3,901 matches
-
acesteia susțin, în esență, că legea criticată, prin care a fost ajustat criteriul de verificare a demnității profesionale ce stabilește nedemnitatea persoanelor condamnate definitiv de a accede în profesia de avocat sau de a putea continua exercitarea acesteia, cuprinde prevederi neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate, încălcând astfel principiul legalității, statuat de art. 1 alin. (5) din Constituție, invocat în componentele privind principiul securității juridice și principiul calității legii, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
criteriului de verificare a demnității profesionale, noul text adoptat prin legea criticată reglementează două condiții și enumeră câteva tipuri de infracțiuni. Autorii obiecției consideră că această normă nu asigură, însă, previzibilitatea necesară destinatarului acesteia pentru a-și modela conduita, fiind „neclară și chiar contradictorie enumerarea de tipuri de infracțiuni (...) având în vedere dubla condiționare (respectiv cel condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa închisorii de 1 an sau mai mare pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni și infracțiunea pedepsită cu
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
invocând în acest sens art. 1 alin. (5) din Constituție, cu referire la principiul legalității în componenta privind calitatea legii și principiul securității juridice. Prima critică de neconstituționalitate vizează modul deficitar de redactare a reglementării criticate, autorii considerând că „este neclară și chiar contradictorie enumerarea de tipuri de infracțiuni cuprinsă în articolul votat, având în vedere dubla condiționare (respectiv cel condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa închisorii de 1 an sau mai mare pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
lege supus examinării, sub forma unei dezlegări de principiu, nu poate fi realizat. ... 56. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat faptul că „premisele recursului în interesul legii sunt acelea că o dispoziție legală conține reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurite sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea unei aplicări neunitare a acesteia“ (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016 a Completului competent să judece recursul în interesul legii). ... 57. Or, astfel de premise nu sunt asigurate dacă norma
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
Justiție au fost pronunțate soluții de speță care au conturat o practică judiciară neunitară, aceasta nu înseamnă că se poate apela la mecanismul recursului în interesul legii, câtă vreme, prin nenumărate decizii, au fost interpretate dispozițiile legale pretins a fi neclare, astfel încât, din această perspectivă, instanța supremă constată că problema de drept sesizată a primit deja o interpretare, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile regularității învestirii. ... 85. Dintr-o altă perspectivă, analizând dacă o decizie pronunțată în interpretarea unui text
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
în care s-ar face referire la toate aceste hotărâri obligatorii, ar exista un semn de întrebare în situația în care ar exista un element de contrarietate între acestea. Judecătorul nu poate refuza să judece pe motiv că legea este neclară, contradictorie sau incompletă, el este obligat să judece și să aplice principiile generale ale interpretării normelor juridice, ale ierarhiei normelor etc., iar în orice ipoteză în care ar aplica una dintre aceste hotărâri obligatorii contrară alteia (cu mențiunea că și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
securitatea juridică a persoanei, cât și a dispozițiilor constituționale ale art. 75 și art. 76 alin. (3) privind desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. ... 73. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că legea criticată cuprinde prevederi neclare, imprecise și lipsite de previzibilitate, fiind adoptată cu încălcarea principiului securității juridice și a principiului calității legii; cu privire la exigențele de calitate a legii, se invocă jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 681 din 27 iunie 2012 și Decizia nr.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
o formă fără fond dacă nu este asigurată punerea la dispoziția publicului în mod transparent a interviului. ... 76. O altă critică vizează compunerea comisiilor de evaluare a procurorilor pentru promovarea efectivă, care, în opinia autorilor sesizării, este reglementată în mod neclar de art. 132 alin. (8) din legea criticată, respectiv „sunt formate dintr-un președinte și 2-4 membri“. Previzibilitatea unei norme presupune în mod obligatoriu ca destinatarul acesteia să aibă o reprezentare clară a aspectelor în funcție de care este obligat
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
