738 matches
-
zicînd: întrebînd pe părintele asta, mi-a spus asta și asta; și să descoși cu acela dacă a spus bine sau dacă n-a spus bine, întrebîndu-te: ce trebuie să fac ca să-mi ajut? Căci aceste cuvinte sânt pline de necredință față de părintele tău și vătămătoare de suflet. De obicei aceasta se întîmplă începătorilor." Din acest punct de vedere, cred că nu am greșit. Din supunerea mea necondiționată, dintr-o deliberată suspendare temporară a instanțelor critice, mi-au ieșit germana, greaca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Cumcă în România liberă esistă episcopi atei, cari 'și țin metrese, e un făpt ce nu uimește pe nimeni, dar că d. Maiorescu, în locul lipsei absolute de religiune pozitivă, cearcă a pune principii filozofice morale pentru a așeza stavilă unei necredințe oarbe și [2a]2 imoralității născute din ea, asta este o crimă. Dacă direcția literară către care am onoarea a mă alătura ar profesa cosmopolitismul ar trebui ca tot ce-am scris și vorbit cu să fie scris și vorbit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
semnal acreditat, să sune de mort și de masă pentru a-l chema. Acela tot nu vine și Moș Teacă se slujește de baionetă ca de o cruce și rostește o parodie de rugăciune. Cum să te mai miri de necredința oamenilor? G. Călinescu, arhitecții și constructorii Orașul. N-avem încă orașul. Ioanide Autorii români au o slabă priză la decorul arhitectonic. Preocupați de zguduiri ale conștiinței peronajelor, acești făuritori de destine lasă cadrul în care se petrece acțiunea nedefinit. Sau
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
din jur mai puțin, să fii mai apărat ? (Wellington spunea 196 că dacă ar ști că hainele lui îi pot citi gândurile ar pune să le ardă !) Acum, când toți vrem transparență ... ? ! Hm ! ! Concurența dintre firme, dintre oameni, duce la necredință, incertitudine și nesiguranță socială, la învrăjbire și lipsă de respect. Cum să preîntâmpini această degradare umană ? Părți ale unei societăți pe care am visat-o perfectă sunt astăzi foarte vizibile: NECREDINȚA ȘI CONCURENȚA ! (MERIDIANUL, An VIII, nr.28 (654), joi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
transparență ... ? ! Hm ! ! Concurența dintre firme, dintre oameni, duce la necredință, incertitudine și nesiguranță socială, la învrăjbire și lipsă de respect. Cum să preîntâmpini această degradare umană ? Părți ale unei societăți pe care am visat-o perfectă sunt astăzi foarte vizibile: NECREDINȚA ȘI CONCURENȚA ! (MERIDIANUL, An VIII, nr.28 (654), joi, 13 iulie 2006, Editorial) VACA TUNS|... "Ești o vacă", "Ba, tu ești un bou...", "Du te-n...", "Băga-mi-aș...!" vocabular "oficial" al străzii. Pornografii de care nu se mai rușinează
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
K. Dobbelaere, precum și doi discipoli ai lui Parsons: Bellah și Luhmann. Elementele principale ale acestei paradigme pot fi sistematizate în jurul a trei elemente centrale diferențierea, raționalizarea și mondializarea -, găsim o serie de elemente periferice: autonomizarea, pluralizarea, privatizarea, generalizarea, declinul practicii, necredința și scientizarea." Borlandi et al., 2009, p. 720). Sociologia religiei trezește mai ales interesul instituțiilor ecleziale. Universul protestant este primul care apreciază instrumentul sociologic ca un mijloc eficace pentru înțelegerea unui mediu social de acum pluralist și secularizat. În Statele Unite
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
nedesăvârșirii capacității fiecăruia de a-l face. Căci dacă ar fi ajuns unul, n-ar fi fost nevoie să-și împlinească mai mulți în mod reciproc insuficiența. Dar a spune că în Dumnezeu există vreo insuficiență nu e numai propriu necredinței, ci întrece orice nelegiuire. Chiar un meșter dintre oameni n-ar fi socotit desăvârșit, ci slab, dacă n-ar săvârși singur o operă, ci împreună cu mulți. Iar dacă fiecare (din zei) ar fi putut să creeze întreg universul, dar l-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și învierea Lui, fariseii de atunci n-au voit să creadă și au silit și pe cei ce au văzut învierea să o tăgăduiască, dacă acestea s-ar fi întâmplat pe ascuns, câte motive n-ar fi născocit aceia pentru necredința lor? Apoi cum s-ar fi dovedit sfârșitul morții și biruința asupra ei, dacă n-ar fi fost adus El la judecată și n-ar fi fost dovedit ca mort prin osândirea în fața tuturor, desființând apoi moartea prin nestricăciunea trupului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și dacă ar fi făcut aceasta, tot ar fi dat prilej de bănuială, ca Unul ce n-ar fi avut putere împotriva oricărei morți, ci numai împotriva celei aflate de El prin cugetare. Și aceasta ar fi dat iarăși motiv necredinței în învierea Lui. De aceea nu I-a venit moartea trupului de la Sine, ci din uneltire, ca chiar moartea pricinuită Lui de alții să o desființeze. Căci precum un atlet viteaz, mare în cugetare și bărbăție, nu-și alege singur
