2,308 matches
-
baza art. 325 TFUE ar conduce la o situație de incertitudine în ce privește regimul prescripției răspunderii penale, instanța de judecată nu are obligația de a lăsa neaplicate dispozițiile interne. Într-o asemenea ordine juridică, cerințele privind previzibilitatea, precizia și neretroactivitatea, inerente principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, se opun ca, în proceduri cu privire la inculpați care au săvârșit infracțiuni înainte de pronunțarea Hotărârii Taricco I, instanța națională să lase neaplicate dispozițiile interne în baza cerinței aplicării unor sancțiuni efective și
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
ca aceste din urmă norme, principiului legalității infracțiunilor și pedepselor“ (pct. 45). O interpretare contrară ar echivala cu agravarea, în cursul unei proceduri penale, a regimului răspunderii penale a celor vizați de aceste proceduri, contrar cerințelor privind previzibilitatea, precizia și neretroactivitatea, inerente principiului legalității infracțiunilor și pedepselor. ... 67. Inculpații nu puteau prevedea în mod rezonabil, anterior pronunțării Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 24 iulie 2023, că articolul 325 din TFUE ar impune instanței naționale, în condițiile stabilite în
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
omului și a libertăților fundamentale, precum și prin constituțiile statelor membre. ... 112. Chiar dacă art. 7 § 1 din Convenție nu menționează în mod special principiul retroactivității legii penale mai favorabile, Curtea a considerat că această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii este diferită de legile penale ulterioare adoptate
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
pct. 54-57) și, din această perspectivă, obligația instanțelor române de a lăsa neaplicate cele două decizii ale Curții Constituționale ori hotărârea prealabilă a Înaltei Curți în materia prescripției nu este de natură să aducă atingere nici principiului previzibilității, preciziei și neretroactivității infracțiunilor și pedepselor și nici principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, cum sunt garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 145. Aplicarea standardului național de protecție referitor la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile, așa cum
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
evaziune fiscală, corupție, spălarea banilor), s-a arătat că prin Decizia nr. 511 din 12 decembrie 2013 Curtea Constituțională a apreciat că în materie de prescripție, în raport cu valoarea ocrotită, se pot face derogări, chiar cu riscul încălcării principiului neretroactivității legii penale. ... 155. În consecință, Înalta Curte a constatat că, în cauză, aplicarea legii penale mai favorabile nu poate viza și actele de procedură efectuate anterior datei de 25 iunie 2018, conform Hotărârii din 24 iulie 2023 pronunțate de Curtea
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
2009 în Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, chiar dacă art. 7 § 1 din Convenție nu menționează în mod special principiul retroactivității legii penale mai favorabile, această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legii penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii este diferită de legile penale ulterioare adoptate
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
concluzia că infracțiunea în cauză nu este prescrisă. ... ... VI.5. Jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene 173. Prin Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 5 decembrie 2017, pronunțată în Cauza C-42/17 (Taricco 2), s-a decis că: ... 174. Principiul neretroactivității legii penale se opune în special ca o instanță să poată, în cursul unei proceduri penale, fie să sancționeze penal un comportament care nu este interzis de o normă națională adoptată înainte de săvârșirea infracțiunii imputate, fie să agraveze regimul
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Cauza P16-2020-001. ... 192. În dezacord cu instanța de trimitere, s-a arătat că întrebarea propusă nu privește conflictul dintre obligația de a respecta Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-107/23 PPU, pe de o parte, și principiul neretroactivității legii penale mai severe reglementat în art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, pe de altă parte. Instanța de trimitere nu expune situația juridică concretă de aplicare retroactivă a legii penale mai severe și asimilează înlăturarea principiului aplicării retroactive
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cât și standardului impus de art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului. ... 204. S-a arătat că, atât timp cât art. 7 din Convenție, care reglementează principiul previzibilității legii penale, al neretroactivității infracțiunilor și pedepselor și al aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), exclude din domeniul său de aplicare normele care reglementează prescripția în materie penală, similar cu art. 49 din Cartă, executarea de către instanța națională a obligației
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
CJUE. ... 251. Deși instanța de trimitere consideră că sunt necesare interpretări suplimentare din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene față de potențialul conflict între normele Uniunii Europene, astfel cum au fost interpretate, și protecția constituțională în ceea ce privește neretroactivitatea legii penale mai puțin favorabile (mai severe), făcând trimitere la existența a două standarde de protecție diferite enunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza M.A.S. și M.B. (C-42/17) și Cauza C-107/23 PPU (Lin), precum și la standardul
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
la prescripție), care s-ar opune aplicării de sancțiuni efective și disuasive în cauzele având ca obiect infracțiuni de fraudă gravă împotriva intereselor financiare ale UE, și principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, în componentele acestuia referitoare la accesibilitate, previzibilitate și neretroactivitatea legii penale mai puțin favorabile (retroactivitatea fiind înțeleasă atât ca o sancționare penală a unui comportament care nu era interzis înainte de data săvârșirii infracțiunii, dar și ca o agravare a regimului răspunderii penale). ... 252. De asemenea, Curtea de Justiție
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
De asemenea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat și diferența dintre standardele enunțate prin cele două hotărâri ale sale anterior menționate, în hotărârea din urmă (pronunțată în Cauza C-107/23 PPU), la pct. 120, arătând că a diferențiat principiul neretroactivității legii penale mai severe de principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, diferență care justifică concluziile aparent diferite la care a ajuns în cele două hotărâri, cea din cauza M.A.S. și M.B. (C-42/17) și cea din Cauza C-107/23 PPU
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
ca fiind instituții de drept penal, circumscrise principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile^20. ^20 În acest sens s-a arătat că doctrina națională care este cvasiunanimă în a considera legea penală referitoare la prescripție ca fiind supusă regulilor neretroactivității și aplicării legii penale mai favorabile, în considerarea efectelor acesteia în planul răspunderii penale a persoanei în cauză. (F. Streteanu, Considerații privind modificarea Codului penal din Legea nr. 27/2012, Revista Caiete de drept penal nr. 1/2012, p. 15, cu trimitere
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
7 din Convenție, rezultă cu claritate din Hotărârea din 10 noiembrie 2004, pronunțată în Cauza Achour contra Franței, paragraful 35, unde a statuat că starea de recidivă este o componentă a sancționării penale a unei persoane, astfel încât regulile privind neretroactivitatea legii trebuie să funcționeze și în această materie. ... 326. Se mai reține că, la solicitarea Curții de Casație din Republica Armenia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis la data de 26 aprilie 2022 un aviz consultativ, în temeiul Protocolului
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, care impune ca legea penală aplicabilă să fie previzibilă, precisă și neretroactivă, arătând că principiul legalității infracțiunilor și pedepselor face parte din tradițiile constituționale comune statelor membre (a se vedea, în ceea ce privește principiul neretroactivității legii penale, Hotărârea din 13 noiembrie 1990, Fedesa și alții, C-331/88, EU:C:1990:391, punctul 42, precum și Hotărârea din 7 ianuarie 2004, X, C-60/02, EU:C:2004:10, punctul 63) și a fost consacrat prin diferite tratate internaționale, în special la art. 7 alin.
