5,657 matches
-
Stănescu - facă familia de râs. Bunica Îi povestea de unele fete neascultătoare care au sfârșit foarte rău. La vremea aceea o fată care trăia cu un băiat Înainte de cununie, era alungată din sat, ca să nu se abată asupra satului vreo nenorocire. Cuminte din fire dar și frumoasă tânăra Letiția nu putea trece neobservată de colegii de liceu, cu care făcea naveta până la liceul cel mai apropiat de satul bunicilor ei. Așa se face că venind spre casă grupuri, grupuri de tineri
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
simț de solidaritate în durere. Ea îl acceptă în măsura în care simte nevoia iubirii de care a fost lipsită în copilărie (dragostea părintească) și apoi în tinerețe (iubirea soțului). Are însă accese de respingere „în bloc” a lumii bărbaților, ei fiind cauza nenorocirii ce o însingurează până la sinucidere. Profesorul se apropie de ea, o mângâie ca pe un copil (pe care nu l-a avut cu defuncta soție) și o iubește ca pe o femeie, probabil ultima din viața lui de bărbat în
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Bărzăunul, numai să poată începe odată treaba. Întrucît nu aveau nici creion, nici hîrtie la ei pentru a face bilețele, Vlad luă o pietricică și i se adresă lui Virgil: Dreapta, ori stînga? Dreapta! zise cu inima îndoită Virgil. Dar, nenorocire! Vlad îi arătă palma dreaptă goală. Nu se mai putea face nimic. Deci Vlad va lucra împreună cu Ilinca, iar Virgil cu Bărzăunul. Dar mie nu-mi dați s-aleg? se miră Bărzăunul. Tu? pufni Vlad dîndu-și importanță. Tu sapă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de cănd s-a născut s-a luptat cu natura. Fals! Am să vă rețin atenția cu o mică poveste: într-un spectacol de teatru, Soarele supărat a chemat la curtea lui planetele din sistem să judece Pămăntul pentru toate nenorocirile care se întămplă și le tolerează oamenilor. Acuzațiile importante făcute de către celelalte planete din 99 sistem: omul umblă prin spații cănd vrea el și-i deranjează sondele și sateliții care-i spionează zi și noapte, iar unele sonde au coborăt
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
evita un șir nesfărșit de războaie religioase pănă vor coborî zeii iar din Ceruri care să aducă pacea cănd omenirea, pentru iertare și speranță, se va posterna tot mai mult unor moaște. și unii specialiști, simplu, dau vina pentru toate nenorocirile Pămăntului și oamenilor pe efectul de seră. Doamnelor, domnilor, efectul de seră în straturi normale menține și temperatura normală a Pămăntului, la valori normale de viață. Folosesc repetat cuvăntul normal! Fără efectul de seră temperatura medie pe Pămănt ar fi
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
continuă și rece), Ivan și-a dez vol tat obiceiul de a monologa sonor, lăsându-l în perma nență pe bătrânul uscățiv și morocănos cu senzația că i se cere să participe la un dialog care nu poate aduce decât nenorocire. Dezastru financiar. Toate economiile lor, pentru că Evgheni nu se sfiește să se erijeze în coproprietar al banilor lui Ivan, chit că nu el gătește de două decenii pentru prinți și actori de cinema, toate vor fi pierdute în proiectul absurd
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
La palatul lui Musa a fost adusă într-un sipet mare, înfășurat în covoare de lână. Era aur pe fundul sipetului, aurul lui Julián, trădătorul, bunicul copilei, poate, care nu știa ce să facă de-acum cu acest prunc al nenorocirii. De fapt, nici nu se știe dacă era, cu adevărat, fiica regelui și a Flo rindei de Ceuta (în fond, asta ar schimba din nou, cu totul, povestea, cronicile, istoria, cursul faptelor, anii de bătă lie, ar deschide ochii mortului
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
era vrăjit de agerimea minții ei de învățat maur și, în același timp, chinuit de temerea că sufletul copilei nu se potrivea defel cu înfățișarea ei plăpândă și încă și mai puțin cu sângele care-i curgea prin vine. Simțea nenorocirea apropiindu-se cu fiecare zi pe care fiul lui cel blond o petrecea alături de fiica lui Rodrigo, cel care pierduse Spania. De la o vreme, nu mai avea din nou somn, slăbea și-și întărise paza, după cum își sporise și numărul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ora de întoarcere se lega în capul domnului Avram de o tragedie existențială. Că așa n-are omul noroc, că o mulțumire are și el, o bucurie acolo, că și-așa viața asta e cum e, mai vine și o nenorocire de-asta pe capul lui și-i face zilele și mai amare și mai nesuferite. Că în fond, ce? Mult ceruse el? Că să fie a naibii ziua când s-a mutat în blocul ăsta de idioți cu neamurile lor
