634 matches
-
Lăuntru comunică Isprăvniciei ținutului Fălciu urmare jalbei unor negustori din Huși că aprobă facerea unei salhanale în târgul Huși urmând să se ia legătura și cu Episcopia Hușilor ca proprietară a târgului. Departamentul Trebilor din Lăuntru Cătră Isprăvnicia Fălciu Viețuitorii neguțători din târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturată marturii din parte a toată opștia neguțătorilor de acolo încredințată și de acea Isprăvnicie la 30 a trecutei luni iulie prin care
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu Episcopia Hușilor ca proprietară a târgului. Departamentul Trebilor din Lăuntru Cătră Isprăvnicia Fălciu Viețuitorii neguțători din târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturată marturii din parte a toată opștia neguțătorilor de acolo încredințată și de acea Isprăvnicie la 30 a trecutei luni iulie prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide și jăluitorii o salhana pe acea moșie atât spre nepăgubire lor în speculația de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
desăvârșire, cunună uscată, cel ce te-a purtat e ca și tine numai... pulbere. (cortina cade) {EminescuOpVIII 443} LAIS [de Karl Saar după Emile Augier] 5453 Comedie antică într-un act, în versuri de Mihail Eminescu PERSOANELE LAIS PSAMIS CHALKIDIAS neguțător bogat din Corint sub numele de BOMILKAR ARIOBARSANES neguțător din Cartago TIMAS Servitoare Scena se petrece în Corint Scena reprezintă un apartament antic, împodobit cu opulență. Păreții acoperiți cu țesături de purpură; pe jos mozaic, acoperit cu covoare; tripoduri aurite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca și tine numai... pulbere. (cortina cade) {EminescuOpVIII 443} LAIS [de Karl Saar după Emile Augier] 5453 Comedie antică într-un act, în versuri de Mihail Eminescu PERSOANELE LAIS PSAMIS CHALKIDIAS neguțător bogat din Corint sub numele de BOMILKAR ARIOBARSANES neguțător din Cartago TIMAS Servitoare Scena se petrece în Corint Scena reprezintă un apartament antic, împodobit cu opulență. Păreții acoperiți cu țesături de purpură; pe jos mozaic, acoperit cu covoare; tripoduri aurite, vase de argint îl împodobesc. în dreapta spectatorilor stă într-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
jos, cu toată starea de slăbiciune în care se afla, abia întremat. Picioarele îi slăbea, dar el nu se oprea: abia răsuflând, obosit, scurta mereu și foarte simțitor lunga cale ce îl despărțea de Henrietta. În zadar rugă pe un neguțător ca să binevoiască a-l lua pe cal la spate: "Pagate signore" îi răspundea cu ironie călărețul ce trecea, și autorul atâtor capete d-operă n-avea nici doi carlini ca să plătească. Mizerie și geniu, deviză înaltă a lui Tasso! Sosi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
au iertat cu vodă la spusa jupânesei Anca, tușa măriei sale... Și de la Biserica Domnească și de la cea a Jurământului cu hramul Sfântului Dumitru și de la cea a Doamnei lui Șerban Vodă; urmară Sfântul Nicolae din mahalaua Șelari, bisericile scaunelor de neguțători și meșteșugari: a scaunelor de măcelari, a oțetarilor, a săpunarilor, adică cea din Batiște, de pe locul marelui vornic Cernica, chiar și lăcașul din lemn al negustorilor cu hramul Sfântului Mina, toate ridicate sau înzestrate în vremea lui Io Constantin Voievod
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de ocazie ca să reînviu - din considerente pur elegiace și numai preț de un paragraf - acel oraș care a dispărut, odată pentru totdeauna, În 1922. Smirna supraviețuiește astăzi În câteva cântece rebetika și Într-o strofă din Țara pustie: Domnul Eugenides, neguțătorul din Smirna Nebărbierit, cu buzunarul plin de stafide Preț, cheltuieli și fraht: documente la vedere, M-a poftit Într-o franțuzească demotică Să iau o gustare cu ei la hotelul din strada Cannon Urmată de un week-end la Metropole... Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cheltuieli și fraht: documente la vedere, M-a poftit Într-o franțuzească demotică Să iau o gustare cu ei la hotelul din strada Cannon Urmată de un week-end la Metropole... Tot ce trebuie să știți despre Smirna e cuprins acolo. Neguțătorul e bogat, precum era și Smirna. Invitația lui era seducătoare, precum era și Smirna, cel mai cosmopolit oraș din Orientul Apropiat. Printre presupușii săi fondatori s-au aflat mai Întâi amazoanele (ceea ce se potrivește bine cu tema mea) și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vale a morții. Pe străzi, în fiecare casă și în fiecare pat era un loc al tragediei, o luptă pentru supraviețuire. În cel mai mare cimitir din Hong Kong se poate citi pe lespezi despre soarta cruntă și a unor misionari, neguțători sau funcționari publici, care au avut același sfârșit. Moartea n-a ținut cont de religia acestor oameni, de funcția lor, de aspirații, de vârstă sau de pregătire. De-a valma, au dispărut cu toții într-o perioadă foarte scurtă de timp
