9,529 matches
-
fără a se mai folosi de personajele romanului. “Dacă stai și te gândești, scurgerea timpului este o problemă stranie și contradictorie. Ar fi firesc să presupui că o perioadă de rutină sau un răstimp lipsit de evenimente trebuie să pară nesfîrșit. Așa ar trebui să fie, dar nu este așa. Tocmai perioadele plicticoase, fără evenimente, nu au nici un fel de durată. O perioadă bogată în evenimente, marcată de tragedii, brăzdată de bucurii, o asemenea perioadă pare lungă în amintire. Și dacă
John Steinbeck: La răsărit de Eden. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/john-steinbeck-la-rasarit-de-eden-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339290_a_340619]
-
în privire, deschide ferestrele candorii, Cu fiorii viselor, ai inimii Topește gheața lumii. Umbră sângerândă, freamăt, Cascadă de taine și mistere Deschide porți cerești, Luminând poteci către altare. Obsedat nu de Sine, Nici de templul timpului, ci de Izvorul bătrân, nesfârșit... Vibrează cu trupul anilor, Dăruind armonie, tandrețe. Poetul pictează pe chipuri Aripi din cuvinte. Poetul rămâne ecoul viu, Umbra fascinantă a... clopotului Și neliniștea din cuvânt. PASĂREA TĂCERII Încerc cu smerenie să duc Traista cu vise, amăgiri și... Cu poveri
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
îmbracă și le zidește, Un templu din tainică lumină. COMOARA DIN INIMĂ Țipăt de șoapte albe, În inimi ecouri, se topesc La flacăra dragostei. Prin arderi de cuvinte, Cresc muguri de lumină. Iubirea, aluatul divin, Renăscând eternul dor al lumii. Nesfârșite valuri de suferințe, Așezate între mine și tine, Deschid cărări de timp azuriu În haina curăției, către Cetatea dreptății sfinte. De lucrează întru noi Adevărul curat, Frumusețea inimii tale Naște scânteia luminii. Domnul, Începătorul vieții, Trimite celor ce voiesc Belșug
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
cu melancolie, Semne fermecate apar la ferești. Ecouri vii în labirintul vieții Topesc întunecate răni, Reînviind... sfințenia clipelor. Roua tăcerii, mireasmă, Crini ai dorului răspândesc Curcubee înflorite în simfonii. Pe aripi de zile coboară Din altare de lumină, victorios, Mirele nesfârșitelor... iubiri. FLĂMÂND DE TINE Din cer curg picături de raze, Cuvinte, zvon de șoapte, Lumina vieții și liniștea nopții. Curg zile încărcate cu mărgăritare, Candoare, uneori... tristețe. Flămând de Tine, Doamne, Eterna clipă strălucește, Lumina iubirii Tale înfrânge Moartea, păcatul
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
destin” pierdute sunt clipele-n taine... menirii de-a fi lângă tine mă închin și genunchii-mi sunt grei mă aplec peste timp și privesc înainte te doresc liniștit fericit te doresc și-n miresme de tei te-oi iubi nesfârșit... Referință Bibliografică: Destin / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 170, Anul I, 19 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta Resteman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DESTIN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Destin_0.html [Corola-blog/BlogPost/367243_a_368572]
-
Autorului Las frageda lumină să vorbească La-ngemănarea dimineților târzii, Când roua-n tihnă prinde să-nvelească Candoarea pașilor curați, din zori de zi. Tălpile-mi sărut pământul dezvelit Și-l simt cum măngâie picioarele domol, Cu fiecare pas, respir, la nesfârșit Aroma vieții pătrunzându-mi trupul gol. Mă prind cu mâinile de-un colț de răsărit Și-l strâng în palmele căuș, ca să îl sorb, Să nu se piardă niciun strop de infinit Când însetat de el mă pierd, de orb
DIMINEAȚA LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1475308381.html [Corola-blog/BlogPost/382482_a_383811]
-
