8,131 matches
-
194 din 13 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Sarabanda intoxicării argotice continuă cu o veselie demnă de orice altceva și întemeiată, neapărat, pe vechea zicală românească „nici usturoi n-ai mâncat, nici gura nu-ți miroase”!, dând senzația dezagreabilă a neputinței noastre de a reține porniri instinctuale, de a elibera neomenescul din noi, de a prezerva moralitatea. Năvalnică și zgomotoasă, neiertătoare și vitriolantă, invectiva caută să stârnească din orice „arțagul”, prilejul de a greși intenționat sau nu devenind, în închipuirea „polemistului
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
să-mi fie frică. Mă dezmorțisem bine din beția simțurilor și începusem să tremur. Bătea de ora două clopotele Bisericii din Joseni și încă nu aveam curajul să ajung acasă. Nu mi se întâmplase în viața mea o mai mare neputință de descurcăleală, eram rătutit și începusem să tremur. Și de frig și de frică și de oboseală. Pe când mă gândeam eu la toate necazurile astea - pe care mi le făcusem singur-singurel, tot fixând cu privirea împăienjenită intrarea din drumul principal
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
este cu putință ca ei să rămână acolo unde se așează singuri prin cernerea și discernerea oamenilor și timpului, să li se descopere valorile ce n-au ieșit la iveală în timpul vieții lor din motive legate de modestia omului educat, neputința materială sau alte tipuri de constrângeri de care nu a fost scutiți. Prin căutarea și găsirea acestora, urmașii le pot ridica soclul valorii cu un strat binemeritat de recunoaștere. La rândul lor, ei vor purta amprenta internă a mângâierii și
AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1421974781.html [Corola-blog/BlogPost/370411_a_371740]
-
se desprinde că un jeg de pe mâinile nespălate. O curat cu grijă pentru a nu-i anihila efectul. Apoi voi folosi săpunul fiindca-mi dau seama că sufăr de o boală incurabilă: infantilită virală! Coaja pe care a creat-o neputința se va curată mai greu. Poate că voi folosi niscaiva diluant chiar dacă mirosul lui îmi va aminti de tine, de cel pe care l-am așteptat să-mi renască bucuria în suflet. Nopțile sunt singurele în care am încredere. Simt
GÂNDURI CIUFULITE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1427051446.html [Corola-blog/BlogPost/353375_a_354704]
-
învățăm cele bune, învățându-ne pe noi înșine, spre a deprinde laolaltă toate cele de folos izbăvirii și mântuirii noastre din "Egiptul păcatului". Omul, vulnerabil, circumspect și înfricoșat, călătorește către centrul tainic al ființei lui și își dă pe față neputințele. Astfel, introspecția sa devine prilej de cunoaștere a puterii Celui Preaînalt. După cum corect remarca Părintele Andre Scrima, icoana Rugului Aprins este pentru intelectualii de la Mănăstirea Antim "literă", "scriptură", vector al epifaniei originare, oferind posibilitatea deschiderii unor căi nebănuite pentru interogațiile
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
vector al epifaniei originare, oferind posibilitatea deschiderii unor căi nebănuite pentru interogațiile cardinale ale spiritului. Iar doctrina teologică desprinsă din acest fragment scripturistic constituie, de fapt, liniile de forță ale isihasmului: nevoindu-se întru dobândirea rugăciunii curate, omul își descoperă neputințele și dobândește totodată, puterea de a le declara și mărturisi în fața lui Dumnezeu, Care, odată scoase la iveală, le preschimbă și transformă în virtuți. În felul acesta, rugătorul cunoaște treptat puterea dumnezeirii și se apropie, așa după cum va face chiar
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
îți taie respirația, chiar și vântul își reduce avântul atins de măreție. Copacii se răsucesc, îmbrățișează, alungesc sau doar ating cerul. Frunzele șușotesc, câmpia mângâie pasul pastrând nemuritoare culoarea. Brațele întinse ne învârt, lumina încălzește, ramul odihnește, făr de zor, neputințe sau tristeți! Covor gros îmbracă cărarea, lângă, solul rodește ciuperci și sufletul liniște! Referință Bibliografică: Creasta / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate
