4,430 matches
-
a datoriilor și virtuților, este dezvăluit În esența sa egoismul, prin care Paulsen Înțelege „restrângerea voinței la micile interese ale eului izolat”, care are efecte tulburătoare sau distrugătoare asupra vieții ambianței „În măsura În care nu se poate evita să se impună ca nedreptate și ostilitate; egoismul se manifestă tulburător și distrugător și pentru viața individuală: În măsura În care exclude participarea la viața generală și la marile și permanentele sale valori și scopuri: viața egoistului este În mod necesar o viață săracă și amărâtă, chiar și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
imposibilă aplicarea regulilor juridice asupra forului interior, căci ele sunt concepute pentru actele exteriorizate. Intoleranța În raport cu convingerile, cu sentimentele intime și cu intențiile pure, care este imposibil de sesizat la celălalt În complexitatea ei imediată, e cea mai nocivă dintre nedreptăți și a constituit una dintre greșelile cele mai dureroase și mai sângeroase din istoria dreptului. Forul moral trebuie să rămână În afara judecăților pur juridice. Diferența dintre drept și morală se reduce astfel la natura activității care e luată ca obiect
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este (Sein), ci ceea ce trebuie să fie (Sollen), Încât noțiunile de Drept și Nedrept, sunt interdependente sau complementare. „Oricât s-ar părea de ciudat - subliniază Del Vecchio - Dreptul este esențialmente violabil, și există datorită violabilității sale. Dacă ar lipsi posibilitatea nedreptății, nu ar avea sens afirmarea Dreptului. Deoarece nu s-ar putea stabili o distincție Între acțiunile juste și cele injuste, și nu ar putea să apară nici o normă de acțiune”. Filosoful neokantian consideră că noțiunea de Drept exprimă Întotdeauna adevăruri
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
individuale, elaborat de filosofia antică și de doctrinele lui jus naturale care nu au putut prevedea formele de libertate cu totul noi (ale invențiilor moderne), cum este, de pildă, Presa. Aplicarea mecanică a legilor conduce la cea mai mare injustiție (nedreptate). De aceea este necesară utilizarea echității, ca un corectiv al generalității legii, adică un fel de „justiție mai bună decât cea legală”, prin faptul că aceasta, prin generalitatea sa, nu se poate adapta Întotdeauna În mod perfect fiecărui caz posibil
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai dezvoltase ideea conform căreia: „Statul este substanța etică conștientă de ea Însăși” și pe cea conform căreia: „Esența Statului este universalul În sine și pentru sine, raționalitatea lui A voi”. Del Vecchio arată, Într-o manieră critică, deschisă: câte nedreptăți Îngrozitoare și atroce nu au fost comise pe parcursul secolelor, de către Stat și În numele Statului! Cum să nu te revolte poziția susținută de către Hegel, care ascunde sub idealismul ei, un „materialism abject și o negație totală a acestor valori ideale care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ale statului român i-au devenit niște biluțe necuvântătoare, în buzunarul de la butonieră. La toartă cu șeful statului roman, de la acea vreme, tăia și spânzura, în stânga și în dreapta, și-n susul și-n josul dreptăților, dar, mai ales, în al nedreptăților. Declarat, în limbajul său, și în al celor pe care i-a cocoțat pe toate ramurile puterii, pentru distrugere până-n rădăcini, a fostului stat comunist român, lupta. În fapt, lupta pentru putere și în avuțire, sub orice formă, a celor
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
domnișoara, roșind. "Nu ți-e, mă, rușine la obraz să-mi spui mie așa. Io, care și acu' te iubesc ca o proastă, deși mă acuzi ca pă ultima hoață și bagaboantă?" Ajunsă aici cu interogațiile, Monica nu mai rezistă nedreptății care i se făcea și izbucni în plâns. Printre sughițuri și lacrimi îi aruncă un ultim reproș: "Și mai ziceai că io sunt ochii tăi!..." Când o văzu plângând, Relu se blocă din nou, simțindu-se brusc dezarmat. Nu mai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
speriat, nu-și mai amintea de multe ori când și de unde cumpăraseră cutare mobilă, cutare haină, cutare carte, cu ce ocazie, cine anume le confiscaseră cutare obiect de preț, în acei ani de teroare. Mai cu seamă actele acestea de nedreptate ori pe parcursul războiului, ori în anii puterii populare, nu le putea uita niciodată. Dând drumul povestirii, trebuia să nu se grăbească și să asculte răbdător tot ce spunea despre seturile de pahare, despre un lampadar înalt, de statură umană, despre
