882 matches
-
scrisori primite nu erau în măsură să-l liniștească. Își simțea sufletul ca pe o pasăre ciudată, rămasă în ploaie, pe un singur picior. Și, orice ar fi făcut, la orice s-ar fi gândit, pasărea rămânea sub acea ploaie necontenită din el, cocoțată pe unicul ei picior și cu aripile mult prea grele, cu totul căzute. Mânca pe unde apuca și fără chef. Călărea pe străzi, uneori de mai multe ori pe una și aceeași stradă, fără să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
care-l îndoaie și-l leagă cu un șiret ca să încapă în sacoșa cu sufertașe. E nedespărțită de sacoșa aia cu sufertașe. Bagă-n ea la greu, ca să aibă putere pentru munca pe brânci, o pedeapsă-n definitiv, o zbatere necontenită și un tremur mare, ivit, desigur, dintr-o mare spaimă. E lesne de văzut că de la spaimă i se trage, și, oricum, toată școala îi știe povestea. Se spune că a rămas cu o sperietură de-acum doișpe ani, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
prin a-l cotropi, dar cu ce preț! Și, bineînțeles, toată Persia rămânea de străbătut. Nu cunoșteam decât Tabrizul și Teheranul. Dar Isfahanul? Dar Șirazul, Kashanul și Kirmanul? Dar Nichapurul și mormântul lui Khayyam, piatră cenușie vegheată, de secole, de necontenite generații de petale? Din toate aceste drumuri care se ofereau, pe care să apuci? Manuscrisul a ales pentru mine. Am luat trenul până la Krasnovodsk, am traversat Așhabadul și străvechiul Merv, am vizitat Buhara. Și, mai ales, m-am dus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a început să aibă efecte negative asupra mea. Nu la serviciu, ci în ceea ce privea relația noastră. Am început să beau whisky și atunci când eram cu ea, nu doar acasă, de unul singur. Eram conștient că o puteam pierde din cauza necontenitelor mele întrebări, iar alcoolul mă ajuta cumva să înving această teamă. Am devenit mai distant. Mă gândeam doar la următorul pahar - cât timp să mai rezist? Aș putea intra în bucătărie, să trag o dușcă fără ca ea să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
vârsta ei. Când a înțeles că nu se poate învoi cu Florica, după ce a răbdat și a înghițit șapte ani, s-a hotărât să o lase în plata Domnului și să-și înjghebeze altă gospodărie. Mai bine orice sărăcie, decât necontenită zarvă, și sfadă, și inimă grea. Noroc că nu apucase să împartă toată averea copiilor și-și păstrase pe seama ei câteva petice de pământ, să le aibă de s-ar întîmpla ce nu dorea și ceea ce totuși s-a întîmplat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
curtea conacului, după ce oprise o clipă în uliță să se dea jos cei doi jandarmi. Boiangiu însuși numai cu mare greutate s-a lăsat convins să se prezinte boierului Miron, socotind că datoria lui acuma este să vegheze la post necontenit, să nu se pomenească cu vreun atac prin surprindere din partea sătenilor. Miron Iuga era sculat și-i aștepta. Văzuse flăcările de la Ruginoasa și a aflat de la argați câte ceva. În primul moment a chemat pe Ichim, să puie caii și să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Baudrillard constata, tot în urmă cu cîteva decenii, că timp de secole, a existat o străduință de a convinge oamenii că nu aveau [un corp, n.n.] ; astăzi există obstinarea sistematică de a-i conă vinge de corpul lor. O propagandă necontenită ne amintește (...) că nu avem decît un corp și că trebuie să-l salvăm. Totul probează astăzi că acest corp a devenit obiect de mîntuire. Acesta s-a substituit literalmente sufletului în această funcție morală și ideologică. și parcă pentru
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în cursul întregului secol al XV această emigrare a elementului românesc spre răsărit a fost deosebit de importantă și aceasta nu poate surprinde dacă ne gândim că țăranii moldoveni căutau dincolo de Nistru un refugiu pentru a se sustrage luptelor și războaielor necontenite care sângerau atunci fără încetare Moldova. Coloniștii români s-au stabilit în acest fel în mare număr în regiunea cuprinsă între Nistru și Prut, atunci depopulată și aproape abandonată propriei ei sorți, și ei au prosperat desigur acolo, pentru că analistul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
degetele umede și moi să-i alunece în trecere printre stinghiile prăfuite ale gardurilor, de-a lungul zidului gălbui și în timp ce urcaseră scările până în fața ușii scorojite, unde el bâjbâise îndelung, învârtind, din ce în ce mai neliniștit, cheia în broasca înnegrită. Studioul scârțâia necontenit și el își ferise fruntea de tăblie, din ce în ce mai copleșit de nemișcarea corpului țeapăn care nu-i răspundea, mergând totuși mai departe, văzându-și din afară, aproape cu spaimă, gesturile. Ca și când tot ce făcea de-acum înainte era doar un lucru
