526 matches
-
au avut prilej de-a lungul timpului să se afirme - poetic sau științific, în limba română sau într-o limbă străină, glumind sau dimpotrivă scrutând realitatea cu ochiul detașat al jurnalistului în formare. Revistele școlii nu-s nici puține, nici neinteresante și nici lipsite de tradiție... De ce? Fiindcă sunt ticluite cu suflet, cu dăruire, cu respect. Consiliul elevilor editează anual revista O.M.G. (organizăm, mediatizăm, garantăm!), care, așa cum o comunică și titlul, poate fi asociată din start cu ideea de nonconformism
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
sunt personalități puternice laolaltă, probabil ați observat acest lucru, undeva se cam ciocnesc între ele și scor scântei, dar toate aceste fapte produc un climat propice dezvăluirii fondului profund în scriitori, și nu cel de suprafață, care uneori poate fi neinteresant și atunci dialogurile sunt ceva mai aprige, mai scânteietoare, unghiurile de vedere sunt ceva mai variate, mai deosebite decât la comunicările sau întâlnirile plicticoase și comune. A.B.În amintirile dumneavoastră, despre relația specială Preda Nichita Ivănescu, ce regretați foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cinci, ieri nouă, azi sunt deja la a șasea - și mai am încă un teanc întreg la care trebuie să răspund. Este o manie a mea, care mă costă mult: îmi place să primesc «corespondență». Din nenorocire, primesc nenumărate scrisori neinteresante, de la necunoscuți care-mi cer întrevederi pe chestiuni de etnologie, psihologie etc. - și mă apăr cum pot, mă apăr, mai ales mințind. Notez acest amănunt ca să anulez aproape 90 la sută din corespondența mea. Nu o recunosc. Ce scriu acolo
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
interesa de operele de artă, de monumentele marilor civilizații. Pentru el, Dacia nu se putea compara cu Grecia sau cu Roma. Arheologul modern este interesat de orice urmă de viață, oricât de modestă. Pentru el, nu există culturi „interesante“ și „neinteresante“. Și așa, dacii intră În istorie. Latiniștii Începeau istoria națională fie o dată cu războaiele daco-romane și cucerirea romană a Daciei, fie chiar de la fondarea Romei. De la sfârșitul secolului al XIX-lea Însă, primul capitol revine dacilor. Cea mai importantă sinteză apărută
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aceste scrisori a fost copiat în registul deliberărilor lor. Asemenea multor mii de astfel de relatări localizate care pot fi reconstituite din sursele referitoare la patronajul familiei de' Medici, episodul menționat înainte ridică o serie de întrebări care nu sunt neinteresante. A urmărit un rol activ în alegerea din Fuccechio? A fost Benedetto di Cieccho, care a propus această măsură și al carui frate a fost ales ulterior ambasador al lui Piero în Florența, un partisan al familiei de' Medici? Există
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
tocmai viața și trecerea lui Eminescu să fi rămas în afara lor?" Subscriu întru totul la amendarea excesului, a "hermeneuticii exaltate, fanatice", numai că o judecată la fel de acidă s-ar cuveni aplicată și celor care văd în Eminescu un scriitor depășit, neinteresant, de care e imperioasă necesitate să ne debarasăm (cineva zicea să-l lăsăm în debara), pictându-i portretul fizic, moral și literar în tușe grotești, menite a-l discredita. Oare aici nu am putea avea imbolduri subterane, secrete? Despre acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
literatură defazată, poate fi acceptat ca mare poet fără a mai fi citit!", și cată a-i discredita (cu argumente irefutabile) pe "junii de azi" care sunt "prea convinși că literatura începe cu ei", tratând poezia eminesciană ca "datată și neinteresantă" ("un mit edulcorat, rozaliu, genialoid", după expresia Ruxandei Cesereanu). Exegetul nu angajează un război cu acești lideri de opinie ai generațiilor mai recente, care "refuză bombardamentul encomiastic", dar atrage atenția asupra erorii în care se află atâta vreme cât "din fericire, posteritatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
veac de nemurire (ca să folosesc sintagma unui critic clujean) dar mai cu seamă a încrâncenării cu care nu puțini tineri (dar, nu numai) din ziua de azi caută a-l abandona pe scriitor, ca fiind de-acum depășit, în consecință neinteresant pentru orizontul de așteptare cosmopolit al acestora care, subjugați unor teorii internaționaliste cată a se debarasa de tot ceea ce poate însemna tradiție națională, idee națională, ființă națională. "Cum inflexibilul gazetar care era Eminescu atrage atenția Adrian Dinu Rachieru denunțase cauzele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
