765 matches
-
Aurel Baranga, G. Călinescu. De consemnat și amintirile lui Zaharia Stancu (Din vremurile de altădată - Însemnările unui ziarist), precum și reportajul lui F. Brunea-Fox (Un boem al ideilor generoase) despre socialistul Panait Moșoiu. Câteva traduceri din Maiakovski și Nazim Hikmet apar nesemnate, în vreme ce V. Cristian tălmăcește din Jules Supervielle, iar Gh. Dinu din poezia bulgară. Silvian Iosifescu și Octav Șuluțiu fac bilanțul mișcării literare, iar F. Aderca și Dan Petrașincu au în vedere spectacolul de teatru. Alți colaboratori: Al. Leon, Eduard Mezincescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285291_a_286620]
-
N. Bălcescu, Despre împroprietărirea țăranilor, I. Ionescu de la Brad, Proprietatea muncii și a pământului este sfântă), precum și lucrarea Drepturile românilor către Înalta Poartă de N. Bălcescu. Articolele (aparținând lui D. Bolintineanu, I. Ionescu de la Brad, Cezar Bolliac, N. Bălcescu) sunt nesemnate. Deși P.s. s-a subintitulat „gazetă politică și literară”, literatură se publică puțină, exclusiv legată de momentul revoluției. Bolintineanu dă, în primul număr, un marș, celebrând ziua revoluției (Cântec de libertate, improvizat în ziua de 11 iunie) și reproduce, după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
-
de popularizare a științei, anecdote, maxime și cugetări, în marea lor majoritate traduceri sau localizări după autori străini: Mark Twain, A. Daudet, Guy de Maupassant, Conan Doyle, Paul Heyse, Maxim Gorki, D. Grandville, Jules Lemaître, H. G. Wells, Émile Zola. Traducerile, nesemnate, aparțin, în marea lor majoritate, lui Ion Gorun. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285482_a_286811]
-
și modificări ale textemului, întâlnim în discursul contemporan și felurite cazuri de dezvoltare, care vizează, concomitent sau separat, toate cele trei funcții ale unității. De pildă, [Injoncțiunea] se transformă uneori în [Interogație], în situații precum: "Să se revizuiască! Primesc?" (articol nesemnat din "Academia Cațavencu", 03.02.2010, http://www.catavencu.ro/sa se revizuiasca primesc-12412.html), "Să se revizuiască, primim?" (tema unei dezbateri lansate de Realitatea FM, 22.04.2010, http://fm.realitatea.net/sa-se-revizuiasca--primim 4141.html) sau "Să se revizuiască, primim! Da' cine revizuiește
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Popa 320 V.V. Popa, medic stabilit În Galați. Fiul scriitorului Vasile G. Popa. A editat cărțile lăsate În manuscris de tatăl său. 321 Referire la tabloul „Italian” - Cap de expresie, pe care l-am primit cadou de la prof. Virgil Tempeanu. Nesemnat, era totuși de șoldănescu. și profesorul și subsemnatul cunoșteam maniera de lucru a pictorului. Un exemplar identic se mai află În casa Gorovei din Fălticeni. Cel pe care l-am primit de la Virgil Tempeanu, l-am dăruit, la rându-mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În ulei și are 38/29 cm., același cap de expresie În profil doar că mustața la al meu e mai subțire și haina nu are gulerul așa de pronunțat (aproape nu se vede). E lucrat cu mare finețe; dar nesemnat. Vă rog să mă credeți că toamna lui 1967, când am fost În München, m-am dus la Neue Pinakothek - dar era Închisă pentru reparații; iar fiica mea din Germania stă mai mult În România și acum e la C-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
465 Rugăminte adresată profesorului, să cerceteze la München dacă se mai găsesc prin Pinacoteci, lucrări de-ale lui ștefan șoldănescu, din perioada când Își făcea specializarea În acest oraș bavarez. 466 Acest „Italian - Cap de expresie”, În posesia profesorului, deși nesemnat, Îl atribuia lui ștefan șoldănescu. Era familiarizat cu stilul pictorului. Mi l-a făcut cadou mai târziu, iar eu l-am oferit În dar lui V.V. Popa, medicul de la Galați, fiul lui V.G. Popa. Un alt tablou, extrem de asemănător, avea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-se în tradiția lui Șerban Cioculescu și nu a lui G. Călinescu. Portretul se deduce din discursul biografic, în care viața se împletește foarte strâns cu opera. Sagacele cercetător umple mari lacune de istorie literară (ca de exemplu identificarea articolelor nesemnate ale lui Heliade), discută critic diversele ipoteze privind biografia, alcătuiește o adevărată monografie a „Curierului românesc”, cea mai importantă publicație condusă de „părintele literaturii române”, așa după cum rescrie și istoria revoluției de la 1848, a exilului și a anilor ce au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
pe care îl prezintă preponderent prin imagini fotografice și foarte puțin prin articole de analiză. Rubrici: „Săptămâna”, „Moda”, „Actualitatea în caricatură”, „Jocuri”, „Sporturile”, „Pagina femeii”, „Pagina cinematografică”, „Notițe științifice”. Interes literar prezintă traducerile din prozatori străini, cea mai mare parte nesemnate. Totuși, câteva nume de traducători pot fi identificate. Unul dintre ei este Const. A. I. Ghica, tălmăcitor în 1923 și 1924 din Zola, Maupassant, Théodore de Banville, Knut Hamsun, Georges Courteline, Arthur Conan Doyle, Tristan Bernard, Selma Lagerlöf, Walter Scott, Jack
