpuși sub înstelarea adormită,/ Să mă aline când sunt necăjită,/ Să-mi scoată focul de suspine-afară.// Să conversăm în rime, în sonete,/ Înșiruind cuvinte, iată versul!/ Să ne răcim privirile încinse// Și să ne-mpărtășim cu noi versete./ Și să ne facem singuri Universul,/ Să-l țărușăm cu stelele aprinse
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
oamenii și mai stîmbi de la o vreme.Mai mării țării și ai locurilor au prins gustul banului, al banului nemuncit ,si asta le-a sucit mințile și le-a schimonosit sufletele.Și-au întors față de la noi, ăștia mulți și necăjiți... Ăștia mulți ,ce sărutam pămîntul nostru și noaptea -n vis... Du-te Antoane , că ai nevasta și prunci și le trebuie multe. Că trăim vremuri grele... Du-te , du-te ca să vezi că nu ești mai prejos că spaniolii sau
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]