5,394 matches
-
Francisc Adrian Surugiu într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii împotriva proceselor-verbale prin care a fost sancționat contravențional pentru că nu a purtat masca de protecție în spațiul deschis și a participat la o întrunire publică constituită în mod nelegal. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile Legii nr. 55/2020, așa cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
justiție, întrucât persoanele interesate să conteste în contencios administrativ o hotărâre a Guvernului de declarare sau prelungire a stării de alertă nu au posibilitatea de a obține o hotărâre judecătorească în termenul de aplicabilitate al acestei hotărâri, astfel încât efectele nelegale și consecințele acestora asupra drepturilor persoanei care s-a adresat justiției să poată fi înlăturate în mod eficient. Curtea a subliniat că aceste constatări nu fac decât să sublinieze efectele extinse, cu multiple implicații ale viciului de neconstituționalitate ce afectează
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, înfăptuirea justiției și dreptul la un recurs efectiv. Consideră că judecătorul de cameră preliminară care a analizat probatoriul și a dispus excluderea unor probe obținute în mod nelegal în cursul urmăririi penale nu mai poate face parte din completul de judecată care urmează să judece în fond respectiva cauză, atâta vreme cât acesta a intrat în contact direct cu probele a căror excludere a dispus-o și, în
DECIZIA nr. 268 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258695]
-
că doar în acest mod garanțiile impuse prin Decizia Curții Constituționale nr. 22 din 18 ianuarie 2018 pot deveni efective și concrete. Astfel, prin decizia menționată, paragraful 23, Curtea a reținut că, deși excluderea juridică a probelor obținute în mod nelegal din procesul penal apare ca fiind o garanție suficientă a drepturilor fundamentale anterior menționate, această garanție este una pur teoretică, în lipsa îndepărtării efective a mijloacelor de probă obținute în mod nelegal din dosarul cauzei. Or, dacă menținerea acestora în
DECIZIA nr. 268 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258695]
-
deși excluderea juridică a probelor obținute în mod nelegal din procesul penal apare ca fiind o garanție suficientă a drepturilor fundamentale anterior menționate, această garanție este una pur teoretică, în lipsa îndepărtării efective a mijloacelor de probă obținute în mod nelegal din dosarul cauzei. Or, dacă menținerea acestora în dosar, pe parcursul soluționării eventualelor căi ordinare și extraordinare de atac ce pot fi invocate, nu poate produce decât același efect cognitiv contradictoriu, de natură a afecta procesul formării convingerii dincolo de
DECIZIA nr. 268 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258695]
-
insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii. Instanța sesizată este obligată să verifice legala achitare a taxei, nu numai sub aspectul cuantumului acesteia, ci și al contului în care se va face plata, iar o plată nelegală a unei taxe judiciare de timbru echivalează cu neplata acesteia, astfel că, teoretic, ar putea interveni sancțiunea anulării acțiunii. După achitarea taxei de timbru judiciar, se va depune dovada plății - chitanța (pentru numerar) sau ordinul de plată - odată cu înregistrarea
DECIZIA nr. 683 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267244]
-
se vedea infra, pct. 58 și trimiterea citată). ... ... II. Redeschiderea urmăririi penale față de reclamant 9. La 13 august 2014, un procuror ierarhic superior de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara („procurorul ierarhic superior“) a infirmat ca nelegală ordonanța din 4 noiembrie 2013 (a se vedea supra, pct. 7) și a dispus redeschiderea urmăririi penale față de reclamant. Acesta a invocat articolul 335 alineatul (1) din Codul penal, care intrase în vigoare la 1 februarie 2014 și abrogase
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
circulației rutiere. S-a apreciat că scopul preventiv-educativ și represiv al sancțiunii penale nu putea fi atins prin aplicarea reclamantului a unei sancțiuni cu caracter administrativ. Constatarea potrivit căreia faptele reclamantului nu prezentau pericolul social al unei infracțiuni a fost nelegală întrucât legea nu condiționa existența infracțiunii de producerea vreunei urmări, impunând ca acțiunile unei persoane să aibă consecințe reale pentru ca infracțiunea în cauză să existe, iar o astfel de interpretare ar fi dat impresia că fapta, încadrată de lege
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
legal al reclamantului să depună documente suplimentare la dosar. ... 22. La 23 iulie 2015, reclamantul a solicitat judecătoriei să dispună fie încetarea procesului penal, întrucât ordonanța procurorului ierarhic superior din 13 august 2014 (a se vedea supra, pct. 9) era nelegală, fie achitarea sa. Acesta a susținut că procurorul ierarhic superior infirmase în mod nelegal ordonanța definitivă din 4 noiembrie 2013 (a se vedea supra, pct. 7), prin simpla reexaminare a probelor disponibile și în lipsa unor fapte sau probe noi
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
reclamantul a solicitat judecătoriei să dispună fie încetarea procesului penal, întrucât ordonanța procurorului ierarhic superior din 13 august 2014 (a se vedea supra, pct. 9) era nelegală, fie achitarea sa. Acesta a susținut că procurorul ierarhic superior infirmase în mod nelegal ordonanța definitivă din 4 noiembrie 2013 (a se vedea supra, pct. 7), prin simpla reexaminare a probelor disponibile și în lipsa unor fapte sau probe noi ori recent descoperite și fără să fi identificat un viciu de procedură fundamental în
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
a plătit niciodată amenda care i-a fost aplicată. ... 86. În orice caz, procurorul ierarhic superior a redeschis urmărirea penală față de reclamant din cauza unui viciu fundamental în cadrul procedurii anterioare. În special, ordonanța din 4 noiembrie 2013 fusese nelegală întrucât aplicase în mod greșit normele de procedură penală relevante. Și aceasta cu atât mai mult cu cât reclamantul a recidivat în cursul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării unei pedepse de două luni de închisoare, care îi
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
instanța de contencios administrativ trebuie să verifice dacă prin actul administrativ, tipic sau asimilat, care constituie obiectul acțiunii s-a adus atingere unei situații juridice subiective. Instanța de contencios administrativ poate să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ nelegal, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris ori să efectueze o anumită operațiune administrativă. Așa fiind, Înalta Curte a statuat că, în situația acțiunii promovate în contencios administrativ de către organismele sociale interesate