CREASTA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1480371669.html [Corola-blog/BlogPost/372980_a_374309]
-
-ți sune goarna, Ioane? ... Oari ci ne-o apucat pi noi să ne grăbim atâta? - Apoi dacă nu știi nici asta, Ruxandră dragă, eu plec chiar amu în armată ... Voluntar mă duc! ... Și flăcăul dă să plece, lăsând fata în neputința de-a înțelege dacă Ion glumește și-acum, sau îi chiar serios. Cu mâna la gură, a îngrijorare, Ruxandra îl oprește cu vocea ei dulce dar hotărâtă: - Gata, Ioane! Tu sfârșești cu șaga, eu sfârșesc cu tânguiala!...Stai serios să
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Unii, mai înțelegători, trecuseră deja de partea tinerilor. Destui însă deplângeau rușinea părinților care nu mai puteau da înapoi roata acestei istorioare, adăugată la alte câteva de același fel, petrecute în sat cu ani în urmă. Cuscrii cei aflați în neputința de-a drege stricăciunea s-au înțeles să-i ierte pe poznași și să le împlinească totuși rânduiala nunții. Asta numai după ce popa din sat le-a dat tinerilor canon și dezlegare, căci Dumnezeu e mare și înțelegător. La nunta
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > RUP MEMORIA Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1945 din 28 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului RUP MEMORIA Rup memoria!! Azi trec prin culoarul neputinței și m-așez pe spinarea secundei. Am o aripă smulsă din carnea clipei și doare, mai presus de întuneric. Viața mea e strânsă într-un paralelipiped și am nevoie să mut calul pe tabla de șah... Am nevoie să mă
RUP MEMORIA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1461874912.html [Corola-blog/BlogPost/378384_a_379713]
-
lui Dumnezeu, pe calea sfintei ascultări monahale. Hramul principal al mănăstirii este 8 mai, zi în care biserica prăznuiește minunile săvârșite, după slăvita lui adormire, la mormântul Sfântului Ioan Evanghelistul, pentru toți cei care au căutat cu credință, tămăduire de neputințele lor sufletești și trupești prin rugăciunile ucenicului iubit al Mântuitorului. Al doilea hram al mănăstirii, datorat evlaviei ctitorilor ei, este pe 25 septembrie, când este prăznuită Sfânta cuvioasă Eufrosina. Având în minte gândul Preafericitului Părinte Daniel, care a pus mănăstirea
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
sufletul meu s-a apropiat foarte mult modul acesta de a înțelege, de a exprima lucrurile în ce privește Liturghia. La Sfânta Liturghie este vorba de un schimb de vieți. Noi oferim lui Dumnezeu viața noastră, cu micimile, cu păcatele, cu toate neputințele ei. Iar Domnul ne dă în schimb viața Lui. Lucrurile sunt foarte frumos exprimate în dialogul pe care îl poartă preotul sau arhiereul cu diaconul împreună-slujitor înainte de binecuvântarea pentru Sfânta Liturghie. Redau introducerea dialogului dintre cei doi în exprimarea veche
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
desăvârșește prin relație cu lumea, pe care o învestește cu sens, cu propriile valori: „Veacuri de-a rândul filosofii au sperat că vor putea odată să pătrundă secretele lumii. Astăzi, filosofii n-o mai cred și ei se plâng de neputința lor. Eu însă mă bucur că nu știu și nu pot să știu ce sunt eu și lucrurile din jurul meu, căci numai așa pot să proiectez în misterul lumii un înțeles, un rost și valori care izvorăsc din cele mai
ÎNDEMN LA SINCERITATE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1445191819.html [Corola-blog/BlogPost/378415_a_379744]
-
distanțare, renunțare la ceea ce sunt; negare a ființei mele de fiecare zi în vederea regăsirii adevăratei asemănări. Însă această regăsire va constitui abia începutul. Pentru că ceea ce se va revela în urma renunțărilor succesive nu va fi noul om, ci tot cel al neputinței, al dependenței. „Fericit este omul care-și cunoaște slăbiciunea lui. Dar nimeni nu-și poate simți slăbiciunea sa de nu va fi lăsat puțin să fie încercat prin cele ce aduc durere fie trupului, fie sufletului”, ne spune același Sf.