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
grădinilor care Înconjurau spitalul, așteptând să-i zărească fie și pentru o singură secundă profilu-i Împietrit. Îl venerau ca pe-un războinic aflat mereu În expectativă, dar care amenința În fiecare secundă să se ridice, sfărâmând acele lanțuri grele ale nedreptății pe care, e drept, nimeni nu le simțea, dar despre care toți știau că există. Pe măsură ce clipa aceasta Întârzia, forța ei creștea. Toți așteptau momentul revoluției cu nerăbdarea cu care pândeau deschiderea porților la mall, În prima zi de reduceri
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
stare normală a finanțelor statului și care să cuprindă prescripțiuni referitoare și la stări anormale, ca bunăoară criza actuală; adică, evitând o provocare de sporuri bugetare atunci când statul nu le poate suporta, scopul legii fiind deocamdată numai eliminarea cauzelor de nedreptăți, pentru a pune capăt haosului și anarhiei existente din cauza legei actuale și a dispozițiunilor pentru aplicarea ei, vitrege pensionarilor militari. 2) Separarea conducerii și administrațiunii pensiilor militare de Casa generală de pensii (Ministerul de Finanțe trecându-le pe seama Ministerului Apărării
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
civil pentru grade similare. Contrastul nu arată că soldele sunt mari, întrucât în realitate și ele sunt mai mult decât insuficiente, ci numai spiritul anarhic ce stăpânește ierarhizarea pensiilor militare și absolut numai această categorie de pensionari. Alt caz de nedreptate. Pensionarii militari primesc pensii foarte diferențiate între ele pentru grade și drepturi egale, după data ieșirii lor la pensie. Astfel, un general trecut la pensie înainte de 1919 primește mai puțin decât un general ieșit la pensie după 1919, deși au
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
specială, care să prevadă că pensia militarilor se referă la retribuția lunară ce primesc, sub orice titlu, indemnitățile fiind supuse la reținerea pentru pensie și deci reversibile la pensie. Se pretinde că prin o nouă lege generală de pensiuni toate nedreptățile, anomaliile și vitregiile semnalate de pensionarii militari se vor înlătura, stabilinduse un regim uniform, egal și echitabil pentru toți, corespunzător drepturilor respective. O asemenea lege mai toate guvernele de la 1926 încoace au anunțat-o, iar unele au dispus chiar pregătirea
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
firavă iluzie că va redeveni omul generos, inteligent, distins de altădată. Cumpărat pe talanții găunoși ai unei glorii în genunchi, despre dl Simion ar trebui, de fapt, să tac. Scriu, însă, despre Eugen Simion pentru că i s-a făcut o nedreptate. Iar cea mai mare nedreptate e c-a trebuit s-o aflăm chiar dintr-un articol al său, din jenanta publicație "Ziua". În ciuda uriașelor bariere care ne despart, e greu de pus sub semnul întrebării scrisul pur literar al d-
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
omul generos, inteligent, distins de altădată. Cumpărat pe talanții găunoși ai unei glorii în genunchi, despre dl Simion ar trebui, de fapt, să tac. Scriu, însă, despre Eugen Simion pentru că i s-a făcut o nedreptate. Iar cea mai mare nedreptate e c-a trebuit s-o aflăm chiar dintr-un articol al său, din jenanta publicație "Ziua". În ciuda uriașelor bariere care ne despart, e greu de pus sub semnul întrebării scrisul pur literar al d-lui Eugen Simion. Chiar cărțile
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
plac mai mult șoaptele dulci ale lingușitorilor decât vorba aspră, dar încărcată de adevăr, a celor care i-au observat erorile. Nimic din toate acestea nu eludează esența problemei pe care mi-am propus s-o discut în acest articol: nedreptatea pe care o comisie ministerială i-a făcut-o lui Eugen Simion e o nedreptate care se îndreaptă împotriva noastră, a tuturor celor care ne încăpățânăm să mai luăm câte o carte în mână. Oricât mi-ar displăcea în clipa
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
celor care i-au observat erorile. Nimic din toate acestea nu eludează esența problemei pe care mi-am propus s-o discut în acest articol: nedreptatea pe care o comisie ministerială i-a făcut-o lui Eugen Simion e o nedreptate care se îndreaptă împotriva noastră, a tuturor celor care ne încăpățânăm să mai luăm câte o carte în mână. Oricât mi-ar displăcea în clipa de față omul, nu pot să-l pun între paranteze pe autorul atâtor și atâtor
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
