546 matches
-
exploatată și divers valorizată în Upanișade (§ 80). Pentru moment, să adăugăm că în Brahmana, brahman desemnează procesul sacrificiului cosmic și, prin extensie, puterea misterioasă care ține Universul. Dar deja din Vede, brahman a fost gândit și numit, în mod expres, nepieritorul, imuabilul, temelia, principiul oricărei existențe. E semnificativ că în mai multe imnuri din Atharva Veda (X, 7, 8 etc.), brahman e identificat cu skambha (literal, sprijin, stâlp, proptea); altfel spus, brahman este Grund-ul care susține Lumea, axă cosmică și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Pogoară-te să strălucești, cu limpede-a-ți lumină, În slava ta de pe Pământ, ca-n slava ta divină! În alergări, și-n lupte-apari la-ntrecerea de forță Aceste jocuri nobile le-aprinde cu-a ta torță! Din ramul cel nepieritor coroana sa s-aleagă Dârzenie dăi trupului și oțelita vlagă! Câmpii și munți și mări, prin jur ți-or străluci curate În templul vast de purpură și dalbă puritate, În templul tău, un' se postern, popor lângă popor, O, antic
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Pietrariu - amfitrion, director Shopping City, Angela Zarojanu - subprefect, Viorel Seredenciuc - viceprimar, caricaturist Mihai Pânzaru - PIM, profesor Romeo Istrate, profesor Costică Ungureanu - BOX. Maestre Ștefan Petrescu, ... vă mulțumim că ne dăruiți, cu mijloacele sensibile ale Artei, clipe și crâmpeie de frumuseți nepieritoare. Să aveți sănătate și putere de muncă într-o viață frumoasă și îndelungă ! Vă mulțumim din tot sufletul, Maestre Petrescu, că, precum Domnia voastră, și viața noastră cea de toate zilele, adesea asaltată de încercări iluzii și provocări, se îmbogățește și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de intens apare caracterul sporadic al vieții psihice, o particularitate și mai evidentă a acesteia este faptul că fiecare element psihologic are tendința să intre în niște legături cu alte elemente, încît să se poată forma o totalitate. Este meritul nepieritor al lui Kant mai mare decît cel pe care-l accentua cel mai mult el însuși că a scos în evidență tendința și capacitatea de acțiune coerentă ca fiind proprietatea cea mai intimă a oricărei vieți sufletești. El a găsit
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lectura una dintre acestea (s.m.Ă? Uneori îmi închipui, cel puțin, că, atunci când va sosi Judecata de Apoi și când marii cuceritori, oamenii legii și politicienii, vor veni să-și primească răsplata - coroanele, laurii, numele gravate pentru totdeauna în marmura nepieritoare -, Atotputernicul se va întoarce către Petru și va spune, nu fără o anume invidie, văzându-ne cum ne înfățișăm cu cărțile sub braț: Iată, aceștia nu au nevoie de nici o răsplată. Aici nu avem nimic să le dăm. Lor le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
prilejuri pentru petrecerea a câtorva ore libere la sfârșit de săptămână pentru destindere și pentru liniște, pentru ieșirea din stresul cotidian. Cu ajutorul drumeției omul poate și trebuie să redescopere natura, întorcându-se măcar pentru unele scurte perioade în mijlocul frumuseților ei nepieritoare. Fie că erau prevăzute în programele școlare sau poate ale detașamentelor de pionieri, aceste drumeții s-au organizat și se organizează pe durata unei zile la pădurile din apropiere sau acum mai rar la iazurile de pe teritoriul comunei noastre. Mișcarea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în strălucirea cerului lor scânteietor de stele, egiptenii credeau că văd mulțimile ce i-au precedat; ele au zburat ca păsările acolo, sus, biruind vrăjmașii din văzduhuri și străbătând bolta cerului ca stelele veșnice. În stele, pe care le numeau „nepieritoarele”, egiptenii vedeau mulțimea morților”(Charles-F. Jean: Le milieu biblique, vol. III, p. 80. ). Ceva mai întunecată apare aceeași credință în politeismul homeric al grecilor. Paradisul e Olimpul rezervat zeilor, ca o primăvară eternă. Muritorii merg în Hades sau în Ereb
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artă. Potrivit teoriei naeionesciene, filosofia este la același nivel cu arta, ca și aceasta, aruncă în afară de ființa spirituală existențele absolute. În intenția și în structura ei formală, opera de artă nu reprezintă o realitate, ci o existență absolută, ea nefiind nepieritoare în ea însăși iată justificarea filosofică a lipsei de autonomie a esteticului -, ci pornind din tendința omului spre acea dimensiune nepieritoare. Astfel, opera de artă, precum filosofia, este un rezultat al necesității ființei de absolut, este fructul necesității umane de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
