KorAP: Find »[drukola/base=nervură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...47 >

1,166 matches

Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351

modelată la roată (găsită în colțul nord-vestic al gropii la 0,3 m de peretele nordic), de formă tronconică, cu fundul inelar și buza verticală ornamentată cu o linie incizată iar în locul unde se unește cu restul corpului cu o nervură în relief bine pronunțată, decorată la rândul ei cu o linie incizată; cupa ceramică este realizată din pastă de culoare roșie-cărămizie, având suprafața acoperită cu un start de firnis de bună calitate și dimensiunile de 5 cm - înălțimea, 10,3

PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
cu o linie incizată; cupa ceramică este realizată din pastă de culoare roșie-cărămizie, având suprafața acoperită cu un start de firnis de bună calitate și dimensiunile de 5 cm - înălțimea, 10,3 cm - diametrul gurii, 11 cm - diametrul din zona nervurii. Mormântul nr. 10 datând de la sfârșitul sec. I și începutul sec. II d.Hr descoperit la Bădragii Vechi în tumulul nr. 23 (din Epoca Bronzului, inclus în aria culturii Jamnaja) a fost găsit în sectorul sud-estic al movilei, la 6

PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
corpului, 8 cm -diametrul fundului și prezintând buza subțiată și verticală, gâtul înalt și îngust, corpul masiv cu umeri bine pronunțați, fundul inelar, toarta în formă de betea, care unește partea superioară a gâtului cu umărul vasului; elementele decorative sunt nervura în relief plasată în locul unde se interferează corpul cu gâtul și linia incizată plasată în locul în care este lipită toarta de gât. Mormântul nr. 5 datând de la a doua jumătate a sec. I d.Hr și începutul sec II d.Hr

PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
5 cm - diametrul gurii și 4,2 cm - diametrul fundului și o formă tronconică găsită lângă talpa piciorului drept întoarsă cu fundul în sus având buza verticală și ornamentată cu două linii orizontale incizate, despărțită de restul corpului de o nervură în relief, fundul inelar. Mormântul nr. 4 datând de la sfârșitul sec. I d.Hr și începutul sec II d.Hr. descoperit la Bădragii Vechi în tumulul nr. 27 (din Epoca Bronzului, inclus în aria culturii Jamnaja) a fost distrus de

PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
din prima jumătate a sec. I î.Hr., donat din partea guvernatorului Basarabiei. Obiectele de inventar din tezaurul de la Bubueci sunt piese de harnașament și echipament sarmatic: un coif din bronz cu calotă semisferică cu cozoroc și apărătoare de ceafă cu o nervură dispusă pe toată partea frontală, terminându-se cu o volută; un cazan din bronz, păstrat fragmentar cu urme de reparații în câteva locuri, cu corpul semisferic alungit, o toartă arcuită decorată cu trei butoni (deși într-o fotografie din 1910

PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414

constitui introducerea ampelometriei ca metodă de studiu a caracterelor morfologice ale frunzei. Ideea aparține profesorului Herman Goethe, de la Școala Superioară de Agricultură din Viena și se bazează pe relația ce există între forma limbului și unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele. O contribuție deosebită la dezvoltarea ampelometriei în viticultură și-au adus-o de-a lungul timpului Luis Ravaz (1902), H. Moog (1938), Pierre Galet (1956 - 1964), P. Truel (1956) și J. Branas (1956). În România primele studii

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
de acoladă, U sau V, deschis în formă de liră, V sau U, închis, de diferite forme (invers ovoidal, circular) sau cu lobii complet suprapuși. O particularitate întâlnită în cadrul sinusului pețiolar o reprezintă lipsa mezofilului, sinusul fiind delimitat direct de nervură (Chardonnay) sau prezența unui dinte în interior (Băbească neagră, Pinot noir). 1.4. Dinții , reprezintă elemente morfologice caracteristice viței de vie, cu o variabilitate foarte pronunțată. Numărul dinților variază de la un soi la altul în funcție de lățimea lor, putând oscila de la

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
00. 1.5Culoarea frunzei se apreciază prin observații vizuale asupra feței superioare a limbului când se pot evidenția nuanțe foarte diferite de verde (verde foarte deschis, verde deschis, verde închis și verde foarte închis). Un aspect important îl reprezintă colorarea nervurilor principale cu antociani, caracter specific de soi (exemplu, soiul Galbenă de Odobești, la care nervurile sunt roșietice). 1.6. Perozitatea frunzei , un caracter fenotipic foarte important în descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează atât pe