discursurile sale, Ceaușescu se referea la necesitatea creării omului nou, constructor al societății socialiste multilateral dezvoltate, el avea În vedere inclusiv modificări de natură genetică, pe care Între timp savanții le experimentaseră În secret pe insula Roland, convins fiind că nedreptățile sociale și suferințele oamenilor se datorează În ultimă instanță inegalităților naturale dintre ei. De aceea, ajunsese la concluzia că toți oamenii trebuie să fie egali genetic, iar acest lucru nu se putea realiza decît prin clonare. Deoarece o egalitate socială
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o idee care nu mai interesa pe nimeni. Am făcut-o doar pentru Bătrîn, recunoaște Roja pe un ton mai optimist, povestea e mai lungă, și e singurul episod care lipsește din caiet, declară. Și ca să mă revanșez pentru mica nedreptate pe care i-am făcut-o o să-i fac un cadou pe cinste cînd o să iasă de la zdup. Ce anume? vrea să știe Gulie. Scaunul cu rotile al Bătrînului, zice Roja făcîndu-i cu ochiul. Nu simți ranchiuna asta dintre noi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
vrut să asculte că n-a fost vorba ca eu să mă amestec în treburile lui personale, că nu erau probleme de interes național. S-a legat apoi de experiența mea de viață, și chiar de tine, Mina, auzi cîtă nedreptate, ce dacă erai rusoaică? Că nu înțelegeai o iotă românește, tu vrei să-i faci omului un bine, să-l pui în gardă cu un pericol iminent, și el te și trece pe lista dușmanilor fără să se gîndească de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să ne lase baltă tocmai acum. Și încă ceva, fii sigur că în viață nimic nu este întîmplător, zice domnul Președinte. — Aveți dreptate, spune Sena încrezător, dacă motorul n-ar fi pornit, să știți că ar fi fost o mare nedreptate. Hîrrșșșt, hîrrșșșt, nu putea să simtă niciodată plăcere dînd în răspăr, dar făcea de fiecare dată compromisul ăsta pentru că rezultatul era excelent. Nu folosea aceeași lamă de două ori, numai așa pielea îi rămînea perfect netedă. Asta îl face să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ceață și să așteptăm liniștiți mutarea evenimentelor la București, pe teren propriu, cum s-ar spune. — Tocmai de-asta ne-am gîndit să punem pe noi niște țoale mai ca lumea, zice Monte Cristo, simțind că i se face o nedreptate. Dacă tot nu avem permisiunea să ne expunem prea tare, trebuie cel puțin să găsim o șmecherie prin care să atragem privirile asupra noastră. — Pînă la un punct ai dreptate, zice domnul Președinte, e-adevărat că va trebui să născocim
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
niciodată, e o chestie pur interioară și personală. — Trebuie să vă spun, zice Petrică cu aceeași icoană a bătrînului Valter înaintea ochilor, că unii oameni pătimesc îngrozitor de mult în viață doar pentru binele semenilor lor, asta-i cea mai mare nedreptate, dom’ Președinte, nu e o prostie să fii partizanul unei idei anume? Mie așa mi se pare, și cu toate astea n-am reușit pînă acum să fiu indiferent. — Să nu spui niciodată asta, lumea a fost împinsă înainte doar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mea, pînăți iese pe curu tău de căcat puțoi mucos ce iești! Mă duc Înspre Bladesey, iar el se face mic de frică. Mă opresc și mă răsucesc, apoi fac un cerc complet pînă la el. Mă gîndesc la toate nedreptățile pe care le-am suferit, mai multe nedreptăți decît o să cunoască vreodată puțoiu ăsta mucos. Îmi desfac brațele și spun implorator: — De ce frățîne? De ce morții mătii ai făcut asta Cliff? De ce m-ai tîrÎt și pe mine În asta? Credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
puțoi mucos ce iești! Mă duc Înspre Bladesey, iar el se face mic de frică. Mă opresc și mă răsucesc, apoi fac un cerc complet pînă la el. Mă gîndesc la toate nedreptățile pe care le-am suferit, mai multe nedreptăți decît o să cunoască vreodată puțoiu ăsta mucos. Îmi desfac brațele și spun implorator: — De ce frățîne? De ce morții mătii ai făcut asta Cliff? De ce m-ai tîrÎt și pe mine În asta? Credeam că sîntem prieteni! N-am făcut-o, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
nu ajungem acasă. Cine sîntem noi? Cine sîntem noi? Cum ne-am simțit? Ne punem mîinile sub robinetul de apă caldă ca să ne reglăm circulația, dar apa clocotește de la boilerul electric. Ne crispăm de durere acerbă și vărsăm lacrimi din pricina nedreptății situației: infractorii ăia o duc mai bine decît sîntem noi acum În stare s-o ducem. Mai multă televiziune de sărbători și o droaie de rahaturi 000000000000000000000000000000 nu ne faci și nouă o gustare Bruce? Încep să fiu puțin Îngrijorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]