abordare, doar ocazională, se dovedește a fi o impietate grosolană. SECURITATEA ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ (George Ene) Încă de la primele ediții din publicistica eminesciană, discuțiile asupra acestei producții s-au declanșat în contradictoriu, nu puțini fiind aceia care au considerat-o neinteresantă, legată prea strâns de diversele aspecte ale vieții și societății momentului pe care gazetarul de la Curierul de Iași, iar mai apoi de la Timpul din București, le-a comentat și în consecință ea ar fi trebuit lăsată pentru totdeauna acolo, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
rând înțelegerea ei de către cititorul de azi. Lucru deloc lesnicios întrucât tinerele generații de cititori sunt mult prea ușor acaparate de ideea despărțirii de un trecut (național, istoric, cultural ș.a.) mai mult sau mai puțin îndepărtat, ce li se pare neinteresant și, în orice caz vetust) atârnând ca un balast în CV ul unor oameni ce vor să aparțină cu totul mapamondului. Tocmai de acea, cartea lui Mihai Rusu, Un Eminescu al meu* , construită anume în rigoarea metodologică a unui asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lucru însă pot mărturisi în cuget curat. N-am scris niciodată cu intențiunea de a-mi face nume, de a câștiga laudele publicului sau alte favoruri. Am scris pentru mine, pentru propria mea mulțămire, pentru că în această muncă singuratică și neinteresantă uitam neajunsurile vieței și îmi găseam liniștea cătră care năzuie sufletul meu. În lumea ce-mi cream, singur îmi era îndemână, mă simțeam fericit; eram, departe de atmosfera dușmănoasă din lumea aievea; trăiam zile ticnite cu ochii pe hârtie, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Primul este acela de a se asigura, pentru situații neprevăzute, prin substanța de rezervă tactică, ca de exemplu polimeri de glucoză ca amidonul; rezerva este protejată prin caracterul său neutru din punct de vedere redox, ce-ar face-o inaccesibilă/neinteresantă pentru organismele heterotrofe, precum animalele, iubitoare de substanțe reducătoare. Al doilea scop este păzirea rezervei tactice, prin oferirea unui soi de tribut biocenozei, fapt realizat prin acumularea În fructe a unor substanțe reducătoare, dulci și tentante, ca glucoza, adică ceea ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai ales cele destinate românilor din străinătate (de ex. TV România Internațional și Pro TV Internațional), prezintă o imagine falsă asupra situației în general și în special a tineretului din România zilelor noastre. Străinătatea e obligată să înghită emisiuni total neinteresante, lipsite de valoare și uneori de bun simț, ca de exemplu divorțul Monicăi Columbeanu, amănunte neapetisante despre soacra cântărețului Pepe și legăturile ei cu vrăjitoare brunete. Pe scena televiziunii apar cântărețe mai mult goale decât îmbrăcate, care fac cele mai
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pentru că era o băută continuă la mine atunci. Voiai să regulezi ceva, aici veneai, la loc sigur. Și în spital când am fost, nici unul dintre colocatarii ăștia nu a mai dat semne de viață. După ce-mi pierdusem garsoniera, devenisem neinteresant. În liceu, absolut nimeni nu crezuse că am talent literar sau, mă rog, văzuseră în asta un soi de bizarerie care nu-ți folosește la absolut nimic, ba chiar uneori ajunge să te incomodeze. Ceva frumos până la urmă, dar care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
are importanță: să lupți! 31 ianuarie 1955 Doamne, cât de tare te poți plictisi la Kindi! și cu toate acestea tocmai această plictiseală m-a ajutat să formulez una din principalele caracteristici ale mediocrului în societate: mania detaliilor nesemnificative și neinteresante. Mediocrități - da, în ceea ce îl privește pe Emil (Rieman), care le debitează (cu toate că într-un chip aproape spiritual), și în ceea ce îl privește pe Kindi, care le acceptă cu încântare. Ca și ceilalți, de altfel. La Emil este poate singurul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dar pline de senzația brută, voluptuoasă a lucidității. Dar de când scepticul de serviciu pe nume Emil Cioran a epuizat subiectul la un nivel atât de înalt, am impresia ca orice ar scrie un individ ca mine ar fi banal, șters, neinteresant. Canalul Arte transmite o emisiune despre arhitectură. O ilustrează cu construcția unei celebre săli de spectacol din New-York. Cadru final: o sală imensă și goală, scena neagră iluminată doar de un proiector care aruncă parcă în gol o lumină stingheră
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