cu mâinile de-un colț de răsărit Și-l strâng în palmele căuș, ca să îl sorb, Să nu se piardă niciun strop de infinit Când însetat de el mă pierd, de orb. Pătrund prin stropi care aștern pe flori Din nesfârșita curgere-n milenii, Esența cerului, în armonii de viori, Din minunata odă a Iubirii! Adânc coboară-n fiecare por Trezind în taină ochiul adormit, De-ntunecimi ce parcă pun zăpor, În asfințituri care ne-au zorit. Pierdută într-un răsărit
DIMINEAȚA LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1475308381.html [Corola-blog/BlogPost/382482_a_383811]
-
Adânc coboară-n fiecare por Trezind în taină ochiul adormit, De-ntunecimi ce parcă pun zăpor, În asfințituri care ne-au zorit. Pierdută într-un răsărit de noapte Eterna-mi pleoapă-a nemuririi, Se zbate-n chipul fiecărei șoapte Din nesfârșita dimineață a Luminii! Referință Bibliografică: DIMINEAȚA LUMINII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul VI, 01 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DIMINEAȚA LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1475308381.html [Corola-blog/BlogPost/382482_a_383811]
-
noiembrie 2011. Sânul ca un bot însetat de cămilă m-așteaptă și nu știe mila fiindcă și eu la rândul meu te doresc cu toți ghimpii văpăii lăuntrice, inseparabil ce îmi frământă starea. Lipesc frumusețea unor mesteceni albi din îmbulzeala nesfârșită de cuvinte înecând toate obstacolele artificiale șterse în chinuri, un fel de intuiție personală ce o găsim numai în freamătul pădurii de foioase. Ploile de ninsori așteaptă să rumege împletitura dureroasă a crengilor arzând gingășia unui cuib de voci pierdut
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
glasurile răgușite ale pietrelor ... Citește mai mult Sânul ca un bot însetat de cămilă m-așteaptăși nu știe mila fiindcă și eu la rândul meu te doresccu toți ghimpii văpăii lăuntrice, inseparabilce îmi frământă starea.Lipesc frumusețea unor mesteceni albidin îmbulzeala nesfârșită de cuvinteînecând toate obstacolele artificiale șterse în chinuri,un fel de intuiție personală ce o găsimnumai în freamătul pădurii de foioase.Ploile de ninsori așteaptă să rumege împletitura dureroasă a crengilorarzând gingășia unui cuib de vocipierdut prin Templul zeiței Hatorgonind
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
sălile de așteptare. O parte din raze cădeau moleșite pe cupola de sticlă a gării, iar restul, se strecurau înviorând doliul liniilor de cale ferată. Nu a început încă aglomerația. De la peronul unu, urc în tren, obișnuit cu șirul orelor nesfârșite de așteptare, spre destinația cunoscută. Pare pustiu, nici un călător nu vine după mine; vagonul lung și compartimentele goale își așteptă pasagerii derutați. Nefiind sigur că am luat trenul care trebuie, cobor și verific plăcuța de pe vagon. Urc liniștit înapoi și
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
sălile de așteptare. O parte din raze cădeau moleșite pe cupola de sticlă a gării, iar restul, se strecurau înviorând doliul liniilor de cale ferată. Nu a început încă aglomerația.De la peronul unu, urc în tren, obișnuit cu șirul orelor nesfârșite de așteptare, spre destinația cunoscută. Pare pustiu, nici un călător nu vine după mine; vagonul lung și compartimentele goale își așteptă pasagerii derutați.Nefiind sigur că am luat trenul care trebuie, cobor și verific plăcuța de pe vagon. Urc liniștit înapoi și
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
simțea bine în această familie; de fiecare dată se juca cu Sandra, fiica celor doi, pentru că iubea foarte mult copiii. Nici nu simțeau cum se scurgeau orele din clepsidra fermecată a timpului petrecut împreună; povesteau vrute și nevrute și depănau amintiri la nesfârșit. Pe atunci, nea Mitică îl însoțea pe Vâlceanu în drumul spre casa acestuia și continuau să povestească... Amândoi adorau plimbările pe jos și discuțiile care se desfășurau pe fondul unei prietenii deosebite. Când ajungeau în fața casei lui Costică acesta îi