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nu avea să se întâmple nimic special, lucru care în nici un caz nu îl deranja. Dimpotrivă, Evenimentul Zilei era o adevărată pacoste prevestitoare de ce poate fi mai rău. Cațavencu, de pildă, fără să fie un semn al unei prea mari nenorociri, odată lipit de obraz îi lăsa niște dungi negre de tuș, ceea ce era totuna cu mersul până la lacul Herăstrău. Iar dacă ghinionul făcea vreo combinație între paginile acestuia și cele ale ziarului Libertatea, asta nu putea să însemne decât că
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
că ți-ar trebui vreodată. Tocmai acest conglomerat de cutii și cu tiuțe îmi salvează serile târzii. Providența sau mai știu eu cine hotărâse totuși ca seara aceea să nu se numere printre cele patronate de Fortuna. Și, cum o nenorocire nu vine niciodată anunțată, iar vreun vis premonitoriu nu mi se arătase, nu mică mi-a fost durerea din stomac văzând în locul imaginii mult râvnite țimagine care conținea, pe lângă coloritul dezordonat și pitoresc al Bucureștilor, veșnica femeie întreprinzătoare, trecută de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
un receptor atârnând de pe colțul mesei și scărfârlia redactorului-șef sprjinind podeaua într-o tâmplă. O respirație bolnavă, comatoasă ridică praful de pe podea. Pompierul încearcă să gândească. Se întoarce în holul mare al teatrului și-l anunță pe actor de nenorocire. Actorul cască ochii, îi rostogolește în orbite, se ridică cu greu și privește lung trupul masiv al redactorului-șef înfipt în podea. Se scarpină în creștet și, brusc animat, se întoarce pe călcâie și iese în stradă, spălând putina cu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
motive, în aparență nesemnificative (ca, de pildă, unele jigniri, resimțite brutal) l-au îndepărtat de împărat. Se povestește astfel că, într-o zi, în timp ce cobora furios scara de la Tuilleries, după o conversație penibilă cu Napoleon, el ar fi exclamat: "Ce nenorocire! Un om atât de mare să fie atât de prost educat!" Împăratul îl jignise probabil cu una din acele injurii specifice lui, o vorbă pe care nimic nu l-a putut face să o uite, nici onoruri, mângâieri sau flatări
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Și Frasquito se face că ar cânta și clipește din ochi și strâmbă gura și copiii îl imită, făcând gesturi asemănătoare. Apolodoro se indignează și le strigă: Uș de aici, și le dă câte un picior. Vă bateți joc de nenorocirea... Și în timp ce săracul, în a cărui șapcă Apolodoro a aruncat o monedă, îi mulțumește cu cele mai profunde strâmbături, copilașii strigă: Du-te cu domnișorul! Domnișorule... plictisitorule... "Plictisitorule!" suprema insultă aici, printre copii, cel puțin când el era copil; până
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să înfățișeze „o acțiune a unui caracter elevat”, care inspiră teroare și milă; filozoful consideră că Euripide este cel mai tragic dintre cei trei mari dramaturgi, căci a știut să reprezinte suferința. Pentru Aristotel, tragedia trebuie să ofere deci spectacolul nenorocirii. Desigur, această abordare nu este suficientă pentru a stabili esența tragicului, care constă în primul rând în înfruntarea dintre libertatea personajului tragic și fatalitate. Anticii recurgeau la conceptul de Destin pentru a explica parcursul vieții. „Moirele” erau adesea reprezentate ca
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
greșit mesajele primite (ca de exemplu, cazul lui Oedip, care crede că evită blestemul oracolului lui Apolo, părăsindu-i pe cei pe care îi crede părinții săi; în felul acesta el se apropie fără să 16 știe de destinul săuă. Nenorocirea i se pare personajului de tragedie ca un rezultat inevitabil, ca o finalitate a cauzelor transcendente pe care nu a fost niciodată în măsură să le analizeze, iar tragicul său rezidă în constatarea pe care o face prea târziu despre
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
-și mănânce copiii, pentru a se răzbuna pe soția sa, îndrăgostită de Tieste, care își blestemă fratele, blestem cu consecințe grave în generația următoare. Astfel, personajul tragic este în același timp vinovat și inocent, autor și victimă a propriei sale nenorociri. Provocarea pe care omul o lansează zeilor pune în discuție noțiunea de fatalitate, asociată tragicului, a cărui forță nu se poate sprijini numai pe resemnarea dezolată a eroului în fața destinului; acestuia chiar i se cere să fie un erou, adică
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
