673 matches
-
pot fi auzite/ decât intrate-n sfânta lor cadență"51, reîntoarse la sensul dintâi, în ritmul indicibil al necuprinsului în care toate se cuprind: "Numim lumini nespuse și singura lumină/ și nimeni, niciodată/ izvorul să-l privească,/ buna umbră/ adâncul necuprins"52. Necuprinsul - incomprehensibilul - e neasemuirea, apariția de nespus și de neprivit a străfundului, "Cuvânt/ văzduh", "roua Cuvântului ce-nvie dăruiește", dă numele și "înfățișarea cuvintelor": "izvor/ înmiresmată de Cuvânt amiază"53. Numește fără a putea fi numit, ridică lucrurile din
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
auzite/ decât intrate-n sfânta lor cadență"51, reîntoarse la sensul dintâi, în ritmul indicibil al necuprinsului în care toate se cuprind: "Numim lumini nespuse și singura lumină/ și nimeni, niciodată/ izvorul să-l privească,/ buna umbră/ adâncul necuprins"52. Necuprinsul - incomprehensibilul - e neasemuirea, apariția de nespus și de neprivit a străfundului, "Cuvânt/ văzduh", "roua Cuvântului ce-nvie dăruiește", dă numele și "înfățișarea cuvintelor": "izvor/ înmiresmată de Cuvânt amiază"53. Numește fără a putea fi numit, ridică lucrurile din moarte la
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Poate e soarele/ deasupra sufletului", "nevăzutul soare", "soarele/ în ceru-ascuns, doar luminând"62. Nu e însă strălucirea soarelui care cuprinde fața evanescentă a lumii sensibile: "nu vei mai avea soarele ca lumină/ ziua și strălucirea nu te va mai lumina// necuprinsul va risipi peste tine/ neînserata lui lumină"63. Ascunsul nerevelat pune în lumină și în vedere tot ce iese din ascundere, se arată ca taină a tainelor ce luminează tăinuind. Or acest absconditum rămâne în noaptea numinosului, nu are față
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
invizibil. Ce e făcut să crească Un poem iconic este Mysterium tremendum, în care lumina vocală a Celui-cu-totul-Altul provoacă deriva, blândul cutremur al transmutației: "Și-n somn și-n veghe și-n pace și nepace/ Crește ceva în mine de necuprins". Stă în firea lucrurilor ca ceva de natura nedeterminatului să crească în noi, să ne pună într-un orizont de creștere? Acest ceva inaparent care începe să miște și să pună pe drum, exprimând capacitatea de schimbare, de transformare sau
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de înălțare, înclinare orientată. Ceea ce înseamnă nu numai că mișcarea nu se articulează singură, ci și că natura, deși are mișcarea în sine, nu o are de la sine95. Ceea ce crește pune în dispoziția deschisului, a unei dispuneri inițiatoare inepuizabile, de necuprins. Punerea aceasta reprezintă nu doar impulsul creșterii, dar și al ieșirii din sine, puterea exodului din suficiența naturii date a ființei, principiul de itineranță: "De-aș pleca într-o lungă călătorie/ Câmpii cenușii urmărind cum se pierd/ Înghițite de noapte
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lăuntrul ființei, pune natura în dispoziția de a primi ceea ce în ea însăși începe să crească: "aceste vuiete cumplite/ De ape rupte din înalt și peste focuri/ Mari lăsate". O primire în neștire, căci imaginile care urcă la înțelegere arată necuprinsul, infinitul care ne întâlnește în taină, ne cutremură și ne înalță; ce arată ele în imposibilitatea vederii mai mult decât vuietul apelor prăvălite din înalt, focurile inundate de această rupere a cerului? Căci de o ruptură este vorba, în miezul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dă loc urmării, deschide distanța unei treceri. Trecere în care netrecătorul își face loc, se arată sub chipul începutului veșnic nou, și astfel rămâne în vedere, în ochii ce nu se mai pot închide 7. Ce văd ei, învăluiți de necuprinsul nevăzutului? Ochii ce judecă timpul trăit și pierdut și-i adună sporul,/ Lăsându-i iubirii ce e al uitării/ Și uitării timpul". Privirea aruncată în urmă iese din timp, din calea înaintării, discerne deschisul netimpului, adună sporul pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
E), pp. 123, 197. 50 Fructe (E); Din litere (E), pp. 117, 153. "Din litere ca dintr-o urnă/ din cenușa numelor/ din trupul cuvintelor/ ce se schimbă la față/ din înțelepciunea-nstelată/ ca din moarte, învie/ învie acum/ Cuvânt necuprins" (Din litere, PD, p. 311). 51 Despre poezie (E), p. 147. 52 Frumusețea acestei zile (PD). "E-adânc ascuns/ și nimeni niciodată/ izvorul să-l privească" (Numim, PD, p. 325). 53 Epifania (E); Iubire, împărăteasă (E); Peisaj (PD), pp. 190