sunt formate dintr-un președinte și 2-4 membri“. Previzibilitatea unei norme presupune în mod obligatoriu ca destinatarul acesteia să aibă o reprezentare clară a aspectelor în funcție de care este obligat să își modeleze conduita. Or, sintagma „2-4 membri“ este neclară și lipsită de previzibilitate și poate influența componența comisiei de evaluare. ... 77. Dispozițiile art. 170 alin. (9) și ale art. 172 alin. (8) din lege încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât, spre deosebire de situația
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
prezenta lege care reglementează drepturile, îndatoririle, incompatibilitățile și interdicțiile magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se aplică în mod corespunzător magistraților-asistenți ai Curții Constituționale“, încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât dispoziția tranzitorie este neclară și neacoperitoare pentru situația în care, până la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 289 [90 de zile] nu se adoptă legea specială. Neconstituționalitatea derivă tocmai din faptul că norma astfel redactată poate genera un vid legislativ cu
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
un singur judecător, iar la alt termen de judecată din 2 judecători, determinând o compunere imprevizibilă a instanței de judecată, în raport cu existența temporară a unor judecători stagiari în instanță. ... 144. Neconstituționalitatea textului derivă din faptul că acesta este neclar redactat. Astfel, în complet sunt în mod efectiv 2 judecători, chiar dacă unul dintre ei are doar vot consultativ. De asemenea, într-un complet se deliberează, se discută anterior ședința de judecată, aspecte de esența compunerii colegiale, fiind impropriu ca
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
obiectiv pe dispozițiile constituționale. Astfel, instituirea unei opțiuni în ceea ce privește înregistrarea interviului și instituirea atât a unui număr minim, cât și unui număr maxim de membri, și anume „2-4 membri“, în cadrul comisiilor de evaluare nu reprezintă norme neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate. Cu privire la necesitatea instituirii publicității interviului și a suspendării de drept a executării actului de revocare a procurorului se apreciază că prin aceste pretinse critici de neconstituționalitate, autorii sesizării urmăresc de fapt ca, prin
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
mare atât în privința modului de evaluare a judecătorilor din cadrul curții de apel, cât și în privința desemnării judecătorilor care vor fi promovați efectiv la curtea de apel. Art. 132 alin. (8) din legea supusă controlului reglementează în mod neclar compunerea comisiilor de evaluare a procurorilor pentru promovarea efectivă, întrucât nu se cunoaște numărul membrilor acestora, textul prevăzând că sunt formate dintr-un președinte și 2-4 membri. Promovarea efectivă la curți de apel, tribunale și parchetele de pe lângă acestea
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
numărului concret al membrilor comisiei de evaluare în cazul promovării efective a procurorilor. Dacă legea nu stabilește în mod exact numărul membrilor, ci indică un minim și un maxim de membri ai respectivei comisii, aceasta nu înseamnă că legea este neclară, ci că, în funcție de împrejurările și situațiile concrete, Secția pentru procurori a CSM poate să varieze numărul de membri ai comisiilor în aceste limite. ... 282. Prin urmare, art. 128, 132, 133, 135 și 139-141 din lege nu încalcă art.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
2) din legea contestată reglementează aplicabilitatea dispozițiilor referitoare la magistrații-asistenți ai ÎCCJ și în privința magistraților-asistenți ai Curții Constituționale până la adoptarea unei legi speciale, dar nu mai mult de 90 de zile. Se arată că această dispoziție este neclară și neacoperitoare pentru situația în care, până la expirarea termenului de 90 de zile, nu se adoptă legea specială. Neconstituționalitatea derivă tocmai din faptul că norma astfel redactată poate genera un vid legislativ cu privire la statutul magistraților-asistenți ai Curții
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în evaluarea de risc sunt cel puțin: a) refuzul de a furniza documentele de identitate sub diferite pretexte; ... b) ezitările sau refuzul de a furniza informațiile solicitate pentru îndeplinirea procedurii de cunoaștere a clientelei sau furnizarea unor informații insuficiente sau neclare cu privire la sursa fondurilor, dacă există indicii rezonabile că astfel se încearcă ascunderea sau denaturarea sursei fondurilor; ... c) indiciile rezonabile pentru a aprecia că actele de identitate furnizate nu sunt autentice sau nu aparțin clientului sau beneficiarului real; în
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
încadrate în grad de handicap fizic, somatic, vizual sau surdocecitate. ” ”Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt nedezvoltate, parţial pe fondul unei aşteptări ca acestea să fie dezvoltate doar de autorităţile locale. Echipele mobile sunt aproape inexistente, iar rolul lor este neclar reprezentanţilor de la nivel judeţean. ” ”Organizarea administrativă a serviciilor medicale este necesar a fi centrată pe aplicarea principiilor "continuum al îngrijirii" şi "îngrijire centrată pe pacient". ” Diagnoza situaţiei persoanelor cu dizabilităţi în România. Disponibil la: http://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/11/Diagnoza-situatiei-persoanelor-cu- dizabilitati-in-Romania.pdf Ministerul Sănătății a