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și cu mâinile ce să-mi astup mai întâi : ochii ? urechile ? Cei ce veniseră dinspre mahala în goană - bătrâni, copii, femei - îi strigau pe ai lor cu disperare și strigătele se pierdeau în neliniștitoarea întindere a câmpului. Era o foială necontenită, unii înaintând, alții întorcându-se : rar auzeai vreun strigăt de recunoaștere, zăreai pe unii îmbrățișându-se, în lacrimi. Ochii tuturor se opreau magnetizați asupra nefericiților ce îi recunoșteau pe ai lor printre victimele care încă mai erau scoase și trase
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ar fi primit o scrisoare de la Rozanov, așa spunea cineva. — Uite ce-i fetițo, ține-ți urechile bine destupate, pândește și află cât mai multe. Când se afla în repaos, fața lui George avea o expresie calmă, binevoitoare. Frământările lui necontenite încă nu-i brăzdaseră suprafața netedă. Avea părul castaniu închis al familiei McCaffrey (cei din familia Stillowen erau blonzi), pe care-l purta scurt și lins, într-o tunsoare de modă veche (se zvonea chiar că ar folosi briantină). Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
putuse împăca niciodată cu ea. Cuvintele lui - „Detest copiii“ - erau adeseori citate. Cuvinte pe care George McCaffrey le repeta cu încântare. John Robert trăise prea multă vreme în spațiul cețos al propriilor sale gânduri, fără întreruperi, fără odihnă, pradă unei necontenite anxietăți, purtând în mintea sa zbuciumată o infinitate de interconexiuni abstracte. Reușea să simtă miliardul de circuite electrice din creierul lui exaltat, să-și simtă mintea opintindu-se și urnindu-se ca un cal de povară supraâncărcat. Acum oare ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o sinteză: unirea într-o unitate a tezei și antitezei. Premisa unității contrariilor este coapartenența la un anumit gen, este furnizată prin conferirea a ceea ce este propriu, definitoriu unui contrariu celuilalt contrariu, prin trecerea în esența celuilalt, printr-un schimb necontenit al propriului care determină apariția, ființarea și esențializarea (adică dobândirea și conferirea esenței) unui nou element, proces, fenomen, etc. care, deși identic cu sine, este sintetic în sine. 2.5 La nivel macrocosmic, unitatea contrariilor este absolută, permanentă întrucât există
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
rafinamente de cochetă consumată. În discuții câștiga repede întîietatea descoperind fără ostentație o cultură care-i întrecea vârsta. Când se lăsa întunericul, irupea nestânjenită cea de-a doua fire: pasională, un clocot fierbinte de lavă. Vulcanul ei interior era în necontenită erupție. Odată veni, ca de obicei, și începu să plîngă: ― Ce ai? am întrebat-o. Ți s-a întîmplat ceva? Credeam că se certase probabil cu sora ei. Dar nu era asta. ― Pe când mă întorceam de la facultate un individ m-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
12 august 1885 Dragă Burlă, Au trecut peste două săptămâni de când sunt aici și mă coc zilnic în băi de glod cald de 30 grade Reaumur. Nu pot zice că vremea aceasta a trecut fără să-mi facă bine. Durerile necontenite pe cari le aveam în Iași nu le mai simt aici, însă încă nu toate ranele s-a închis și mă tem că, de s-ar închide chiar, vindecarea să nu fie timporară și să nu apară din nou când
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
candele peste an... Cum și pentru școli să aibă purtare de grijă, atât pentru slovinească cât și pentru ce grecească. Și încă de vreme ce sânt 2 aicea, în oraș în Iași,...să fie dator mitropolitul...a avea purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie nevoință asupra ucenicilor să-i învețe precum se cade și să-i procopsească, ca cei ce se vor face preoți dintre dânșii să fie învățați și pedepsiți să poată citi orânduiala bisericii dupe cum se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
urmărește acum mișcările Țiganului, continuîndu-și astfel descrierea corridei care mîine va putea fi citită la rubrica de specialitate a unui cotidian din capitală. Și corridele se țin lanț, una după alta și după corride urmează alte corride Într-o metafrivolitate necontenită. Cel puțin atmosfera lor se mută pentru mulți actuali, foști și viitori Juan Lucas În barurile hotelurilor de lux la care vin și toreadorii care stau acolo, ca bunăoară Santillana astăzi, care se fandosește și bate mereu, În cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