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
se pot evidenția nuanțe foarte diferite de verde (verde foarte deschis, verde deschis, verde închis și verde foarte închis). Un aspect important îl reprezintă colorarea nervurilor principale cu antociani, caracter specific de soi (exemplu, soiul Galbenă de Odobești, la care nervurile sunt roșietice). 1.6. Perozitatea frunzei , un caracter fenotipic foarte important în descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează atât pe suprafața inferioară a limbului cât și pe nervurile principale și pe pețiolul frunzei pe ambele

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
exemplu, soiul Galbenă de Odobești, la care nervurile sunt roșietice). 1.6. Perozitatea frunzei , un caracter fenotipic foarte important în descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează atât pe suprafața inferioară a limbului cât și pe nervurile principale și pe pețiolul frunzei pe ambele fețe. Se întâlnesc două tipuri de peri: orizontali, lungi și flexibili care în funcție de desime dau un aspect de pâslos (acoperind în totalitate organul respectiv, iar culoarea acestuia nu se mai poate distinge), pufos

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
acesta reprezentând un caracter genetic de soi. În ceea ce privește pețiolul frunzei, la soiurile vinifera sunt specifici perii lungi, iar la hibrizi și vițele portaltoi cei scurți și erecți. 1.7. Suprafața limbului frunzei se examinează sub aspectul profilului, ondularea acestuia între nervurile principale și laterale, gofrări și prezența unor denivelări pe partea superioară a sa. În secțiune transversală profilul limbului poate fi: plan (Aramon noir), pliat în formă de V (Rupestris du Lot), involut, cu marginile răsfrânte în sus către fața superioară

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
propune un sistem de codificare a caracterelor ampelografice, pe clase de variație, considerând că pentru caracterizarea unui soi, sunt suficiente un număr minim de 10 frunze adulte situate între nodurile 7-12 ale lăstarului, la care se fac următoarele măsurători: lungimea nervurilor principale (N1, N2, N3, N4), unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele, distanțele dintre punctul pețiolar și sinusurile laterale, lungimea și lățimea limbului M. Nemeth (1966), pornind de la cheile de determinare politomice, a realizat pentru identificarea soiurilor cultivate

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
variație, considerând că pentru caracterizarea unui soi, sunt suficiente un număr minim de 10 frunze adulte situate între nodurile 7-12 ale lăstarului, la care se fac următoarele măsurători: lungimea nervurilor principale (N1, N2, N3, N4), unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele, distanțele dintre punctul pețiolar și sinusurile laterale, lungimea și lățimea limbului M. Nemeth (1966), pornind de la cheile de determinare politomice, a realizat pentru identificarea soiurilor cultivate în Ungaria un determinator cu 3 chei care permite determinarea soiurilor

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
foarte redusă (nota 1), redusă (nota 3 - soi de referință Aramon), medie (nota 5 - soi de referință Chasselas blanc), mare (nota 7 - soi de referință Gamy teinturier) și foarte mare (nota 9). 3.3. Densitatea perilor lungi fini orizontali, dintre nervurile frunzelor tinere (cod OIV 053; UPOV 26; IBPRG 6.1.14.), se determină pe fața inferioară la frunza a patra considerată de la vârful lăstarului și se face următoarea clasificare: absentă sau foarte rară (nota 1 - soi de referință Rupestris du

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
1 - soi de referință Rupestris du Lot), rară (nota 3 - soi de referință Cinsaut), medie (nota 5 - soi de referință Carignan), mare (nota 7 - soi de referință Clairette) și foarte mare (nota 9). 3.4. Densitatea perilor scurți, rigizi, dintre nervurile frunzelor tinere (cod OIV 054, UPOV 27; IBPRG 6.1.16.), se face în același mod menționat anterior , diferind soiurile de referință: absentă sau foarte redusă (nota 1 - soi de referință Rupestris du Lot), redusă (nota 3 - soi de referință

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
de referință Rupestris du Lot), redusă (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), mijlocie (nota 5 - soi de referință 3306C), mare (nota 7 - soi de referință Riparia Scribner) și foarte mare (nota 9). 3.5. Densitatea perilor lungi orizontali, pe nervurile principale (cod OIV 055; UPOV 28; IBPRG 6.1.17.), se apreciază pe fața inferioară a celei de a patra frunză de la vârful lăstarului , stabilindu-se următoarele grupe de apreciere: absentă sau foarte redusă (nota 1 - soi de referință Rupestris

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
sau foarte redusă (nota 1 - soi de referință Rupestris du Lot), redusă (nota 3 - soi de referință Carignan), medie (nota 5 - soi de referință Clairette), mare (nota 7) și foarte mari (nota 9). 3.6. Densitatea perilor scurți, rigizi, pe nervurile principale (cod OIV 055; UPOV 29; IBPRG 6.1.18.), se realizează în același mod menționat anterior : absentă sau foarte redusă (nota 1 - soi de referință Rupestris du Lot), redusă (nota 3 - soi de referință 3309), medie (nota 5 - soi