ŞAPTE GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE AN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1451825664.html [Corola-blog/BlogPost/378423_a_379752]
-
pentru acceptarea darului. Pentru că a se cunoaște cineva pe sine înseamnă a cunoaște golul și așteptarea care-l mistuiesc, dragostea spre care tânjește cu toată puterea și conștiința deplinei sale neînțelepciuni. 3. Cunoașterea de sine Cunoașterea de sine înseamnă aflarea neputinței proprii și așteptarea ajutorului lui Dumnezeu care se cere prin rugăciune și smerenie; de asemenea, înseamnă cunoașterea firelor nevăzute, dar foarte puternice, care ne leagă de lume, anulându-ne libertatea. O dată ce omul a conștientizat starea în care se află, stare
ŞAPTE GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE AN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1451825664.html [Corola-blog/BlogPost/378423_a_379752]
-
patimilor presupune: „Să ieșim din lume [...], ne îndeamnă Cuviosul Isaia Pustnicul, ca să cunoaștem cele în care suntem”. 4. Mustrarea de sine Mare lucru este ca omul să se mustre pe sine. Ce înseamnă aceasta? Adică să ne cunoaștem nimicnicia, slăbiciunile, neputințele și neiscusințele. De ce? Pentru că numai astfel ne vom da seama că noi nu suntem în stare sau nu suntem vrednici de familia pe care o avem, de slujba pe care o avem, de prietenii pe care îi avem etc. Un
ŞAPTE GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE AN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1451825664.html [Corola-blog/BlogPost/378423_a_379752]
-
știu unde să mă împart Nici unde mă duce... Sunt roată de moară Și sunt o roată cu spița-n pământ O roată cu spița spre cer O roată cu spița-n pământ! Sunt roată întru ființă De separat - cu neputință. În suflet îmi plânge o roată de sânge O, iele nătânge, o, iele nătânge! Sunt eu, ești tu cel așteptat În rana mea nevindecat În rana mea, tămăduit De neiubit, de preaiubit? CEZARINA ADAMESCU 20 aprilie 2012 Referință Bibliografică: SUNT
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_roata_sunt_cineva_de_aproape_marian_malciu_1334934422.html [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
ierte vreodată? Într-un târziu, avea să afle cât de dureroasă era iertarea acestuia, când i-a simțit îmbrățișarea. Era o îmbrățișare de compasiune, lipsind afecțiunea. Și-a dat seama că Albert îl iertase din milă, realizând că ajunsese la neputința bătrâneților.... * Ispita era prea mare. Trebuia să-și dovedească măiestria în a face copiuțe. Pentru a scrie cât mai mărunt folosea dosul peniței la ușoarele atingeri pe suprafața hârtiei. Dura mult dar dorea să dea clasă. În acest răstimp, bineînțeles
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470228426.html [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
ce-nțeapă sângele. Albastrul din inimă nu-l schimba, În negrul rătăcitor de ecouri Roua stelară din culorile toamnei, Să curețe candela vie. De la fereastra divină a luminii Să nemurească clopotul icoanei... Picuri de timp și de iubire Să vindece neputințele din noi. POMUL NEMURIRII Aluat din iubire și lumină, Urcăm anevoie pe treptele Cerescului Templu. Înveșmântați cu vise și doruri, Prin strălucirea norilor, căutăm Nestinsa și misterioasa Comoară. În interiorul nostru cresc scântei, Văpăi, daruri lumești și poate... Trepte spre izvorul
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