a zeilor, a căror putere este absolută în lumea umană 1. Divinitățile conduc orice acțiune și o supun justiției lor arhaice, de aceea orice greșeală este sancționată și rămâne legată nu numai de autorul ei, ci și de descendenții acestuia. Nenorocirea, din clipa în care se produce, trece prin istorie. La sfârșitul trilogiei Orestia, intervenția zeiței Athena va pune capăt suferinței Atrizilor și cercului infernal al justiției oarbe, instituind o formă mai umană, prin crearea tribunalului Areopagului. Această înscriere a personajelor
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
său 54 puțin comun, îl fac să se concentreze cu hotărâre asupra îndeplinirii acțiunii sale, preocupându-se mai puțin de cei care-l înconjoară. Sofocle nu practică trilogia legată, ca Eschil, deoarece tragedia eroilor săi nu ține de acumularea de nenorociri a unei linii descendente, ci sunt angajați într-o luptă solitară în fața destinului 1. Zeii, care de acum înainte sunt mai îndepărtați de personaje, nu mai sunt înțeleși de acestea; oracolele nu mai servesc decât la o și mai mare
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
multe puncte comune cu eroii mitului tratat în cadrul tragediei: personajele sale nu mai au măreția personajelor lui Eschil. În ciuda rangului lor, ele sunt niște ființe comune prin caracterul lor, cunoscând și ele frica sau lașitatea; personajele devin adesea neputincioase din cauza nenorocirii care le copleșesc; nu mai sunt mari personaje, ci eroi prezentați în simpla lor viață cotidiană, ființe modeste - ca sărmanul plugar, soțul Electrei. Reprezentarea zeilor este și ea modificată. Ei s-au îndepărtat în mod definitiv de ființa umană, condusă
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
origine irlandezăă este un personaj cu trăsături „în curs a fi descoperite într-o regiune psihică embrionară, unde se pătrunde pe cale treptată, prin indicații sugestive și aluzive”1, Electra autorului român se descoperă de la început, neoferind evoluție caracterologică. Oreste constată nenorocirile abătute asupra neamului său, apoi pedepsește. Finalul ne prezintă un personaj torturat de ideea „neamului ciumat”, aruncând vina asupra sângelui și blestemului strămoșesc; e un erou mai apropiat de cel sartrian, determinat de hotărârea sa și de îndemnul Electrei. În ceea ce privește
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
ne prezintă un personaj torturat de ideea „neamului ciumat”, aruncând vina asupra sângelui și blestemului strămoșesc; e un erou mai apropiat de cel sartrian, determinat de hotărârea sa și de îndemnul Electrei. În ceea ce privește celelalte personaje, Kasandra este cea care anunță nenorocirile, Elena este o mondenă fără scrupule, Egist un înșelător și un tiran. Figura Plugarului se impune prin demnitate, generozitate, înțelepciune și curaj. Dintre personajele colaterale atrizilor, pe Nicolae Iorga l-a interesat în mod deosebit figura Kasandrei, care i se
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Eschil, Orestia, în trilogia lui O`Neill 2 (alcătuită din piesele Întoarcerea acasă, Prigoniții și Stafiileă este reluată problematica destinului implacabil care planează asupra unei familii (la Eschil, familia Atrizilor, la autorul american, cea a Mannoniloră. Ambele opere prezintă continuarea nenorocirilor aduse de spiritul de ură și răzbunare, care a dezlănțuit războiul troian la Eschil, care a urmat războiului de secesiune la O`Neill. Acțiunea trilogiei americane e concentrată într-o perioadă relativ scurtă (în anii 1865 - 1866Ă, a războiului de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
dominat autoritar de puternica personalitate a Electrei. Eroul lui Victor Eftimiu se apropie întrucâtva de cel sartrian, acționând nu sub imperiul lui Apolo, ci determinat de hotărârea sa, de sfatul lui Pilade și de îndemnul Electrei. El constată mai întâi nenorocirile abătute asupra neamului său, apoi pedepsește. Finalul ne prezintă, cum spuneam, un personaj din galeria o`neilliană, aruncând întreaga vină asupra sângelui și blestemului strămoșesc. La O`Neill, Orin Mannon, suferind de complexul lui Oedip, îl ucide pe amantul mamei
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
EFIMIȚA (explică pe ton așezat, parodie la știri TV): Azi dimineață întreaga stradă a fost viu emoționată de o sensațională dramă. Această persoană a pierdut de mult un ochi și uzul comod al mîinii drepte și a piciorului drept. Din nenorocire de astă dată amenințarea fusese mai mult decît serioasă. Cînd vine un caz ca acesta, ca să nu mai aibă cineva siguranța vieți în țara lui, cînd orice asasin plătit de o mînă criminală poate pentru ca să vie sub pretext de politică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]