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288512_a_289841]
-
Semnăturile vor apărea doar în cazul publiciștilor sovietici și, mai târziu, în cazul noilor muncitori intelectuali. După o pauză de trei săptămâni, atacul la adresa intelectualilor nealineați mișcării clasei muncitoare revine. În ediția din 7 octombrie 8, a apărut un articol nesemnat în care se semnala apariția numărului pe luna septembrie a Revistei Fundațiilor Regale, ținta fiind comitetul director, compus din: Ioan Al. Brătescu-Voinești, Dimitrie Gusti, Emil Racoviță, Constantin Rădulescu- Motru, Alexandru Tzigara Samurcaș, Octavian Neamțu și Camil Petrescu. Toți cei nominalizați
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Noua comisie care a analizat situația mea a descoperit că totul este o înscenare odioasă. În numele unor absolvenții , scîrnăviile didactice de aici au ticluit niște „declarații” (expertiza făcută, prin consultarea mai multor juriști, a arătat că aceste declarații, dactilografiate și nesemnate, sunt bătute la aceeași mașină de scris și pe aceeași hîrtie!) Fals, uz de fals, delațiune publică și mărturie mincinoasă (acei care au spus că sunt declarații olografe) ce intră sub incidența Codului Penal. Comisia nouă, de bună credință, s-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
administrator. S-a afirmat că sub acest nume, ca și sub M. (E.) Anagnoste, cu care sunt iscălite unele articole politice, se ascunde I. Heliade-Rădulescu, principalul colaborator al gazetei și, cu toată certitudinea, autorul programului editorial în cincisprezece puncte, apărut nesemnat, în primul număr. Redactorii, se menționează în program, nu vor publica în L. nici un rând care să nu se inspire din datinele, deprinderile și credințele poporului român. Obiectivele pentru care militează gazeta sunt, între altele, libertatea cetățeanului, a comunei, garantarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287771_a_289100]
-
capitalismul iudeo-român” <endnote id="(512, p. 133)"/>. Și pentru dictatorul Ion Antonescu „democrația Înseamnă iudeocrație” (afir mație făcută În 1943 ; cf. <endnote id="243, p. 511"/>). În 1980, În plin regim național-comunist instaurat de Ceaușescu, Într-un articol violent antisemit (nesemnat, dar scris probabil de Corneliu Vadim Tudor, actualul președinte al Partidului România Mare), publicat În revista ultranaționalistă Săptămâna (nr. 509, 1980), evreii sunt prezentați ca având toate viciile cunoscute („rău mirositori”, „trufași”, „gheșeftari”, corupți, nepatrioți etc.), inclusiv pe acela de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fel de înțelegeri și convenții economice, culturale, bancare, comerciale etc. Dar comunicatele care se publicau după întâlnirile lor urmau întotdeauna același calapod: s-au înțeles foarte bine, frățește, au căzut de acord că, au convenit ca etc., dar tratatul rămânea nesemnat. Se avansau fel de fel de scenarii: cine să fie președinte, cine vice, cum să arate noul parlament, cum să fie ales, cum să se împartă funcțiile, ce monedă să se adopte și altele asemenea. Lucrurile sunt, într-adevăr, complicate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
discutat între patru ochi, delegații importante au semnat fel de fel de convenții la fel de importante, Rusia a dat un credit de 1,5 miliarde de dolari Bielorusiei pentru importul de gaz, pe 14 a plecat, și iarăși tratatul a rămas nesemnat. Cred, totuși, că ceva s-a schimbat. Putin mai este președinte al Rusiei doar până în martie viitor, în timp ce Lukașenko rămâne în funcție încă vreo 4-5 ani, după care, așa cum îl știu, va candida din nou. Așa încât, pentru prima oară, Lukașenko
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
pentru publicarea articolelor neiscălite și a apelului ofițerilor de rezervă legionari (ce se adresau ofițerilor activi, cerându-le să nu-și ucidă camarazii cu care ar trebui să meargă umăr la umăr la război), dar în special pentru publicarea articolului nesemnat împotriva Mariei Antonescu, deși toată lumea recunoscuse, după expresiile și stilul propriu, pe Ghiță Racoveanu ca autor al acelui articol. Răzbunarea Dnei Antonescu, a lui Mareș & Co., își spusese cuvântul, prin gura președintelui Tribunalului, un general cu același defect fizic ca