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
pedepsei în ordinea constituțională română și la efectele pe care le produc deciziile Curții Constituționale în cauzele pendinte. ... 342. Ca o concluzie intermediară a considerentelor expuse, se constată că standardul național de protecție a drepturilor fundamentale, mitior lex (corolar al neretroactivității legii penale mai severe), inclusiv în materia prescripției răspunderii penale și a întreruperii acesteia, dă substanță principiului legalității infracțiunii și pedepsei, astfel cum este reglementat de art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului și art. 49 din Carta drepturilor
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
din fondul activ al legislației), cât și retroactivității unei legi mai severe (art. 155 din Codul penal, în conținutul prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022). ... 345. În al doilea rând, neaplicarea legii penale mai favorabile, corolar al neretroactivității legii penale mai severe, este de natură să încalce principiul securității juridice și să creeze premisele aplicării diferite a tratamentului juridic al concursului de legi penale în timp, în funcție de natura infracțiunii, după cum aceasta este o infracțiune care
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
de altă parte, alineatul (4) propus accentuează autoritatea deciziilor Curții și efectele lor asupra viitorului legislativ și juridic. Publicarea în Monitorul Oficial conferă deciziilor o vizibilitate și accesibilitate sporite, iar precizarea că deciziile au putere doar pentru viitor subliniază principiul neretroactivității legii, aliniinduse la standardele internaționale de drept și la practica constituțională europeană. Analizând alineatul (3) în comparație cu textul actual, observăm o încercare de a elimina redundanțele procedurale și de a asigura o mai bună integrare a dreptului internațional în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
care să reglementeze dobândirea și controlul averii. În acest context s-a impus elaborarea unei propuneri legislative care constituie o extindere a legii penale, astfel încât, deși în aceste cauze se aplică dispozițiile procedurii civile, nu se poate invoca principiul neretroactivității legii civile împotriva aplicării sale. Propunerea legislativă asigură moralitatea la care fac trimitere expresă art. 44 alin. (8) și (9) din Constituție, precum și prevederile art. 74 din Constituție. ... PROIECT DE LEGE privind recuperarea către bugetul de stat a marilor
PROIECT DE LEGE nr. 881 din 26 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287943]
-
pot fi justificate prin venituri legale. Potrivit Expunerii de motive, "s-a impus elaborarea unei propuneri legislative care constituie o extindere a legii penale, astfel încât, deși în aceste cauze se aplică dispozițiile procedurii civile, nu se poate invoca principiul neretroactivității legii civile împotriva aplicării sale". ... 2. Prin obiectul său de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) și m) din Constituția României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar în
PROIECT DE LEGE nr. 881 din 26 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287943]
-
și Dezvoltare Economică. ... ... ... 13. Autorul excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse art. 1 alin. (5) privind calitatea legii, art. 11 alin. (1) și (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) - (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității incriminării și
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
de Liviu Octavian Ghețu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de decontare a transportului pentru deplasarea de la domiciliu la locul de muncă. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, referitor la încălcarea principiului neretroactivității, că dispozițiile criticate condiționează acordarea unui drept de un fapt/o situație ce a avut loc anterior adoptării și intrării în vigoare a Legii nr. 145/2019, respectiv de vânzarea unei locuințe ce a avut loc anterior existenței acestei legi. Această condiționare
DECIZIA nr. 195 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288174]
-
dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, care nu constituie un drept fundamental. Totodată, textul de lege criticat nu prevede nicio diferențiere sau discriminare, toate persoanele aflate în ipoteza normei fiind supuse acelorași condiții legale. De asemenea, este respectat și principiul neretroactivității legii, Legea nr. 145/2019 aplicându-se numai situațiilor ivite după intrarea acesteia în vigoare, nu și situațiilor anterioare acestei date. ... 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând actul
DECIZIA nr. 195 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288174]
-
său propriu de acțiune, retroactivitatea și ultraactivitatea legii civile fiind interzise prin chiar norma constituțională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. Cu privire la principiul neretroactivității legii, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații
DECIZIA nr. 195 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288174]
-
de muncă, când polițistul de penitenciare domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, nu retroactivează, ci se aplică doar pentru viitor cheltuielilor de transport efectuate după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019, cu respectarea principiului neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 19. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție și la art. 14 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 12 la
DECIZIA nr. 195 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288174]