579 matches
-
început să plouă, ciuruind întunericul ca pe o haină mâncată de molii. Mai exista încă zăpadă, dar iarna se apropia de sfârșit. Un vânt rece și umed mătura peroanele, încolțindu-i pe cei câțiva călători rebegiți de frig și de nesomn. Pe lângă noi a trecut un tren fără să ne avertizeze. Neatentă, o femeie a alunecat și trenul i-a smuls o parte din brațul drept. Nu pot să uit cum își privea femeia aceea, mută de disperare și de groază
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
spătos, cu perciuni lungi și ochi goi, n-au cedat. Dar cercetările au fost infructuoase. Oricât au răscolit cei patru țărmul, n-au reușit să dea peste bufniță. În cea de a treia noapte, istoviți și cu ochii cârpiți de nesomn, au fost nevoiți să renunțe. Probabil, pasărea se ascunsese în bălăriile din spatele azilului, iar acolo, în încîlceala aceea de ierburi mai înalte decât omul, era, practic, de negăsit. Surpriza a venit peste câteva zile când portarul a apărut într-o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
uita la mine, fără să miște capul, cu ochii aburiți de somn, rece, absent, poate nici nu mă vedea, și se culca la loc. În ziua următoare umblam amețit pe coridoare ori pe țărm, cu cearcăne la ochi, istovit de nesomn. Când mă întîlnea, Moașa îmi azvârlea câte o remarcă sarcastică: "Pari extenuat, domnule sculptor. N-ar trebui să-ți pierzi nopțile, în curând vei avea nevoie de energie ca să cioplești piatra". Îmi venea s-o omor. Ce vroia de la mine
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ăsta? Ce să aibă el cu mine și cu bieții mei căișori? Ce rău i-am făcut noi dumnealui?” și-a mai zis, în gând, nenea Fănică și-a plecat amărât spre casă. După vreo patru-cinci zile de neastâmpăr, nemâncare, nesomn și neviață și-a luat inima-n dinți și s-a dus la regiune. A întrebat acolo de Victor al lui Costică Dîrlea, un flăcău de la ei din sat, ajuns șoferul unui șef foarte mare. A avut noroc: Victor era
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
acum, că a ajuns la capăt. Nu contează că acest capăt o să fie mâine sau la sfârșitul anului, important e că ea îl simte aproape. La spital, pe masa de operație, înainte s-o adoarmă, apoi în nopțile lungi de nesomn, i se părea că nu-i rămâne decât să contemple moartea. Îngrozitor de speriată la început, pe urmă obișnuindu-se - Doamne, cu câte ajungi să te obișnuiești! - și vrând să știe ce i-ar mai putea trece prin cap. Culcată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
lui, totodată și coleg de serviciu, intra În fiecare dimineață, la ora șase, În clădirea UDB-ei pentru discuții ( În baza denunțului lui Dragović mai sus pomenit) și ajungea la serviciu cu Întîrziere, cu chipul vinețiu și tumefiat de pălmuială și nesomn, și asta În fiecare zi de la Dumnezeu, cu noaptea-n cap, timp de șase luni, pînă nu și-a amintit și de alții care Împărtășeau ca și el deruta cu rușii și care ascultau Radio-Moscova.PRIVATE Las deoparte digresiuni ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
iunie 1919“. În timpul acesta era inclus și drumul făcut de la casa ei - un drum despre care, mai târziu nu-și va aminti deloc. Starea de spirit a lui Amory era grotescă: două zile de Îngrijorare și nervozitate, două nopți de nesomn, mâncarea neatinsă - toate culminând cu criza emoțională declanșată de decizia abruptă a lui Rosalind - Îi drogaseră partea conștientă a minții, Împingându-l Într-un fel de comă milostivă. Când pipăia stângaci măslinele de pe masa pentru dejunuri gratuite, s-a apropiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Își luaseră zborul, iar golurile lăsate de ele erau umplute numai de marea neliniște a deziluziilor. „Ca să țină În lesă un bărbat, femeia trebuie să apeleze la ceea ce are el mai rău.“ Fraza aceasta constituia teza majorității nopților sale de nesomn și simțea că noaptea care venea avea să fie una dintre acelea. Mintea Începuse deja să-i țese variațiuni ale acestui principiu. Patimă nesătulă, gelozie violentă, dorința de a poseda, de a strivi - doar atâta mai rămăsese din marea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
un golan revoluționar și un hoț de mașini fricos. Iar cu femeile? Mușcase din momeală. — Hai să zicem că încercam să recuperez o imagine. — Ai reușit vreodată? — Nu. — Pentru că ea e prea deosebită? Danny sorbi îndelung, iar băutura, combinată cu nesomnul, îi împăienjeni ochii. — Era. — Era? Danny știa că femeia aflase povestea de la Kostenz, dar își continuă jocul. Da, era. Sunt un văduv al CCAA, Claire. Celelalte femei pur și simplu nu erau... Claire interveni: — Nu erau ea. — Exact, nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