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Certarea filosofilor (E), p. 154. 60 Murim pentru a nu muri (PD), p. 245. 61 Din nou acum (PD), p. 231. 62 Deasupra râului (E); Floare carnivoră (E); Cel care, neștiut (PD); Peisaj (PD), pp. 113, 150, 293, 300. 63 Necuprinsul (PD), p. 304. Nu vei mai avea soarele ca lumină (...), ci Domnul va fi pentru tine o lumină veșnică" (Isaia 60, 19). Cf. Apoc. 21, 23; 22, 5. 64 Poem de dragoste (PD), p. 228. "Dumnezeu ascuns" (Isaia 45, 15
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de nerostit și de nerecunoscut pentru oameni și îngeri, și de neînțeles pentru orice altă ființă creată. Cunoaște numai cele ale tale sau, încă și mai bine, pe tine însuți și atunci vei cunoaște că Eu sunt cu totul de necuprins și de neînțeles, că sunt împreună și îi iubesc numai pe cei ce Mă iubesc și-și aduc aminte cu căldură de poruncile Mele și care nu preferă nicidecum în locul acestora ceva din cele ce curg: cu ei voi vorbi
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
acestei familii au fost înzestrați cu anumite însușiri deținute doar de pasărea respectivă; sau poate că, sub hainele obișnuite, ar dispune de un aparat sofisticat și că în orice clipă și-ar putea întinde brațele într-un zbor uluitor spre necuprinsul bolții cerești... Aiureli! În realitate, acești oameni erau get-beget ardeleni, din frumosul oraș transilvănean situat pe malul Someșului. Au fost deportați în tranșa a doua, așa că au ajuns ceva mai târziu în colonia penitenciară din Bumbăcari. O familie respectabilă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
șansa să văd Marele Zid Chinezesc. Aș fi vrut eu! Șapte ore de odihnă, liniște, bucurie, tihnă, două mese, răbdare dublată de multe speranțe și... INDIA. S-a întâmplat în fine, ceea ce niciodată nici măcar nu avea loc în visele mele, necuprins în niciun proiect de viitor, din rațiuni legate strict de logica banului, s-a întâmplat până atunci neîntâmplatul: am aterizat pe sfântul pământ al Indiei! India, India, exotica Indie scăldată în miresmele de santal și de mosc, India inocenței lui
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ea repaosul. - Uită-te în ochii mei! - a venit comanda. Nici nu se putea altfel. Magnetismul privirii Zeiței nu-i permitea o altă direcție. Lumina copilului se prinsese de lumina Ei până la identificare. Se cufunda tot mai mult în adâncul necuprinsului, încercând să atingă infinitul. Intuia deja nemărginirile. - Întinde mâinile spre mine! Auzea comenzile, le înțelegea logica, dar toate treceau prin el, deveniseră una cu el, astfel încât executarea lor nu mai ținea nici de logică și nici de conștient. Mâinile i
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în universul lui, iar eu îmi văd de plimbare cu o undă de regret. Rămân însă cu redescoperirea frumuseții Grădinii, poate în componenta ei cea mai neînsemnată, dar dătătoare de relaxare, confort estetic și minunată vibrație. Cu gândul pierdut în necuprins, aud parcă pe cineva că a exclamat: spațiul e infinit și albastru și fluturii zboară în el. Întorcându-mă spre casă, traversând Copoul, m-am întrebat: cum să separi frumosul de viața în echilibru, de renașterea armoniei interioare? Sentimentul deplin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
verbală speculând disponibilitățile combinatorii ale sunetelor. „Căderea Pietrelor e Dezlegare. Pregătește-te, eu vin să te locuiesc./ Acum când toate le-a răsturnat Mama burzuluindu-se,/ S-au dat peste cap Marile Forme./ Citește prima Expresie logo-astrală. Interpreteaz-o!/ Inepuizabile, de necuprins c-o viață de om sunt Numele - / Aceluia din care purced și pe care-l întruchipez./ Nici o viață de om nu-i poate cuprinde Cuvintele-n care să poată fi exprimat./ Cercetăm și întreprindem de la AU până la ZAU; de la Alfa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
imens de piatră care se zice că ar fi cel de la ușă mormântului. Am mai privit cu multă uimire la tot ce te înconjoară în această măreață biserică. A încăput Dumnezeirea și tot pământul în ea. Deși Dumnezeu este de necuprins, dar și cuprins. E tainic acest Cuvânt și greu de înțeles. Nu toți pot să-L înțeleagă. Eu Lam înțeles, așa a vrut El, și L-am simțit în mine, în inima mea. Slavă Lui pentru toate câte mi-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de doctrină: Marele Cuvânt Catehetic, după tratatul lui Origen. Ce este epectaza și câteva referințe asupra acesteia din opera Sfântului Grigorie. Diverse interpretări ale teologilor occidentali cu privire la concept. Una dintre constantele gândirii Sfântului Grigorie este tensiunea dorinței neîncetate după cunoașterea necuprinsului dumnezeiesc, incapacitatea de a putea ajunge la capătul cunoașterii acestui necuprins, totodată omul cunoscându-și propriile limite. Sufletul, atras fiind de Dumnezeu, este într-o continuă și fără oprire mișcare ascendentă pe scara virtuților către treptele superioare ale plenitudinii harului