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
trăiau în ignoranță și le era bine așa. Occidentul are mai puțini nebuni decât Orientul, iar lucrul acesta este dovedit științific pentru că dorința de scoate la iveală orice studiu, în orice domeniu, este mai puternică decât trândăveala rătăcită, modelată și nesfârșită a asiaticilor, de pildă. Asiaticii, din lipsă de ocupație, mai inventează un război galvanizant pentru semenii lor, mai cumpără o bombă, mai tresar de plăcere atunci când descoperă un kamikaze dornic de a se pulveriza cu avionul în vreun turn american
NEBUNIE CURATĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Nebunie_curata_cristea_aurora_1365885629.html [Corola-blog/BlogPost/345730_a_347059]
-
meu de vis... MI-E DOR Mi-e dor de-un colț de țară, liniștit, De tinda-n care m-am simțit copil De floarea de salcâm, de fân cosit Prin care-ades' mă furișam tiptil Spre râu... unde visam la nesfârșit La câte, Doamne, nu visam atunci Mi-e dor de satul meu cel primenit De roua munților, de maci din lunci De umbra deasă, mărul de la drum Și de alunul drag, lângă fântână Mi-e dor... atât! În jur e
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poeme_de_d_georgeta_resteman_1359568802_ua8hv.html [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
universitar să spună în fața televiziunile „Mai lăsați-mă cu Constituția!” fără ca în secunda doi să nu-și dea demisia? Iar partidul ei tace mâlc! În ce hal de comportament politic s-a ajuns în România? Nu se poate accepta la nesfârșit încălcarea legilor! Dacă Parlamentul ilegitim nu revine asupra deciziilor sale iresponsabile nu este exclus să asistăm la ample manifestări, ce vor duce la alegeri anticipate ! Alegerile anticipate autumnale sunt singura soluție ! Nu înainte de a se vota noua Lege electorală. Așa
TABLETA DE WEEKEND (100+8): HOŢII DE ÎNCREDERE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1427537732.html [Corola-blog/BlogPost/382691_a_384020]
-
ieși din tine însuți, să-ți găsești armonia și pacea” (Smarandache F., 2013, p. 72). O năzuință fascinantă de absolut se regăsește în excursii și călătorii: „Parcă aș tot călători ... la infinit. (...) Călător ca vântul și ca gândul. Călător la nesfârșit” (Smarandache F., 2013, p. 83). A treia secțiune a volumului include participarea plină de succes a lui Florentin Smarandache la concursul de cărți al statului New Mexico. La finalul lui 2012, pentru a doua oară consecutiv, profesorul universitar dr. Florentin
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-in-vestul-nesalbatic-fotojurnal-paradoxist-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
care ajungeau la spital drogați și de multe ori în comă. El știa cât de greu se mai poate recupera un astfel de om, ce a devenit dependent de droguri sau alcool. De cele mai multe ori recădeau și era un coșmar nesfârșit viața lor și a părinților sau rudelor din cauza fiului sau fiicei care căpătaseră dependență. Extrem de rar ieșea câte unul din acest cerc vicios și fatal cu adevărat, oricâtă bunăvoință ar fi avut. Pericolul de recădere era mereu în apropiere și
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1466890928.html [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
pe o trotineta verde,rățușca brodata de deasupra ușii (când am plecat a rămas acolo, în orașul B.) trandafirul din broșa mamei, inelul ei cu piatră albastră purtat pe inelar. până la 19 ani ce-a fost ? am redescoperit jurnalul, meditațiile, nesfârșitele probleme de matematică, comentariile literare prima întâlnire la pescaru într-un început de toamnă în orașul G. un film la cinematograf stăteam în ultimele rânduri să ne ținem de mână. disperarea de a trăi mai repede (știam de atunci ce
POEM PENTRU MAMA de ANGELA BACIU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 by http://confluente.ro/Poem_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/344386_a_345715]