intenția și în structura ei formală, opera de artă nu reprezintă o realitate, ci o existență absolută, ea nefiind nepieritoare în ea însăși iată justificarea filosofică a lipsei de autonomie a esteticului -, ci pornind din tendința omului spre acea dimensiune nepieritoare. Astfel, opera de artă, precum filosofia, este un rezultat al necesității ființei de absolut, este fructul necesității umane de absolut, dar nu absolutul însuși. Iată de ce raportarea la teologic este indispensabilă pentru a putea accede spre Absolut. Pentru Nichifor Crainic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
creștin Genul epistolar creștin concentrează într-o Laus Dei ceea ce, spre exemplu, poemul în proză sau romanul nu poate să o facă. Este vorba despre o lectură în alb a sufletului, despre o practică permanentă a pneumei percepută ca "entitate nepieritoare" care se regăsește în comuniune cu divinitatea. Lucrarea Scrisori către fiii mei duhovnicești (Constanța, Sfânta Mănăstire Dervent, 2001) a Părintelui Arhimandrit Arsenie Papacioc, o figură de excepție a monahismului românesc, constituie un îndreptar creștin fundamental în ceea ce privește relația dialogică dintre călugăr
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lor pămîntească, cei trei Crai sînt numai în al doilea rînd oameni, dar în primul: axe universale. Iar numele plutonian al lui Pirgu e de scîrbă și de spaimă". Toate cumulate sînt motive de a așeza Craii... pe raftul cărților nepieritoare, unde stau sculpturile. "Nu cunosc meditație mai gravă asupra ticluirii și aventurii Ființei ca această carte de înțelepciune, pe care un act de discreție și gust o disimulează sub grele catifele de pitoresc oriental". Două mari împărății se întemeiază pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai directă a realității, pentru că intuiția transcende cadrele închise, pe care inteligență le confecționează pentru a-și apropria lumea, dar acest lucru este posibil numai în urma unui efort intelectual intens. Asemenea enigmaticului, solitarului cavaler rătăcitor din "Eldorado" (1849), urmărind năluca nepieritoarei Frumuseți, pentru care sacrifică tinerețea și entuziasmul - sugerând, prin asta, că natura căutării s-ar reduce la efortul eroic și nu neapărat la atingerea scopului propus, Edgar Poe, care, în "Filozofia compoziției", făcuse din Frumusețe, domeniul poemului 85 - este, în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
încheie peremptoriu: "am susținut un studiu exclusiv literar, ale cărui concluzii sunt homerismul viziunii, adică facultatea de a vedea și evoca în dimensiune uriașă, și structura rapsodică, adică epicism și oralitate, totul fiind menit să arate că opera conține elementele nepieritoare de portret ale autorului; iar portretul care ni s-a limpezit astfel este, cu oarecare adausuri de istoricitate și complexitate individuală, al omului arhaic, din ținuturile noastre, conformat genial." Volumul Clasicii noștri din " se încheie cu studiul consacrat "poetului țărănimii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
să facă drumeții și vizite, de a descoperi geografia „ca pe un joc minunat, cel mai frumos dintre toate, cel mai captivant” (Ana Blandiana - Buchetul de flori), de a înțelege că fiecare colț din natura patriei noastre constituie o floare nepieritoare, că numai când vom reuși să cunoaștem bine fiecare floare „vom putea spune că ne știm destul de bine țara, că o știm pe de rost, ca pe o poezie”. În ansamblul componentelor procesului de învățământ, conținutul învățământului ocupă o poziție
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
este, chemarea veșnică a ființei, a ceea ce vine, ad-vine în chemarea unei necurmate aventuri (adventurus). "Ce este acum, ce-a fost, și ce are să fie" vin împreună, neauzite și nevăzute, aluvionând în calea ființei. E mult, e puțin această quidditate nepieritoare, miracolul unui aproape- nimic ce anunță un "cu-totul-alt-ordin" (Vl. Jankélévitch), al veșniciei în miezul efemerului? Veșnicie a începutului, a posibilului ce reîncepe totul, în care ce nu este încă este deja în ființarea prefigurată. Aventură preformală în care "întâmplarea arde
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
privirii", "momentul când începe calea întoarsă dinspre moarte la viață", "momentul când cedează eonul întunericului acestei lumi, când încep să lumineze sufletele, când Logosul devine Luminator", "momentul când ceea ce încetează dinspre lume, istovit începe să fie, suplinit de puterea luminii nepieritoare"40. Lumea strivită și reașezată se vede nu prin ea însăși, într-o imagine fără chip, spectacol derizoriu jucat pe masca naturii pieritoare; ea e dejucată, deturnată de la vedere, demascată în clipa hotărâtoare a deznodământului, pusă în "noua ordine a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spre a se înfige/ Năpristan, odată cu mine, pe ușița de spijă,/ Arătându-se-n chiar spațiul lipsit de grijă". Lumea însă nu e părăsită. Poetul este "somat" de tainice puteri să o redea vieții, miracolului ei nesfârșit, dezvăluindu-i esența nepieritoare. "Zvârlit în tenebrele neștiutului, el se întoarce în lume, dar nu așa cum a plecat: pe curbura gândului său urmează a scânteia zgrăbunțele smulse din invincibilul lucru în sine"29. Dar tocmai în această smulgere (și am văzut ce semnificație comportă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
