1,289 matches
-
respect pentru scrierea și vorbirea românească. Pentru că unii scriu on-line, alții online, iar alții, chipurile, îl „românizează”:onlain sau onlein. Cum vor mușchii lor lingvistici. Un minim respect pentru limba română, pentru că ea adoptă cuvintele străine, dar le transformă în neologisme numai după o prealabilă „românizare”.Altfel, acestea se transformă în preș pe care atâția vorbitori și scribălăi își șterg bocancii comunicării. Limba română, de regulă, nu acceptă neologisme în forma lor brută, adică așa cum se scriu și se pronunță în
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
pentru limba română, pentru că ea adoptă cuvintele străine, dar le transformă în neologisme numai după o prealabilă „românizare”.Altfel, acestea se transformă în preș pe care atâția vorbitori și scribălăi își șterg bocancii comunicării. Limba română, de regulă, nu acceptă neologisme în forma lor brută, adică așa cum se scriu și se pronunță în limba de origine. Le adaptează în funcție de legile sale gramaticale, le trece prin furcile caudine ale morfologiei și sintaxei românești, precum și prin regulile ortografiei și ortoepiei sale. Când au
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
nu se uita că pentru balonul rotund, românii au avut(și au) cuvântul vechi „minge” (de oină), dar nu au creat cuvinte hibride precum „fot-minge” sau „hand-minge”. De aici efectul pozitiv al schimbului de cuvinte dintre limbi și adoptarea de neologisme, dar numai după o prealabilă transformare structurală ortografică, ortoepică și gramaticală. Limba română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
adoptarea de neologisme, dar numai după o prealabilă transformare structurală ortografică, ortoepică și gramaticală. Limba română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul trecut „balonseid”, pronunțat inițial „balonzaid”, apoi „românizat” sub forma de... „fâș”. Și neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor de folosit în comunicare, cu toate că noul cuvânt are omonime din alte domenii de activitate
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul trecut „balonseid”, pronunțat inițial „balonzaid”, apoi „românizat” sub forma de... „fâș”. Și neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor de folosit în comunicare, cu toate că noul cuvânt are omonime din alte domenii de activitate și poate crea confuzii în transmiterea mesajului. Multe cuvinte străine au fost adoptate ca neologisme
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor de folosit în comunicare, cu toate că noul cuvânt are omonime din alte domenii de activitate și poate crea confuzii în transmiterea mesajului. Multe cuvinte străine au fost adoptate ca neologisme în forma ortografică de origine , dacă s-au încadrat în regulile gramaticale, ortografice și de pronunție românești. Însă, avalanșa de cuvinte englezești, care au pătruns în limba română, scrise sau pronunțate în diferite feluri aiuritoare, trebuie stăvilită, pentru că multe dintre
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
aproape necunoscute copiilor de vârsta ei: „instinctul de conservare”; „pluteau pe apa...sâmbetei”; „rămase în colțul ei ca într-un vis urât”; „avea o dorință de nestăpînit”; ș.a., procedee rar uzitate în literatura pentru copii, dar se folosește și de neologisme. Ea se folosește și de proverbele românești sau expresii de la țară, care dau un farmec aparte scriiturii: „De parcă, vorba ceea: nici usturoi nu mâncase, nici gura nu îi mirosea”; „cum-necum, luă drumul spre Pitești”. Din când în când, povestitoarea spune
(CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371145_a_372474]
-
din latinescu benignus , care înseamnă nu este grav, fiind vorba de boli. În fondul de cuvinte ale limbii române găsim cuvinte din limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
mod greșit se mai folosește cuvântul expertiză, poate li se pare că este de bonton să zici:” Ei au expertiză în această problemă, “ în loc de” Ei au experiență“, “competență “, etc. De asemenea, deși este un pleonasm, este la mare modă folosirea neologismului ”reiterat “, preluat din limba franceză- evident de către semidocți. În aceeași situație se află și la fel de impropriu este folosit cuvântul impact, de la impactus care înseamnă “izbit, lovit, tamponat “ folosind cuvântul impact în mod greșit de “efect, consecință “ , spunând cu prețiozitate” ... impactul
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
remaniază ciorapul, nu ministru. El poate fi demis. În fața acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă pe plan internațional se face confuzie între român și rom. Motivul că o limbă vorbită este o limbă vie nu trebuie să ne facă să acceptăm neologisme ce sunt străine de tradiționalul românesc, sau cuvinte pornografice. Folosite, din păcate, de unii poeți care doresc să epateze, și lăudați de Nicolae Manolescu în a sa Istorie a Literaturii Române. La fel, cuvinte anagramate sunt folosite de tineri și
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
din latinescu benignus , care înseamnă nu este grav, fiind vorba de boli. În fondul de cuvinte ale limbii române găsim cuvinte din limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
mod greșit se mai folosește cuvântul expertiză, poate li se pare că este de bonton să zici:” Ei au expertiză în această problemă, “ în loc de” Ei au experiență“, “competență “, etc. De asemenea, deși este un pleonasm, este la mare modă folosirea neologismului ”reiterat “, preluat din limba franceză- evident de către semidocți. În aceeași situație se află și la fel de impropriu este folosit cuvântul impact, de la impactus care înseamnă “izbit, lovit, tamponat “ folosind cuvântul impact în mod greșit de “efect, consecință “ , spunând cu prețiozitate” ... impactul
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
remaniază ciorapul, nu ministru. El poate fi demis. În fața acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă pe plan internațional se face confuzie între român și rom. Motivul că o limbă vorbită este o limbă vie nu trebuie să ne facă să acceptăm neologisme ce sunt străine de tradiționalul românesc, sau cuvinte pornografice. Folosite, din păcate, de unii poeți care doresc să epateze, și lăudați de Nicolae Manolescu în a sa Istorie a Literaturii Române. La fel, cuvinte anagramate sunt folosite de tineri și
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
din latinescu benignus , care înseamnă nu este grav, fiind vorba de boli. În fondul de cuvinte ale limbii române găsim cuvinte din limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
mod greșit se mai folosește cuvântul expertiză, poate li se pare că este de bonton să zici:” Ei au expertiză în această problemă, “ în loc de” Ei au experiență“, “competență “, etc. De asemenea, deși este un pleonasm, este la mare modă folosirea neologismului ”reiterat “, preluat din limba franceză- evident de către semidocți. În aceeași situație se află și la fel de impropriu este folosit cuvântul impact, de la impactus care înseamnă “izbit, lovit, tamponat “ folosind cuvântul impact în mod greșit de “efect, consecință “ , spunând cu prețiozitate” ... impactul
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
remaniază ciorapul, nu ministru. El poate fi demis. În fața acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă pe plan internațional se face confuzie între român și rom. Motivul că o limbă vorbită este o limbă vie nu trebuie să ne facă să acceptăm neologisme ce sunt străine de tradiționalul românesc, sau cuvinte pornografice. Folosite, din păcate, de unii poeți care doresc să epateze, și lăudați de Nicolae Manolescu în a sa Istorie a Literaturii Române. La fel, cuvinte anagramate sunt folosite de tineri și
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]