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
formată din chinezi, soldați britanici și coloniști europeni sau americani. În cel mai mare cimitir din Hong Kong, care cu siguranță merită vizitat, pe lespezi se poate citi despre soarta 25 cruntă a primilor coloniști și misionari, funcționari publici, militari sau neguțători, care s-au chinuit și murit împreună cu familiile lor de boli cumplite. Timpul a trecut, iar hipismul s-a dezvoltat vertiginos și în această zonă geografică. Astăzi, în lumea high-life-ului, indiferent de țara unde se desfășoară concursuri hipice, nicio bogăție
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
băiatul poartă ochelari, e blond limfatic și pare să aibă Sitzfleisch. Un corp nesportiv, greoi sau, dimpotrivă, uscat, e o primă garanție de asceză de tip intelectual. Fizic vorbind, poate fi declarat "bun pentru carte". Vedeți că am vocație de neguțător de cai în cultură. Nu mai vorbesc de șansa pe care o are din capul locului cu un tată profesor de dogmatică și deci cu o bibliotecă de toată frumusețea chiar acasă. Îl interesează patristica și, în felul acesta, vreau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
zice, dar ăsta, tabloul de deasupra ușii, cumpărat tot pe două ruble, zice, nu-i deloc un fleac. Pe când tata mai trăia, s-a găsit unul care-i dădea pe el trei sute cincizeci de ruble, iar altul, Saveliev, Ivan Dimitrievici, neguțător, mare amator, a ajuns până la patru sute și săptămâna trecută i-a oferit chiar cinci sute lui frate-meu Semion Semionâci. L-am reținut pentru mine. — Păi e... e o copie după Hans Holbein 42, spuse prințul, reușind să vadă tabloul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
liber! Măcar atâta mulțumire să aibă. Inexplicabil, starea de excitație dispare. Privește agasat în jur și ia din nou contact cu realitatea. Îl vede pe Toranius spio nându-i mișcările și mimica. — Cât ceri pe ei? întreabă cu jumătate de gură. Neguțătorul se plesnește zgomotos cu palmele peste coapse. — O nimica toată, stăpâne! Două sute de sesterți. — Două sute!? izbucnește Gallus. Își controlează tonul. Trebuie să se stăpânească. Nemernicul s-ar putea să-i fi dibuit intenția. Șuieră cu greutate printre dinții încleștați: — Ai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Toranius îl liniștește: — Fii fără grijă, ne strecurăm prin spate. Stăpânul casei este în continuare agitat și neliniștit. Dacă se întâlnesc cu Vipsania și toanta se apucă să țipe ca din gaură de șarpe de față cu invitații? Revine spre neguțătorul de sclavi și-l prinde de manta. Urcați mai întâi la etajul al doilea și coborâți pe cealaltă scară, cea de lângă apartamentele liberților. Vânzătorul se îndepărtează. Asinius Gallus îl aude murmurând către băieți: — Vedeți și voi ce bine o duc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
piept: — L-a ținut ascuns nenorocitul. Dacă știam, îl lăsam să crape în starea lui josnică. Mai suspină o dată. — Nici n o ducea atât de rău. A fost o vreme oaspetele lui Malichus, regele nabateenilor. Asinius Gallus încuviințează în tăcere. Neguțător deci. Și, ca marea masă a negustorilor, aparținea acelei pături a populației care nu este de origine romană. Cei mai mulți sunt greci italieni care au primit în cele din urmă cetățenia, dar și străini veniți din Orient ori sclavi eliberați sau
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să ducă o viață de cîrtițe. Ca În Evul Mediu. Mai rău chiar. Ca-n preistorie. Într-adevăr, era ceva primar pe figurile copleșite ale celor care bîjbîiau spre gura slab luminată a metroului. Puteau fi, foarte bine, milogi sau neguțători, refugiați dintr-un alt război, tot medieval, sau dintr-un război al viitorului, așa cum și-l imaginase H. G. Wells sau vreun alt scriitor mai ciudat... Apoi Helen surprinse frînturi din conversația lor: PÎnă peste cap! Ce-am mai rîs!; Două sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
țară „Întunecată și Încă nedescoperită“, din care „nici un călător nu se Întoarce“. Dar săvîrșim acest gest În numele Tineretului Angliei, și În numele Libertății, Cinstei, și Adevărului. Preferăm să ne luăm de unii singuri viața, decît să ne fie furată de marii Neguțători de Război. Cerem un singur epitaf, și acesta să fie la fel ca al marelui T. E. Lawrence, „ne-am luat soarta oamenilor În mîinile noastre și ne-am scris testamentul pe cerul Înstelat.“ Duncan Îl privi uimit pe Alec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