243). 27 Apărut în Gândirea, VIII, nr. 6-7, iun.-iul., 1928, publicat ulterior în vol. Caietul verde (1932), în Ion Pillat, Opere, 3, ed. cit., pp. 31-32. 28 "Cum am putut să-ți caut pe cer, pe câmp, pe ape,/ Nepieritoarea urmă, când trebuia tăcut/ Doar să m-aplec în mine puțin, să fi văzut/ Înalta strălucire ce-n lume nu încape" (Scutul Minervei, XVIII, în op. cit., 3, p. 107). 29 "M-oi șterge ca-n oglinzi/ De ape, norul dacă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mărturie până la noi, amintirile și recunoștința adâncă a oamenilor, pentru tot ceea ce le-a grăit „Găietan-ul” lor (cum îl numeau localnicii). A fost un mare ctitor de biserici și de oameni, „și de aceea și-a făcut un nume nepieritor” (U. Cipolloni). „Toți au nevoie de dascăli” îi scria G. Liverotti Episcopului Camilli, în dorința lui fierbinte de a vedea înființată o școală în limba română la Săbăoani. A investit mult în oameni și în biserici, inclusiv moștenirea primită din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de chin./ De tot ce-i omenire nimic nu e străin) rămâne fără ecou din partea celei incapabile să pună adorării masca iubirii (III 7). O dată ce Getta regăsește manuscrisul Artei poetice, temporar pierdut, Horațiu se poate însă consola cu arta sa nepieritoare pentru eșecul lui sentimental : O ! Carte/ Mă redeștepți din visuri târzie și deșarte.../ Din bunurile vieții cu tine mă aleg (III 9). În Ovidiu, toate femeile sunt seduse de versurile poetului, căci berbantul are un farmec de plăcere/ Ce-n
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prin noi ți le trimite.../ Salut și onor ție, poete strălucite ! (V 9). Omul este înfrânt de potrivnicia destinului, însă poetul se bucură de glorie eternă. Ultimele cuvinte ale piesei sunt adresate celui menit imortalității artistice : Adio, geniu în veci nepieritor !. Cele două piese cu structură similară se află în raport de continuitate, fapt confirmat de unele detalii din Ovidiu care reamintesc Fântâna Blanduziei : darurile lui Ibis pentru Corina, incapabile să-i aducă favorurile femeii iubite (I 1), seamănă cu cele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
al vieții : Tu ești acel Horațiu, filosof cu renume,/ Tu ce vorbeai de patimi ca de-ale mărei spume ? (III 8). Finalul piesei aduce melancolica împăcare a lui Horațiu cu propria condiție de om supus vicistudinilor vârstei și de artist nepieritor. În chip semnificativ, meditația asupra curgerii anilor este cuprinsă într-o piesă închinată lui Horațiu, poetul latin mereu preocupat de goana ireversibilă a timpului, după cum o dovedesc multe din odele lui (I 7, 28, 37 ; II 3, 5, 7, 9
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
eroul lui Platon. În Phaidon, Socrate așteaptă senin momentul marii treceri, căci rămâne convins că viața este doar o pregătire pentru moarte, că înțeleptul trebuie să râvnească necontenit la cunoașterea pură pe care o poate atinge doar după ce sufletul lui nepieritor se desparte de trup și pornește în călătoria pe celălalt tărâm. În ultimele sale clipe, personajul dramaturgului român ajunge să se îndoiască de crezul propovăduit întreaga viață. Seduși cândva de farmecul personalității sale, elevii și prietenii lui Socrate l-au
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
va produce de fapt doar când timpurile vor fi coapte, când cei care au purtat povara statului vor fi înlăturat această apăsare. O dată înfăptuită schimbarea de regim, exilații se vor putea întoarce proclamându-se salvatorii patriei, acesta devenind un adevăr nepieritor, pentru că autorii de manuale școlare vor fi de față ca să-l noteze. Petronius enunță solemn ideea că bărbații de stat trebuie să prefere morții orice, sărăcia, dezonoarea sau exilul și solicită ca cei care au pierdut disputa politică să plece
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
la saloanele amintite. O, ce minunat e să fii stăpânul unei lumi mirabile de hârtie și cuvinte! Sufletul tresare, se uimește, se înflăcărează, pulsează o dată cu bucuria de fiecare zi a cunoașterii, cea tescuită între filele cărților pe care le credem nepieritoare. Și cum să fie altfel? Cărțile sunt mărturii ale lumii, sunt rănile frumoase ale credinței că supliciile nu fac decât să pună și mai mult în valoare fericirile acestei lumi. Nu vom reda un slalom bibliofil și bibliografic și nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]