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în PSB, vol. 41, p. 1103-1104) „Deci după ce a luat oțelul, Iisus a zis: Săvârșitu-s-a, Și plecându-Și capul, Și-a dat duhul (In. 19, 30). După ce s-a adăugat și acest chin la celelalte, Mântuitorul zice: Săvârșitu-s-a, adică măsura necredinței iudeilor și mărimea excesivă a urii împotriva Lui. Căci ce lăsaseră iudeii neîncercat? Ce n-a fost gândit din cele ce au înaintat până la capătul neomeniei? Ce mod de lovituri a rămas nefolosit, ce ultimă ocară n-au folosit?” (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
40-42). Dar tocmai pentru asta nu Se pogora de pe Cruce, pentru că este Fiul lui Dumnezeu, căci pentru asta a venit, ca să Se răstignească pentru noi. Pogoară-Te de pe cruce, și vom crede în Tine. Acestea sunt cuvinte și pretext de necredință. Învierea lui Lazăr, aflat într-un mormânt acoperit cu piatră, era o faptă mai mare decât pogorârea de pe cruce. Într-adevăr, era o faptă mult mai mare să scoată din mormânt pe Lazăr mort după patru zile și legat cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
era Dumnezeu adevărat și Domnul tuturor, a socotit că aceasta nu va fi nici unuia dintre noi de un folos mai mare la față de cei ce nu știau de slava Lui. A fost pălmuit, scuipat și răstignit și a suportat batjocura necredinței iudeilor, care îndrăzneau să spună: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce! (Mt. 27, 40). Deci, după ce a împlinit taina cu privire la noi, S-a înălțat iarăși la Dumnezeu-Tatăl cel din ceruri, odată trecut fiind timpul smereniei și vremea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și conștiința rămîne netulburată. A gîndi prea mult poate fi o ispită. Credința e superioară. Cred și știu. Le croire pour le voire" cum titrează Marion pe linia lui Augustin, Pascal și, desigur, a tuturor cărților sfinte. "Cred Doamne, ajută necredinței mele !" Văd, cunosc, în măsura în care cred. Probabil de aceea nu știu atîtea. Poate ar trebui să mă întorc acasă. La ceea ce știu. Dar nu mai e nimeni acolo și e frig și e pustiu și e prea devreme tîrziu. Aș chema
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
unu și atunci și necesitatea devine una cea amintită. Îndreptarea presupune verticalizare, salt către unu. 11. Spațiul și timpul sunt lipsite de semnificație; ele sunt doar credințe. Scopul lor, scopul acestei lumi este de a te ajuta să-ți corectezi necredința. Noi am creat frica, de aceea credem în ea. Putem crede în ceva ce nimeni nu consideră adevărat. Toate aspectele fricii sunt false, pentru că nu vin de la Creator. Frica se alungă cu iubire perfectă. Dacă există iubire, nu mai există
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
adoptat, gesturi de făcut, ritualuri de celebrat etc. Dar este greu de evaluat punctual corespondența dintre conduitele manifeste și normele emise sau pretinse de către profesor. Comportamentele observabile sunt legate de un context cultural, social, istoric. Credința unora poate trece drept necredință în ochii altora (iar acest lucru nu rareori s-a întâmplat în istorie). Etichetele puse de oameni sunt imperfecte, relative, vulnerabile, mai ales când se vizează acte psihice interioare, opinii, credințe. Stabilirea depărtării sau apropierii noastre de Iisus Hristos nu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
trebuie să existe constrângere în religie”, Coranul privește totodată ca o datorie sfântă extinderea militară a granițelor Casei Islamului împotriva lumii demonice a infidelilor: „Acela care moare fără a fi luat parte la o bătălie moare într-un fel de necredință”. Adevărul este însă că islamismul, ca și celelalte religii monoteiste - creștinismul și mozaismul -, a dat naștere atât unor doctrine care justificau războiul și violența, cât și unor doctrine care preamăreau pacea și frăția între oameni. În sfârșit, un profesor american
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
tetrada Sfintelor Evanghelii și cele paisprezece epistole ale Sfîntului Pavel și catolica lui Iacob, textul lor fiind același cu al nostru, cuvînt cu cuvînt. Mai țin și epistolele, blestemate de Dumnezeu, ale Învățătorului lor Sergius, pline de trufie și de necredință. Ei nu recunosc, prin urmare, cele două #epistole## catolice ale lui Petru, principele apostolilor, pe care Îl dușmănesc și Îl acoperă cu ocări și cu injurii nenumărate, cu ce gînduri În mintea lor eu nu știu17. O scolie la capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