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
de referință Chenin blanc), mare (nota 7 - soi de referință Carignan) și foarte mare (nota 9 - soi de referință Vitis coignetiae). 4.2. Lungimea frunzei adulte (cod OIV 066; UPOV -; IBPRG 6.1.19.) se determină în raport de lungimea nervurii mediane . În funcție de aceste valori se stabilesc următoarele clase de variație: foarte scurtă, < 9 cm (nota 1 - soi de referință Vitis rupestris), scurtă, 10 - 15 cm (nota 3 - soi de referință Grenache noir), mijlocie, 16 - 20 cm (nota 5 - soi de

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
referință Carignan) și foarte lungă, peste 25 cm (nota 9 - soi de referință Vitis coignetiae). 4.3. Forma limbului frunzei adulte (cod OIV 067; UPOV 31; IBPRG 6.1.20.) este definită de raporturile ce există între lungimea relativă a nervurilor principale și valoarea unghiurilor dintre nervuri. În cadrul aceluiași tip de formă, determinat de valorile elementelor enunțate, forma limbului este definită de numărul, forma și mărimea lobilor, a sinusurilor și dinților (măsurători ampelometrice). Pentru acest caracter morfologic au fost stabilite următoarele

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
25 cm (nota 9 - soi de referință Vitis coignetiae). 4.3. Forma limbului frunzei adulte (cod OIV 067; UPOV 31; IBPRG 6.1.20.) este definită de raporturile ce există între lungimea relativă a nervurilor principale și valoarea unghiurilor dintre nervuri. În cadrul aceluiași tip de formă, determinat de valorile elementelor enunțate, forma limbului este definită de numărul, forma și mărimea lobilor, a sinusurilor și dinților (măsurători ampelometrice). Pentru acest caracter morfologic au fost stabilite următoarele forme, notații și soiuri de referință

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
vizual , utilizând următoarele notări: verde foarte deschis (nota 1), verde deschis (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), verde (nota 5 -soi de referință Clairette), verde închis (nota 7) și verde foarte închis (nota 9). 4.6. Pigmentația antocianică a nervurilor principale pe fața superioară a limbului (cod OIV 070; UPOV 46; IBPRG 6.1.22.). Determinările se efectuează pe nervurile principale N1, N2, N3, pe fața superioară a limbului , începând de la baza punctului pețiolar și până la jumătatea lor, utilizându-se

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
5 -soi de referință Clairette), verde închis (nota 7) și verde foarte închis (nota 9). 4.6. Pigmentația antocianică a nervurilor principale pe fața superioară a limbului (cod OIV 070; UPOV 46; IBPRG 6.1.22.). Determinările se efectuează pe nervurile principale N1, N2, N3, pe fața superioară a limbului , începând de la baza punctului pețiolar și până la jumătatea lor, utilizându-se următorele adnotări: absentă sau foarte redusă (nota 1 - soi de referință Grenache noir), redusă (nota 3 - soi de referință Auxerrois

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
absentă sau foarte redusă (nota 1 - soi de referință Grenache noir), redusă (nota 3 - soi de referință Auxerrois), medie (nota 5 - soi de referință Muscat de Alexandria), intensă (nota 7) și foarte intensă (nota 9). 4.7. Pigmentația antocianică a nervurilor pe fața inferioară a limbului (cod OIV 071; UPOV 47; IBPRG 6.1.23.) se fac aceleași determinări ca și în cazul precedent. 4.8. Gofrarea limbului. (cod OIV 072; UPOV 36; IBPRG 6.1.24.) se apreciază în funcție de prezența

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
071; UPOV 47; IBPRG 6.1.23.) se fac aceleași determinări ca și în cazul precedent. 4.8. Gofrarea limbului. (cod OIV 072; UPOV 36; IBPRG 6.1.24.) se apreciază în funcție de prezența sau absența unor denivelări ale mezofilului între nervurile 3 și 4. 4.9. Ondularea limbului între nervurile principale sau secundare (cod OIV 073; UPOV 37; IBPRG 6.1.25.) se determină prin secționarea transversală a limbului lângă pețiol, la mijloc și în treimea superioară, iar zona de observații

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
aceleași determinări ca și în cazul precedent. 4.8. Gofrarea limbului. (cod OIV 072; UPOV 36; IBPRG 6.1.24.) se apreciază în funcție de prezența sau absența unor denivelări ale mezofilului între nervurile 3 și 4. 4.9. Ondularea limbului între nervurile principale sau secundare (cod OIV 073; UPOV 37; IBPRG 6.1.25.) se determină prin secționarea transversală a limbului lângă pețiol, la mijloc și în treimea superioară, iar zona de observații este între nervurile principale și secundare Ondularea poate fi

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]