N-am nici o idee, poate știa mai mult decât pot să-mi închipui. Cine știe? S.A.: Nu e foarte plauzibil că ar fi știut mare lucru, dincolo de practica religioasă. M.I.: Așa cred și eu. A existat o masă de evrei neguțători, poate arendași, care n-au avut ocazia să scrie, n-au lăsat multe urme documentare. Cred că hasidismul a putut să apară numai într-un loc unde era o altă limbă comună (nu cea vernaculară a evreilor, idiș), acolo unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
istorie, și la noi se născu: cea a presei. Din paginile acestor reviste, „liniștitul literat și filosof“ - spunea tot Heliade - putea aduna „și pune în cumpănă faptele și întâmplările lumii“, „neastâmpăratul războinic“ se putea desăvârși într-însa, „băgătorul de seamă neguțător“, avea ocazia să-și „îndrepteze mai cu îndrăzneală speculațiile“, iar „asudătorul plugar“, să afle „ceea ce înlesnește ostenelile sale“. De la două gazete la șase milioane de locuitori, cum relata, în 1832, „Albina Românească“, într-o știre intitulată „Statistica gazetelor“, s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
Înzestrat cu mai mult de-un picior și o vâslă. În casă, așteptau să-i dea binețe două surprize: prima, că n-a dat de Fang She; a doua, că a dat de Nemirovsky. El i-a istorisit că niște neguțători din mahala văzuseră cum Fang She urcase Într-o birjă trasă de cai un cufăr și apoi propria-i persoană, și fugise spre nord În nu prea mare grabă. Cei doi l-au căutat În zadar. Apoi s-au despărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
unui vornic din afara comunității, desemnat de domnie. Vornicul primea recompense în bani sau produse din partea fiecărui sat. Activitățile comerciale ale Vrancei nu erau bazate pe principiul comerțului liber de mărfuri, ci erau organizate sub forma unui monopol comercial deținut de neguțătorul Vrancei. Neguțătorul impunea prețul de vânzare a mărfii, achiziționând produse la prețuri mult mai mici decât cele obținute în urma vânzării. Activitățile comerciale au adus neguțătorilor profituri financiare ridicate, dându-le posibilitatea de a da bani cu camătă sătenilor. În aceste
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din afara comunității, desemnat de domnie. Vornicul primea recompense în bani sau produse din partea fiecărui sat. Activitățile comerciale ale Vrancei nu erau bazate pe principiul comerțului liber de mărfuri, ci erau organizate sub forma unui monopol comercial deținut de neguțătorul Vrancei. Neguțătorul impunea prețul de vânzare a mărfii, achiziționând produse la prețuri mult mai mici decât cele obținute în urma vânzării. Activitățile comerciale au adus neguțătorilor profituri financiare ridicate, dându-le posibilitatea de a da bani cu camătă sătenilor. În aceste condiții, este
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
principiul comerțului liber de mărfuri, ci erau organizate sub forma unui monopol comercial deținut de neguțătorul Vrancei. Neguțătorul impunea prețul de vânzare a mărfii, achiziționând produse la prețuri mult mai mici decât cele obținute în urma vânzării. Activitățile comerciale au adus neguțătorilor profituri financiare ridicate, dându-le posibilitatea de a da bani cu camătă sătenilor. În aceste condiții, este normal ca apariția contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole să reprezinte sursa unor conflicte puternice. Pe de o parte, vânzarea și cumpărarea liberă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
condiții, este normal ca apariția contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole să reprezinte sursa unor conflicte puternice. Pe de o parte, vânzarea și cumpărarea liberă de produse nu reprezentau practici obișnuite și internalizate ale țăranilor, iar pe de altă parte, neguțătorii și cei care adunau birurile dispuneau de resurse financiare care le deschideau drumul spre acapararea unui număr mare de terenuri. Acești acaparatori reprezintă începutul desființării devălmășiei absolute și al individualizării drepturilor. Organul de conducere colectiv la nivelul satului era adunarea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cu mult mai tinere decât păreau. — Aveți și n-aveți dreptate, domnule, mi-a vorbit orientalul. Avem și imitații care ne vin din Germania. Le ținem la dispoziția amatorilor americani. Însă avem și destule lucruri veritabile. Poftim. Cu multe vorbe, neguțătorul mi-a trecut un clit de rondele de fildeș. Diametrul lor nu era mai mare de zece centimetri. Erau subțiri, sunau discret. Un artist persan zugrăvise pe ele miniaturi - scene vioaie în colori stânse. Erau o capcană pentru un mușteriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]