că ispășește de fapt pentru lovitura dată celuilalt. Autorul va reveni asupra „mlaștinii disperării”, care Înseamnă neputința de a te sinucide pentru a evita tortura continuă și neputința de a lupta bărbătește cu schingiuitorii 27; „mlaștina disperării” mai Înseamnă și necredința cu de-a sila (În liturghiile negre de Crăciun sau Paște) ori chiar nebunia. Crăciunul anului 1950, de pildă, va fi conceput de reeducatori ca o ceremonie de ingerare a excrementelor și ca o „corală satanică”, prin intermediul unor colinde scabroase
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
4); satană (4); cu coarne (3); malefic (3); mare (3); Michiduță (3); sfînt (3); strașnic (3); (2); afurisit (2); basm (2); chin (2); coadă (2); cruce (2); de copil (2); durere (2); eu (2); foc (2); neastîmpărat (2); nebun (2); necredință (2); nimic (2); nu (2); om (2); spurcat (2); șarpe (2); teamă (2); ură (2); Aghiuță; Ana; Andrei; ban; bine; biserică; bou; brrr; bun; carne; caut; ceai; cinstit; coasă; copilărie; cornorat; creț; decăzut; demonic; dezastru; diabolic; diavolesc; dracula; al dracului
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
indiscret; infractor; inteligență; închisoare; înșela; a înșela; înșelat; înșelător; înțelepciune; josnic; judecată, durere; limbă; lipsă de respect; lipsă; mamă; mască; mereu; minciunește; minte; minți; a minți; mister; mișelie; mîrșăvenie; moldovean; motiv; nas mare; nasol; neagră; neastîmpărat; neasumare; nebun; necesară; necinste; necredință; necunoaștere; nedrept; de neiertat; neloial; neordonat; neplăcut; neputincios; nerespect; neseriozitate; nesiguranță; nesinceritate; nespusă; nevinovată; niciodată; nimeni; obicei; obișnuință; om laș; omis; ipocrit; oribil; pacoste; palavre; pariu; Păcală; păcate; păcălit; părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
necredincios (3); păcătos (3); preot (3); risipă (3); trist (3); urît (3); avort (2); chin (2); desfrînare (2); dorință (2); grav (2); ierta (2); iertat (2); interzis (2); ispășire (2); iubire (2); înjura (2); înșelat (2); măr (2); milă (2); necredință (2); neiertat (2); neliniște (2); neplăcut (2); oameni (2); pată (2); pocăință (2); popa (2); povară (2); ceva rău (2); rușinos (2); sînge (2); spovedanie (2); supărare (2); superstiție (2); șarpe (2); tentație (2); trup (2); uman (2); vicii (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
10 Ibid., p. 107. 11 G. Simmel, Vom Wesen der Philosophie, pp. 8-9. 12 E. Spranger, Der Sinn..., p. 29. 13 W. Dilthey, Einleitung..., p. 243. La această confruntare continuă Dilthey se referea și Goethe când vorbea despre "lupta dintre necredință și credință", considerată de el "cel mai profund antagonism din toată istoria". 14 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 70. 15 Ibid., p. 62. 16 Ibid., p. 70. 17 L. Blaga, Despre conștiința filozofică, p. 107. 18 Ibid., p.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pildele sale de iubire, credință și curaj, duse până la sublimul zădărniciei. Pilde date de câțiva români care au înfruntat teroarea și Spitalul Psihiatric, mergând până la capăt, dezicându-se de "înțelepciunea" lașității colective. Marea remușcare a lui Octavian Paler rezidă în necredința sa "că, prin credință, se poate muta un munte", în faptul că a ezitat să facă pasul de la estetic și moral spre religios. Acel "primum vivere" l-a făcut să accepte posturi oficiale, să scrie cărțile supraviețuirii tip "Un om
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tău miroase", "Să-ți crape măselele-n gură/ Și dinții cu detunătură"). PSALMII. Folosind motivul biblic al Cântării cântărilor, Arghezi are atitudini prometeice, revoltându-se împotriva condiției umane predestinate. El trăiește drama interioară "între dorința aprigă de a crede și necredința pustiitoare" (Șerban Cioculescu). Pentru poet, Dumnezeu înseamnă creație sublimă, ideal, adevăr absolut. Aparentul dialog cu Dumnezeu este un monolog care exprimă dorința existenței lui Dumnezeu pe pământ, în speranța înălțării Omului. Poetul se simte singur în univers, are menirea de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nimic mai tămăduitor, atunci, decât să-l citești pe Cioran, care, ca și tânărul Werther al lui Goethe, face apologia durerii și a voluptății de a suferi. Mare liric al "nemângâierii", Cioran se tânguie că nimeni altul, suferă, dar de necredința, pentru ca, daca pentru alții religia este salvare, mântuire, pentru el "creștinismul (îmi) este inutil. Cu exceptia a doua trei puncte, el reprezintă un regres în raport cu Antichitatea. Douăzeci de secole pierdute"2. Într-un singur punct el are milă, ba chiar deplânge
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]