ispite și ... comori, Surâd ori ne întorc palme, Ne umblă în carne și oase. Parcă-i un blestem prezența efemeră, Vulcan din deșertăciuni. De multe ori n-am știut ce să cer, Am oferit cât am putut, Răpus, golit de neputințe, N-am reușit să urc noi trepte, Vibrând de dor și de speranțe, Să cuprind în brațe Paradisul. Un gând amețitor cu miros de busuioc, La început de mileniu, trece Porțile fecioarelor cu candele înflorite, Așteptând pe Atotputernicul Mire Să
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
grea de sine, plină de ifose. Niciodată un stat, care nu este național-creștin nu va sprijini Cultura și implicit Biserica. Statul, care poate fi ateu, liber-cugetător, social-democrat, vasal intereselor străine, stăpân propriilor interese, nu va avea aplecare spre Cultură, grație neputinței sale spirituale. Și tocmai de aceea el va percepe numai taxe, impozite, dobânzi, crize, imixtiuni, împrumuturi, contracte, ordonanțe, suspiciuni, tergiversări, legiferări, propagandă, compromisuri, trădări, lașități, liberalități, burghezii, inutilități, îngrădiri, interziceri, persecuții, prigoane, mistificări, dezinformări, subversiuni, demagogii, falsități, înșelăciuni, ascultări, supravegheri
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
se cere a ne dovedi patriotismul, că ea este crez, simțire, convingere, trăire, dăruire, toate venind din sfânta moștenirea lăsată de străbuni urmașilor de urmași până la el. Această poezie este adevărată, pornită dinăuntrul ființei sale, simțită, este crez și durere, neputință uneori, dar și speranță. Ea convinge, îmbărbătează, dă curaj, așa cum numai marea poezie poate să o facă. Când scrie despre natură, pastelurile sale sunt picturi cu tonuri abia simțite, întrepătrunse, dar și cu tușe groase, accentuate, care scot în evidență
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1484679597.html [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETUL TIMPULUI Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cum poate scrie omul veșnicia Când timpul prin iubire se măsoară Și-n ochii neputinței se strecoară Secunda care-și plânge agonia? Un farmec blând tăcerea împresoară, În suflete se scaldă elegia Și-n haina serii curge fantezia, Doar liniștea din stele mai coboară. Să-ți fie clipa candelă cerească Iar visul să-l îmbraci
SONETUL TIMPULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1477849123.html [Corola-blog/BlogPost/385236_a_386565]
-
Nu obosește să ne spună: „Și totuși, limba (cea) română...” De tine, soră, știu că ostenești Strigând, în „Rugă”, psalmii cei celești Și așteptând răsplata pe Pământ: După „tăcere”, un frățesc cuvânt... Mă iartă soră, de ți-e milă, De neputința mea umilă! Mă iartă, frate, de mai poți, Că nu te-am apărat de hoți! Referință Bibliografică: CU GÂNDUL LA FRAȚII BASARABENI / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 817, Anul III, 27 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
CU GÂNDUL LA FRAŢII BASARABENI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Cu_gandul_la_fratii_basarabe_gheorghe_parlea_1364386120.html [Corola-blog/BlogPost/345445_a_346774]
-
an și publici, restul nu mai contează, totul pare umplutură, sau prelungire, așadar eu îmi doresc să public un an, dar nu oricum, ci cu muza alături. În timpul vieții îmi spunea că se simțea sub o stea binecuvântată, pentru că în ciuda neputinței de a stăpânii tehnicile calculatorului, Dumnezeu i-a trimis oamenii îngeri, astfel încât; În anul 2011 - februarie debutează cu volumul de poezie, Visul licornului, Editura Docucenter Bacău. Respect și profundă recunoștință Doamnei Mioara Băluță, dar și echipei editoriale pentru implicare în
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1487019344.html [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]