p. 73). în momentul-cheie al anului, veghea omului o reclamă și o susține pe cea a zeului, căruia i se insuflă astfel, pe cale rituală, un plus de vigoare într-un moment în care Cosmosul trebuie scos din criză și refăcut. Nesomnul omului îl „dublează” pe cel al zeului, iar „nesomnul” (vigoarea) zeului este echivalent cu „somnul” (inerția) demonului. Așa cum am mai arătat, echilibrul dintre principiul Ordinii și cel al Dezordinii este instabil, iar cele două principii cosmice sunt invers proporționale : când
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
reclamă și o susține pe cea a zeului, căruia i se insuflă astfel, pe cale rituală, un plus de vigoare într-un moment în care Cosmosul trebuie scos din criză și refăcut. Nesomnul omului îl „dublează” pe cel al zeului, iar „nesomnul” (vigoarea) zeului este echivalent cu „somnul” (inerția) demonului. Așa cum am mai arătat, echilibrul dintre principiul Ordinii și cel al Dezordinii este instabil, iar cele două principii cosmice sunt invers proporționale : când unul dintre ele „crește”, celălalt „scade” proporțional. După cum am
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
perfect scena: Mariana trebue să fi fost în culmea fericirii că avea în fine prilejul să vadă de aproape cum arată "diavolii roșii"; locotenentul Livianu, amuzat, a râs, probabil, făcând ca de obiceiu, gropițe în amândoi obrajii; Popescu, răgușit de nesomn, o fi înjurat, iar radiotelegrafistul Merișescu, avansând cu dispreț buza lui inferioară, se va fi întrebat: Ce mai caută idioții ăștia pe aici?"... Aproape zilnic trec avioane de legătură. Aterizează, se alimentează cu benzină, lasă corespondență și pleacă mai departe
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
la conceptul uzat de „Ierusalim ceresc“, căruia Îi dădu propria interpretare, valabilă numai pentru ceea ce simțea el În clipa aceea. Cugetă la faptul că somnul Îi părea uneori mai puțin Întinat de minciună decât veghea, iar alteori exact invers, tocmai nesomnul dus la extremă se transforma În cea mai fierbinte dorință a sa. Ajunse la ideea că poate nu era vorba de două stări, ci de trei: somnul, veghea și lumina asta care Îl Învăluia complet, pe dinafară și pe dinăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
este la fel de ascultătoare atât noaptea cât și ziua. La fel de supusă atât când te afli în călătorie, cât și atunci când stai într-un loc, care nu se scuză pretinzând că i-ar fi somn și pe care nu o cuprinde oboseala nesomnului. Este învățătorul care, dacă ai nevoie de el, își ține cuvântul dat, iar dacă încetezi a-l mai plăti, el nu încetează să-ți fie de folos, care ce-ți place, mai credincios decât pământul, care păstrează tainele mai bine
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
cu un ochi mereu plecat în pământ, iar celălalt țintind spre capătul cerului, dând palme cu mâna stângă și alintând cu mâna dreaptă. Come, join us... NICK - voce, chitară câmp alb și neted cloroform iz calm de dulce și dospit nesomn frunze în ceafă veștede în salbă cafeaua ta neagră pe noaptea mea albă. surd card ageamiu și crud surâde în glande sughițuri de grund păstaie cu boabe de fiere mă scuipă lingura din borcanul cu miere. logodnica plânsă în fiece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
Se afla lângă fereastră și abia atunci, din Sala sfatului,văzu ceea ce nu văzuse când intrase În cetate. Apărătorii În curte, nerași, obosiți. Mantiile albe cu semnul scutului și spadei stropite de sânge. Caii, obosiți și ei, unii tremurând de nesomn și de frigul dimineții. Lângă fântână, Ion Moț, așezat pe o treaptă, cu capul În palme. Arcașul Simion, făcându-și de lucru la harnașamentul calului, cu ochii În lacrimi. Pietro neștiind dacă să urce spre sală sau nu. Așteptând poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
scria pe tablă În propoziții scurte, din care, În afară de Adam, nici unul nu izbutea să priceapă ceva. S-ar fi zis că nu-i pasă că erau mai toți pe jumătate adormiți ori că Își aruncau pe fereastră privirile Înroșite de nesomn spre pajiștile presărate cu grămăzi de gunoaie arse pe jumătate, ca niște urme de vărsat, prin care răscoleau capre costelive, dând la iveală pungile de plastic rămase În cenușă. CETĂȚEAN. REPUBLICĂ. PREȘEDINTE. REVOLUȚIE. IMPERIA LIȘTI OCCIDENTALI. Eu sunt cetățean al