înțelegeam, din context, ce voia să spună. În al doilea rând, publicarea lor nar avantaja-o pe Iris, pentru că, așa cum am ară tat, în scrisori nu știu dacă era ea, cea adevărată, dar era... mi-e greu să spun... era neinteresantă. Era ca o femeie oarecare, așa că nu i-aș face un serviciu publi cându-i scrisorile. În al treilea rând, ar trebui publicate împreună cu scrisorile pe care i le-am trimis eu, din care n-am făcut și n-am păstrat
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a transformat în Johnny Is the Boy for Me. Edith Piaf a cântat și ea o versiune a Saniei cu zurgălăi. Formația Vaya Con Dios, o alta. Ați încercat un sentiment aparte față de aceste episoade, sau vi s-au părut neinteresante? A.R. Mă bucur că mă întrebați de fratele meu. Cum să mi se pară neinteresantă epopeea lui cu Sanie cu zurgălăi? Într-adevăr, puțină lume știe că hiperpopularul Sanie cu zurgălăi e compoziția lui Richard Stein. În general, e
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
versiune a Saniei cu zurgălăi. Formația Vaya Con Dios, o alta. Ați încercat un sentiment aparte față de aceste episoade, sau vi s-au părut neinteresante? A.R. Mă bucur că mă întrebați de fratele meu. Cum să mi se pară neinteresantă epopeea lui cu Sanie cu zurgălăi? Într-adevăr, puțină lume știe că hiperpopularul Sanie cu zurgălăi e compoziția lui Richard Stein. În general, e considerat ca făcând parte din folclor. Cântecul a fost plagiat mai întâi de compozitorul american Les
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
n-am făcut nimic. Televiziunea nu este nici literatură, nici critică literară. Scriitorul adus în fața camerelor de luat vederi aproape că trebuie să uite că este scriitor, săși descopere calitățile de actor și să ofere un spectacol. Altfel e absolut neinteresant la televizor (chiar dacă este fascinant în scris). Pe de altă parte, emisiunile noastre „culturale“ trebuie să descopere polemica. Deocamdată, ele nu știu cei aia. Oamenii noștri de cultură, deși mulți dintre ei au opinii divergente (ca să nu mai vorbim de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cronica unei psihoze centrate pe fotbal, Nick Hornby observă că fetele [sînt] mult mai vioaie decît băieții : camerele fetelor ofereau indicii nenumărate în privința personalităților, experiențelor și gusturilor lor, [în timp ce noi, băieții,] în loc de personalități aveam pasiuni și, pe deasupra, pasiuni previzibile și neinteresante, care nu ne puteau reflecta și ilumina. Hornby merge și mai departe : sînt tentat să cred că totul începe cam pe-atunci, că bărbații au fost nevoiți să-și dezvolte abilitatea de a stoca fapte și albume și programe de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
lipsa de cute diferențiatoare. Iar eu sînt tentat să-i dau dreptate : în perioada aceea mă defineam prin pasiunea mea pentru James Bond ; aveam nevoie de el așa cum alți băieți aveau nevoie de fotbal sau de rock pasiunile previzibile și neinteresante la care se referă Hornby. (și e adevărat că majoritatea fetelor nu păreau să aibă nevoie în orice caz, nu o nevoie vitală de asemenea lucruri, de atotputernice zeități externe care să le spună cine sînt. Aveau lucrurile lor mai
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pe nimeni. Îmi amintesc plăcerea de a călători în acel hamac imobil și totuși legănător: era atât de mare, încât oboseala era simulată la câteva minute după plecarea trenului. Mâncarea, statul la geam sau fuga pe coridorul trenului erau total neinteresante față de posibilitatea de a urmări de acolo de sus, cu nasul lipit de geam peisajele care alergau prin fața ochilor mei de copil uimit. Cred că este prima senzație legată de o călătorie pe care mi-o amintesc și sigur ea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
-i Învăța pe alții ceea ce nu știu nici eu continuă și azi să mi se pară derutantă: În special În meseria noastră, atât de greu de definit, În care orice metodă e valabilă atât timp cât duce la o descoperire și devine neinteresantă Îndată ce descoperirea a fost făcută. Cum să fiu profesor pe un subiect pe care eu Însumi nu ajung să-l Înțeleg? E ca și cum aș oferi promisiunea unei diplome cu titlul „Enigma teatrului“! Ca să ajungi inginer sau doctor, trebuie să Înveți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
convergeau simetric și Înșelător În fața ochilor injectați ai măștii mele preferate, un mecanic de locomotivă plin de funingine; sterilă pentru că odaia aceea rămâne nemobilată și pustie, lipsită chiar și de acele statui neutre pe care le Întâlnești În prima sală neinteresantă a unui muzeu. Restul galeriei de tablouri compensa sărăcia vestibulului. Mr. Cummings era un maestru al apusurilor de soare. Micile lui acuarele, achiziționate În diverse perioade la prețul de cinci sau zece ruble bucata, de către locatarii casei, au avut o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]