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
pct. 7 din Legea nr. 151/2019 pentru completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 26 iulie 2019, actele administrative cu caracter normativ care se considerau a fi nelegale puteau fi atacate oricând, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Înalta Curte a subliniat că prin această modificare legislativă s-a urmărit stabilirea unei limite temporale pentru exercitarea acțiunilor în anularea unor astfel de
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
controlabil. Astfel, acest text de lege ar putea fi aplicat discreționar, cu atât mai mult într-o procedură de reexaminare a taxei judiciare de timbru ce se soluționează fără citarea părților. De asemenea, se poate ajunge la perceperea unor sume nelegale și la îngrădirea unor drepturi cetățenești. ... 12. Prin urmare, textele legale criticate nu cuprind criterii concrete după care instanța poate aplica amenda, lăsând la discreția acesteia stabilirea valorii amenzii, care nu poate fi verificată de instanța de control în raport
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
observa din expunerea ce precedă, contestația formulată de reclamant a fost fundamentată pe susținerea că dispozițiile art. IX alin. (1) din OUG nr. 59/2017 nu îi sunt aplicabile și, în consecință, emitentul deciziei de pensie contestate a procedat în mod nelegal la plafonarea cuantumului pensiei sale de serviciu în acord cu acest text legal. Prima instanță a respins ca neîntemeiată contestația, înlăturând aceste critici, iar reclamantul a formulat apel împotriva sentinței pronunțate, cale de atac aflată pe rolul instanței de trimitere
DECIZIA nr. 3 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266098]
-
care fundamentează acuzația în materie penală. De asemenea, în camera preliminară pot fi supuse controlului judecătorului aspectele referitoare la nulitatea absolută sau relativă ori la excluderea unor probe care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. ... 18. În ceea ce privește judecarea cauzelor în primă instanță, Curtea observă că judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
neconstituționalitate [art. 35 alin. (6) din Legea nr. 72/2016] a fost cuprinsă în art. 36 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților, adoptat în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2000, însă instanțele au considerat că dispoziția statutară este nelegală, în sensul că adaugă la lege (de exemplu, Decizia nr. 5.703R din 19 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. 4.632/2009). ... 14. Prin urmare, această diferență de tratament juridic între persoanele pensionate din alte sisteme de
DECIZIA nr. 798 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252671]
-
-a din Codul de procedură penală, în conformitate cu care cazurile de revizuire prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. b)-d) și f) din Codul de procedură penală constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice. În mod distinct, dispozițiile art. 453 alin. (4) teza I din Codul de procedură penală fac referire la netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, rezultă că cazurile de revizuire prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. b)-d) și f) din Codul de procedură penală constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice, iar cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală constituie motiv de revizuire dacă a dus la pronunțarea unei hotărâri netemeinice. Ca urmare, instanța supremă a statuat, contrar jurisprudenței și
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
contrar jurisprudenței și doctrinei anterioare, că în cazurile de la art. 453 alin. (1) lit. b)-d) și f) din Codul de procedură penală nu doar hotărârile prin care se soluționează fondul acțiunii penale pot fi revizuite, ci și cele nelegale care nu soluționează acțiunea penală. Înalta Curte de Casație și Justiție nu a analizat și nici nu se poate deduce din considerentele Deciziei nr. 68/2020 dacă în cazul de la art. 453 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
-a din Codul de procedură penală, în conformitate cu care cazurile de revizuire prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. b)-d) și f) din Codul de procedură penală constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice. “ În materialul transmis în susținerea acestei opinii au fost anexate următoarele hotărâri judecătorești: Decizia penală nr. 573/CO din 5 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 43.886/3/2014 și Decizia penală nr. 1.588/A din 6 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
-a din Codul de procedură penală, în conformitate cu care cazurile de revizuire prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. b)-d) și f) din Codul de procedură penală constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice. În mod distinct, dispozițiile art. 453 alin. (4) teza I din Codul de procedură penală fac referire la netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, iar cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) și f) constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice. (5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii. ... X. Opinia judecătorului-raportor Soluția propusă de judecătorul-raportor a fost aceea de respingere, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
profesie. De aceea, Legea nr. 303/2004 instituie o restrângere a drepturilor și libertăților și o încălcare a principiului proporționalității, prevăzut de art. 53 din Constituție. Precizează că, întrucât nu este prevăzut un termen de radiere a sancțiunilor disciplinare, în mod nelegal și abuziv i se reține starea de recidivă disciplinară, deși nici legea privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, nici legea privind statutul judecătorului și procurorului nu face referire la starea de recidivă disciplinară. Astfel, prevederile art. 14 lit. b
DECIZIA nr. 363 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257687]
-
și răspunderi politice ce are ca finalitate atribuirea unei calități discriminatorii persoanelor vizate de actul normativ în discuție, fără a se cerceta, în condițiile art. 21 și 24 din Legea fundamentală, dacă persoanele verificate au săvârșit efectiv fapte abuzive sau nelegale în scopul susținerii puterii comuniste. Dacă ar fi fost săvârșite, aceste fapte ar fi infracțiuni și ar fi de competența procurorilor și instanțelor penale militare și nu ale instanței de contencios. Mai mult, prin efectele Ordonanței de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]