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
epectaza și câteva referințe asupra acesteia din opera Sfântului Grigorie. Diverse interpretări ale teologilor occidentali cu privire la concept. Una dintre constantele gândirii Sfântului Grigorie este tensiunea dorinței neîncetate după cunoașterea necuprinsului dumnezeiesc, incapacitatea de a putea ajunge la capătul cunoașterii acestui necuprins, totodată omul cunoscându-și propriile limite. Sufletul, atras fiind de Dumnezeu, este într-o continuă și fără oprire mișcare ascendentă pe scara virtuților către treptele superioare ale plenitudinii harului, până la îndumnezeire. Acest urcuș este elanul către Dumnezeu ce presupune eliberarea
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
pentru întregul cuvânt, denumirile de localități Heleșteu, Heleșteni, Herăstrău, numele lacului Herăstrău din București. În maghiară hal înseamnă „pește” dar și „a muri” (halal „moarte”); cf. engl. hell „iad; speluncă, tripou”, vgr. πέλαγος (mare, ocean, abis, beznă), lat. pelagus „marea, necuprinsul mării”, iar fără silaba introductivă he-, pe-, datorată spirtului aspru din structura lichidei l: λαγος în vgr. „pustiu, cavitate, prăpastie, mormânt”, care denumea totodată peștele ca „iepure de mare”, nume datorat neastâmpărului perpetuu și greutății de a fi prins; lat.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ce trece accente tot mai puternice, ar tinde să crească atât de mare ca și infinitul, ca și Dumnezeirea pe care cu cât cauți să o apropii și să o înțelegi, cu atât nu o mai poți înțelege, ar deveni Necuprinsul însuși. M-am rugat și mă voi ruga necontenit ca să mi facă parte de dragostea mea, să-mi facă parte de unica mare bucurie pe care am avut-o în viață. Mă simt câte odată când fără să vreau mă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
școlite. Rugăciunile lor cântate erau ceva mai presus de firea pământească. Cântau noaptea de se auzea în tot satul. Strălucirea lunii se potrivea cu jalea armoniei lor. Nemărginitul nopții se armoniza cu chemarea nemărginitului care zbura din corul lor. Și necuprinsul Volgei, și chemarea deznădăjduită a veșniciei se deslușeau deopotrivă în imnele pe care le cântau. Corul lor se adresa sufletului, nu urechilor. Inima vibra mai puternic decât timpanul. Câțiva ani au rămas în casa din grădina de zarzavat a lui
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
artiști diferite. O clipă rămân descumpănit. Deasupra noastră, dirijabilul continuă să arunce manifeste. Studioul multiplex în aer liber rulează delirant, pe mai multe monitoare, același film documentar, despre istoria tragică a unei familii de letoni, risipită, de împrejurări dramatice, în necuprinsul Uniunii Sovietice. Filmările alternează, caleidoscopic, secvențe alb-negru și color, se reiau anumite scene și se confruntă prim-planurile eroilor. Renunț la postura de spectator și urc panta abruptă, unde dau peste surpriza cea mare a scenariului: Marea Baltică! - priveliștea ei ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de piatră care se zice că ar fi cel de la ușa mormântului. Am mai privit cu multă uimire la tot ce te Înconjoară În această măreață 156 biserică. A Încăput Dumnezeirea și tot pământul În ea. Deși Dumnezeu este de necuprins, dar și cuprins. E tainic acest Cuvânt și greu de Înțeles. Nu toți pot să-L Înțeleagă. Eu Lam Înțeles, așa a vrut El, și L-am simțit În mine, În inima mea. Slavă Lui pentru toate câte mi-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
umeri. — Ei, în realitate..., bodogăn eu, îmblânzită. în realitate nu ai să găsești niciodată răspunsuri la toate întrebările. Realitatea este prea mică pentru mintea omenească. Sau, mă rog, cel puțin pentru mintea mea. în schimb, ficțiunea... Oho, ficțiunea este de necuprins și face totul posibil, tocmai ăsta e farmecul ei! Iar dacă poți să le împletești... Dacă găsești cheița care să pornească mecanismul, dacă te poți lăsa impregnat de emoția iscată din această îngemănare și o poți transmite mai departe... Aș
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pe față, iar apoi coșmarul. Coșmarul ăla în fri coșă tor, reeditând iar și iar momentul. Alunecarea bocancului, pră bușirea, strivirea piciorului sub greutatea propriului corp... Pentru el, timpul se comprimase, devenind infim, și apoi explodase într-un hău de necuprins. Uitase de promisiunea făcută Clarei. De fapt, își dorise chiar să uite cu totul de ea. I se făcuse teamă de puterea ei de a transforma ficțiunea în realitate. Doar ea îi prevestise accidentul, în prima pagină din roman, după cum
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]