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
un parcurs nesigur prin ceața polară. Camera era oprită pare-se și când am coborât, grăbită, am lunecat de pe scara trăsurei și pe trotuarul sticlos, întocmai ca adinioarea, lin ca pe patine - și Mini surise misterios. Fratele meu, posac de nesomn, discuta nu știu ce litigiu despre etaj cu portarul gras și adormit. Eram așa de obosită încît nu puteam înțelege ce spun, și ușoara căldură din vestibul începuse a mă dezmorți, se vede: un fel de beție, specială desigur înghețaților și prin
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
o ușoară ordine a înghețului frustrat și el de lumi invizibile ne va conduce harul spre un UNIVERS înjumătățit de întrebări. Cine să fie pe acea PARDOSEALĂ A HAZARDULUI, dacă nu această noapte cu toate viețile ei de iubire, prin nesomnul vândut unui EXTAZ FLĂMÂND DE DORURI ȘI VIEȚI ÎNSINGURATE unde o simfonie a visului îmi tresare sufletul și-mi preschimbă întunericul în lumină. Dezordinea vieților albe într-o totală ordine și pentru ca să fiu, Eu, atât de CATEGORICĂ, voi aprinde această
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
secunda tăcerilor. Cui să-i spun de acea dispariție a visului dacă-n țipătul purificat de saturația vitezelor nu reușeam să-mi adun măruntaiele nopților? Orice plecare e o conjunctură de ardere, orice pleoapă închisă e un vers aprins, orice nesomn e o lacrimă amară pe un trup de noapte sfântă. Dacă viața e o trecătoare în pietrele ninse de veac, cui aș putea să închin toată iubirea în care mă cutremur cu fiecare adâncire de dor? Dacă-n tăceri am
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
clipelor e la fel de sinceră cu trecerea de la un anotimp la altul în căutare de vânt răvășit, Și mai doriți să-mi studiați aureola?! N-o să reușiți niciodată deoarece ea face parte din saturația dorului la capăt de linie unde mormântul nesomnului închide gurile patimilor ce s-au amestecat cu puterile lumilor îndoliate. AMESTEC DE SUFLETE S-a lăsat noapte în sufletul meu. Liniștea iubirilor e în căutare de lume. Stelele întârziate își dezvelesc trupurile reci. Mânia e o ghilotină a umbrelor
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mare măsură, toată cheia și lăcata. Virgil Năsturel a trebuit să pregătească în acea noapte întregul plan de cercetare a ruinelor și a descoperit cel puțin zece locuri unde putea fi ascunsă comoara. Păi vedeți? A fost o noapte de nesomn foarte folositoare, plină de gînduri creatoare, nu de ceva banal, ca o durere de dinte care se clatină, sau ca o coptură de la unghia degetului mare de la picior. Nu, nu a fost nici pe departe așa ceva. În primul rînd Virgil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
răbdare și pricepere, Virgil a pregătit în noaptea aceea întregul plan de descoperire a comorii. Era sigur sută-n sută că, dacă nu va lua el taurul de coarne, se spulberă tot visul căutătorilor de comori. Așa că noaptea aceea de nesomn i-a dat o încredere bărbătească în forțele lui și-n reușita expediției care urma să aibă loc. Așa. Spre ziuă, el zice că nu mai ține minte ora la care a adormit, dar e sigur că nici într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
întrebat ce-i aia flotă! ) Undeva între cină și pijamale, venea tata. Atmosfera se mohora. Tăcuți, indienii se strecurau sub plăpumi. Numai că nu adormeau întotdeauna. Nu, nu prea adormeau... L-a lăsat să plece. Cu ochii deja uscați de nesomn, cu barba nerasă, cu aerul acela aparent neinteresat, cu un la revedere identic celui adresat atâtor tineri drăguți fascinați de el, fascinați de Thule. Ce era să fi făcut? Îl pierduse, ori cum, de prea mult timp ca să-l mai
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
din plămânii lui David. David e un pelerin 100% neras, exilat de o săptămână pe Tărâmul Sfânt al apartamentului fratelui mai mare. Big Brother. Űbermensch. Ochiul care nu doarme. David e posesorul unei perechi de ochi umflați (de plâns? de nesomn? retenție de lichide? Iată un detaliu care ne scapă, dar asupra căruia promitem să revenim - se înțelege că o promisiune e garanția trecerii sub tăcere a acestui aspect, de altfel important în economia personajului, ca și faptul că nu a
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]