N-a fost nevoie. S-a ridicat singur singurel, puțin cîte puțin, Încetișor. De altfel nu dormise. Acolo jos, În atmosfera lui Întunecoasă, Lester nu Încetase o clipă să se lupte cu amețeala care-l prinsese În vîrtejul ei, Însoțind necontenita și Învîrtejita repetare a sosirii lui acasă la Delfina. De nenumărate ori sosi și-și petrecu după-amiaza cu ea, luîndu-i mîna Într-ale lui și simțind răceala inelului Între degete, În timp ce tatăl ei, În unele după-amieze, Îi vorbea de viitoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
prezent în om mai mult decât omul pentru sine însuși: el este „mai intim mie decât sunt eu pentru mine însumi”, afirmă cu convingerea aceluia care a experimentat această intimitate de nedepășit. Dumnezeu privește țintă la inima omului, în înaintarea necontenită a acestuia spre el, întrucât omul vrea să-l ajungă în intimitate și profunzime, din moment ce omul este în inima sa. Pentru om, inima indică centrul său: este locul ascuns, în opoziție cu chipul, cu buzele (cfr. Mt 15,8), care
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
burgheze, cît și cartiere culturale. Arondismentele 15 și 7 găzduiesc, fiecare în felul său, familii ale înaltei societăți, unul pe cele tinere și la modă, iar celălalt pe cele tradiționale și aristocratice. Stabilitatea clădirilor, fluctuațiile populațiilor Orașul este măcinat de necontenite evoluții. Locurile creației culturale se deplasează în chiar virtutea succesului lor. Creșterea prețurilor imobiliare, suscitată de cererea sporită, induce o îmburghezire care afectează aproape toate cartierele, inclusiv zonele unde acest fenomen nu părea posibil, precum Goutte d'Or (vezi textul
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
cineva care se numea, aproape la fel ca el, Dan Kretzu. De când trecuse pragul psihologic al secolului 21, pe Dan nu-l mai interesau bradul, anul și nici vreo sărbătorire. Puține lucruri îi mai stârneau curiozitatea. Trăia, cu o oboseală necontenită, într un prezent tulbure. Era, oricum, perioada cea mai chinuitoare a anului, în care timpul devenea singura bucurie pe care i-o puteai dărui cuiva. Dan avea 43 de ani, iar viața trecuse pur și simplu pe lângă el. Avea mare
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ciumei și a căldurii. Pentru toți concetățenii noștri, acest cer de vară, aceste străzi care păleau sub straturile de praf și plictiseală, avea același înțeles amenințător ca și sutele de morți cu care orașul se îngreuna zi de zi. Soarele necontenit, aceste ceasuri cu gust de somn și de vacanță nu mai chemau ca altădată la desfătările apei și ale trupului. Răsunau, dimpotrivă, găunos, în orașul închis și tăcut. Pierduse strălucirea de aramă a anotimpurilor fericite. Soarele ciumei stingea toate culorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
protezei, făcea cu noi orele de catehism și, totodată, pe cele de gimnastică. De Îndată ce se făcea frumos afară, lua toată clasa În grădină. MÎțișorii galbeni ai molizilor, florile trandafirii de ciuboțica-cucului, firișoarele de iarbă, buburuzele și musculițele erau purtătorii unor necontenite mesaje afectuoase pe care ni le trimitea Domnul. În veșmîntul ei alb cu o cruce albastru cu roșu pe piept, doamna Marie-Isaure ne cerea să ne punem mîinile pe umeri și să ridicăm alternativ brațele. Ne arăta fiecare mișcare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cineva glumea pe seama felului cum arătam, râdeam fără să mă simt ofensat. Totuși, adesea, eram cuprins de alean la culcare, după ce-mi petreceam seara cu ochii la stelele neclintite de pe cer și la hoinăritul licuricilor pe pământ. Enervat de necontenitul țârâit al greierilor, de orăcăitul asurzitor al broaștelor și chiar și de cântecul priveghetoarei, scoteam moneda căpătată de la Kakko și o tot învârteam între degete. Flacăra lămpii împrăștia o lumină galbenă-roșiatică, iar eu vedeam în ea, cu mâhnire, clădirile, tavernele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
scrie o lucrare care ar fi trebuit să stingă disputele. În ea, Iustinian a pus sub acuzație trei lucrări scrise de trei teologi care au trăit cu un veac mai înainte și care au fost considerați de el vinovați pentru necontenitul șir de diatribe. De aici și numele de „cele Trei Capitole“. Așadar, fără să-l consulte pe papă, și-a trimis opera către toți episcopii imperiului cu porunca de a subscrie la ideile acesteia. Mulți episcopi din Orient au semnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]