-
floare, murmurul de clipe. În ochi purtăm sclipiri diamantine Și-un crez zidit în lacrima credinței Mai ard tăceri în palma suferinței Ascunse-n taine, înrobind destine. Dar păsările-și fac în noi popasul Smulgând atâtea neștiute-amaruri Sfințindu-ne cu nesfârșite haruri Și împăcând speranța cu rămasul. Cluj Napoca, 7 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Să nu lăsăm în păsări îmbufnarea / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 373, Anul II, 08 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Georgeta Resteman : Toate
SĂ NU LĂSĂM ÎN PĂSĂRI ÎMBUFNAREA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sa_nu_lasam_in_pasari_imbufnarea.html [Corola-blog/BlogPost/361801_a_363130]
-
Meditația pentru iubire și bunătate Mintea mea este acum departe de gândurile negative, Este un recipient pe care îl umplu cu apă pură și curată, Mi-am umplut inima mea curată și mintea mea cu gânduri pașnice, pure, de iubire nesfârșită, bunătate și compasiune pentru mine! Pot fi bine și fericit! Pot fi liber de suferință, durere, frică și furie! Pot fi puternic, încrezător și pașnic! Mental am construi în jurul meu o aură de prietenie și bunătate iubitoare. Folosind această aură
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1362942106.html [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
a spus cu glas ridicat și m‑a împins ușor pe locul din spate al mașinii. Nu m‑a poftit să iau loc în față și nu mi‑a adresat nici măcar un salut de politețe. Drumul mi s‑a părut nesfârșit și mă simțeam stingheră și neliniștită. Ajunsă la comună, atent supravegheată de secretar, am dat jos, așa cum îi văzusem pe cei de la Șesu, tabloul cu Ceaușescu, care stătea la loc de cinste în biroul meu. Cărțile din bibliotecă au fost
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_cap_iii_pr_dorina_stoica_1387609581.html [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
existența în liniște, departe de realitatea agresivă. Ascultând freamătul oceanului infinit din interiorul său își dorește: "De-aș avea puterea/ Să urmez spuma credincioasă/ A valului,/ Să sting în apă vie/ Sentimentele aprinse,/ Iar furtuna să o transform/ Într-o nesfârșită liniște/ Interioară...// Și astfel, în casa nebântuită,/ Să aștern curată/ Fila zilei/ De mâine..." (Pagină albă) Fire sensibilă, suavă și delicată ca o floare de lotus, în fața realității agresive, poeta își caută protecție și tămăduire adâncindu-se în consolare: “Și
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464508179.html [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
ea coboară când o greșeală facem suspină Dumnezeu ne iartă neputința robiți suntem de zile pierduți suntem pe cale uităm de pasul drept noi rătăcim poteca poverile reptile sug sângele din suflet nu cred că-i înțelept să rătăcim bezmetici la nesfârșit uitând de rostul nostru-n viață de ce-am venit aici mai bine-n rugăciune petale culegând pășind mărunt pe cale cu pas ca de furnici mister-om înțelege când om pleca la cer și-om fi și noi o floare
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1406189436.html [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
pescar a ancorat acolo unde credea că va da peste un loc plin cu pește, dar nu întotdeauna se întâmpla așa, din cauza curenților schimbători, care te purtau mereu pe alt traseu. În timp ce ajungeam pe poziție, noaptea începu să părăsească întinderea nesfârșită a mării. Luminile orașului se vedeau sclipind ca licuricii, pe toată întinderea litoralului, de la Vama Veche până la Olimp și încă se mai auzeau muzica discotecilor din Venus. În larg, navele militare își mai etalau becurile de veghe la puntea de
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444716567.html [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]