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
se acceptă teza potrivit căreia dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt încă în vigoare, sintagma „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe“ - în lipsa „cazurilor și situațiilor în care poate interveni întreruperea prescripției răspunderii penale“ - este imprecisă, neclară și susceptibilă de interpretări arbitrare, situație incompatibilă cu exigențele de calitate și claritate impuse normelor penale și cu imperativul respectării securității juridice. Susțin că exigența de claritate, precizie și previzibilitate a normei juridice se impune atât pentru persoana asupra căreia
DECIZIA nr. 507 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265387]
-
aspect, în doctrină s-a arătat că declanșarea mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare presupune existența unei chestiuni de drept reale, iar nu aparente, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte, nu orice problemă de drept putând face obiectul unei astfel de sesizări. ... 71. În jurisprudența dezvoltată în legătură cu această condiție de admisibilitate, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în mod constant că
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
învățământ. Or, Guvernul, care nu a venit cu o soluție nouă care să rezolve aceste neajunsuri, preluând soluția din 2016, nefuncțională și care nu a condus la stabilitate legislativă, nu a motivat această revenire și nu a întrerupt ansamblul reglementărilor neclare și contradictorii, noile dispoziții ale art. 84 din Legea nr. 1/2011 rămânând neclare, în contradicție cu normele de tehnică legislativă și cu Constituția. ... 20. În legătură cu criticile vizând încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) și ale art. 147 alin.
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
rezolve aceste neajunsuri, preluând soluția din 2016, nefuncțională și care nu a condus la stabilitate legislativă, nu a motivat această revenire și nu a întrerupt ansamblul reglementărilor neclare și contradictorii, noile dispoziții ale art. 84 din Legea nr. 1/2011 rămânând neclare, în contradicție cu normele de tehnică legislativă și cu Constituția. ... 20. În legătură cu criticile vizând încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, se arată că, deși prevederile criticate nu se referă la
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
în acest mod a sesizărilor primite în temeiul acestor norme procedurale revine Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 52. Dificultatea chestiunii de drept rezultă din posibilitatea reală de a interpreta diferit sau contradictoriu norme de drept îndoielnice, lacunare sau neclare, iar stabilirea dificultății drept condiție a admisibilității este absolut necesară pentru a se verifica dacă instanței supreme i se solicită soluționarea de principiu a unei probleme de drept, astfel cum impun dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sau
DECIZIA nr. 77 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264003]
-
a rezolvat o chestiune litigioasă“ vizează aspecte decizorii care se opun unei alte judecăți, fără a fi necesară îndeplinirea condiției triplei identități. Or, în condițiile în care textul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă este neclar și imprecis, prin urmare, lipsit de previzibilitate, acesta poate constitui obiect al controlului de constituționalitate din aceasta perspectivă. În ceea ce privește cea de-a doua teză invocată, aceea a neconstituționalității cerinței ca a doua instanță să nu fi fost
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
suspect, respectiv de inculpat, în ordinea lor cronologică, firească. Față de aceste aspecte apreciază că „interpretarea la care apelează procurorul de caz este neconstituțională“ pentru că acesta își poate alege forma de emitere a actului de inculpare în temeiul dispozițiilor neclare ale art. 14 alin. (2) din Codul de procedură penală. Arată că în cauza penală în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate au fost întocmite doar ordonanțe de schimbare a încadrării juridice prin care au fost translatate calități procesuale
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
faptul că în cuprinsul dispozițiilor art. 14 alin. (2) din Codul de procedură penală nu se specifică în mod expres care este „actul de inculpare prevăzut de lege“ nu este de natură a conferi în sine acestui text un caracter neclar și impredictibil. În acest sens, Curtea a observat că art. 14 face parte din capitolul I - Acțiunea penală, cuprins în titlul II - Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal din partea generală a Codului de procedură penală. Textul cuprinde
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]