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Au fost unificate forme grafice diferite; ca Pasvanoglu, scris Pasavan-Oglu, Pasvan-Oglu, Odessa și Odesa, Șuțu - Suțu, Vogoridi - Vogoride ș.a. Sublinierile în italice, uneori și în bold, cu mențiunea (subl.a.), aparțin autorului, ca și notele cu semnalarea (n.a.). Celelalte note, nesemnate, aparțin editorilor. Rareori s-a folosit semnul [ ] când au intervenit în completarea textului. Fie pentru că traducerea din rapoartele consulare s-a făcut din limba franceză, fie pentru că aceasta era limbă uzuală pentru autor, în text s-au strecurat numeroase importuri
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Istoricul și activitatea Academiei ortodoxe din Cernăuți”, „Privire generală asupra literaturii beletristice românești”, „Un odor din Mânăstirea Sucevița” ș.a. * Almanachul Literar pe anul 1903 era realizat de „Întrunirea academică română Bucovina”, la Societatea tipografică Bucovina, Editură proprie, care în prefața, nesemnată, spune că lucrarea „va avea menirea să fie răspândită și citită în fiecare cabinet de lectură și în fiecare familie românească”, adăugând: „Dațivă deci mâna dreaptă / Cu un sacru jurământ, / Că-n unire și frăție / Vom trăi pân' la mormânt
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pricopie traduce din Horațiu, Eichendorff și Victor Hugo. Colaborează și semnează versuri: Gr. Sălceanu, Al. Gherghel, Ion Bentoiu, N. Timiraș, R. Vulpe și D. Iliescu, recenzii la cărți și reviste, iar necrologurile pentru Ioan N. Roman și Vasile Pârvan apar nesemnate. * Analele Dobrogei, revista Societății culturale Dobrogene, apare în 1920 la Institutul de arte grafice și Editura „Glasul Bucovinei”, anul V și VI (1924 și 1925), director C.Brătescu. „Dl. C. Brătescu, care fiind în învățământul secundar din Constanța, a inițiat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe anul școlar 1924/1925, serbările date de școală, excursiile făcute de elevi. Anuarul pe anii școlari 1925/1926 - 1926/1927 întocmit de D. Bucevschi, director, avea în prima parte tot un studiu „Contribuția la cunoașterea Lostriței în Ceremuș”, dar nesemnat. * Anuarul Institutului de orbi și surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți pe anul școlar 1933/34 cuprindea o „Scriere festivă tipărită cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existență și activitate depusă în favoarea învățământului orbilor și surdomuților - cu arătarea momentelor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de presă aparținând persoanei I.I. Bumbac. Acesta publică manuscrisele codicelui de la Voroneț, studiul Din istoria limbii și literaturii române, o critică la drama Despot Vodă, de Vasile Alecsandri, poezii de D. Petrino, alte și alte studii de istorie și filologie nesemnate. Devenind o publicație fără răsunet, Aurora, ca și Foaia Societății, își dă sfârșitul și din lipsă de fonduri. În raport cu „Foaia Societății”, Aurora Română n-a fost un pas înainte. * După ani, revista Doina nr. 4-5, octombrie-noiembrie 1906 (Burdujeni, Suceava) aducea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Regina Maria) și P. G. Papacostea (Mareșalul Averescu), articolele de bilanț 1938 în literatură (semnat de M. R. P.) și Anul literar 1939 (semnat Petre Manoliu), în domeniul muzicii bilanțul fiind semnat de Mihail Jora. Apar și câteva articole comemorative nesemnate, Cincizeci de ani de la moartea lui Mihail Eminescu și 300 de ani de la moartea lui Racine. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285306_a_286635]
-
redactate, în 27 ianuarie 2004, de elevii clasei a II-a D de la Școala generală "Bogdan Petriceicu Hașdeu" din Iași. Învățătoarea le-a cerut copiilor să răspundă pe loc și a colectat apoi 22 de file de caiet, aproape toate nesemnate. Cele mai multe erau completate doar printr-o simplă formulă de identificare, în genul clasic: "Ștefan cel mare a fost cel mai mare domnitor al Moldovei". 178 Este o construcție cronologică interesantă care trimite, în primul rând, la ziua Sfântului Ștefan din
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Au răspuns 21 de elevi ai clasei a V-a A, la solicitarea dirigintei lor (profesoară de limba franceză). Li s-a pus aceeași întrebare "ce știți despre Ștefan cel Mare?" -, iar ei au scris pe loc răspunsurile, pe foi nesemnate. 189 Unii copii și-au exprimat dorința de a ști mai multe despre anul și ziua în care s-a născut, despre frații și părinții lui, ba chiar s-au întrebat "în ce zodie este". Alții au vrut să știe
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
valabilă și astăzi: „Ar fi prea absurd să credem că chiar realizarea celei mai dorite forme sociale ar fi în stare să facă să dispară, ca prin farmec, toate mi zeriile sociale“. Tot lui îi aparțin, desigur, și alte tălmăciri, nesemnate, 6 studiu introductiv printre care Părinții nihilismului de Victor Tissot, precum și o scurtă relatare despre al doilea Congres național al studenților universitari români, întrunit la Pitești în septembrie 1881, în cadrul căruia el prezentase darea de seamă oficială, o înflăcărată analiză
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]