1,441 matches
-
într-un spațiu nedeterminat. Veacuri de istorie se vor strânge într-un punct zero, clepsidra orelor fără cusur va face imposibilă ezitarea cugetelor lipsite de versul matematic al Creației. Un cântec de lebădă pentru unii, o șansă de a-și netezi drumul spre izvorul spiritului superior...înțelepciunea plămădită de un architect perfect. Cuvântu-i lumina nemuritoare, liantul unirii cerului cu vibrația pământului...timpul iși va cerne secundele în tăcerea meditației. Destul am pribegit prin bezna necunoașterii, legați la ochi de potrivnicii
RENAŞTERE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343867_a_345196]
-
povară și se pierde în desiș, Ochi timizi de fetișcana,urmarindu-l pe furiș Tot alaiul se grăbește să ajungă pe fugar Ce a înfruntat și îndrăznește să plece fără habar. Gest de mână tremurânda,pavăza în calea lor Vine netezind izbândă pentru craiul munților. A trecut că vântul vremea vânătorilor ce au fost, Intamplatu-sa aievea,parcă fără nici un rost. Zi de vară din alt timp,începe a se îngâna, Raze calde de alint,răscolesc din nou pădurea. Se arătă
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
a slovei, delicatețea simțirii și a expresiei, estetica frumosului, înscrise în crezul dumneavoastră: ,,a fi zilnic frumos și simplu”. Ați colindat, ați doinit, ați șoptit cântece de leagăn, ați lăsat o lacrimă pe cântecul amintirii, bijuterii cantabile, duioase, eliberând melosul-reverie, netezind intrarea în rezonanță cu cei care s-au întâlnit cu ele. Dincolo de cântec începe pustiul... Grigore Vieru Dincolo de mierla ce se-aude-n ramuri/ Ard ale pustiei nisipoase flamuri. Lili Bobu Ilustrați cel mai elocvent metafora lui Nichita Stănescu: ,, Poetul este ca
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
a slovei, delicatețea simțirii și a expresiei, estetica frumosului, înscrise în crezul dumneavoastră: ,,a fi zilnic frumos și simplu”. Ați colindat, ați doinit, ați șoptit cântece de leagăn, ați lăsat o lacrimă pe cântecul amintirii, bijuterii cantabile, duioase, eliberând melosul-reverie, netezind intrarea în rezonanță cu cei care s-au întâlnit cu ele. Dincolo de cântec începe pustiul... Grigore Vieru Dincolo de mierla ce se-aude-n ramuri/ Ard ale pustiei nisipoase flamuri. Lili Bobu Ilustrați cel mai elocvent metafora lui Nichita Stănescu: ,, Poetul este ca
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Acasă > Poeme > Emoție > REFRENUL PAȘILOR DESCULȚI Autor: Bianca Aură Buta Publicat în: Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016 Toate Articolele Autorului Refrenul pașilor desculți Tristețea culege tremurul câtorva raze rămase din cioburile unor vise ușor nepermise, se pare! Netezește cu ele umbră încercănata de stingerea doritelor fericiri adunate în târziul acesta de timp. Uitările... dau ocoluri, dar întârzie să apară, iar recompunerea noastră dizolva toate nedurerile ce adâncesc hotarul abisului, în ostenirea unei inimi care nu își mai aude
REFRENUL PAŞILOR DESCULŢI de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343353_a_344682]
-
Iernile trec greu, dureros; înghețând trupu-mi fragil ce își sparge atunci porțelanul în cioburi ale tristeții si deznădejdii; cioburi pe care, în primăveri... voi încerca să le recompun. Ele, primăverile; cioburi de vise, restaurând tabloul unei fragile speranțe care'mi netezește gândurile sumbre culegând fericiri din seva ierbii fragede și din violetul mugurilor ce își pleznesc timid înfloririle! Mai apoi... peisajul din fața privirii capătă ușor tenta roșiatică a sângerării apusului care așterne poteci de frunze îngălbenite de vreme; asta fiindcă în
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
poteciși săruturi își furauprintre zidurile reci!... V. REFRENUL PAȘILOR DESCULȚI, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016. Refrenul pașilor desculți Tristețea culege tremurul câtorva raze rămase din cioburile unor vise ușor nepermise, se pare! Netezește cu ele umbra încercănată de stingerea doritelor fericiri adunate în târziul acesta de timp. Uitările... dau ocoluri, dar întârzie să apară, iar recompunerea noastră dizolvă toate nedurerile ce adâncesc hotarul abisului, în ostenirea unei inimi care nu își mai aude
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
la locul lor! Eternele rânduieli satisfac ursite învoieli dar nici că îmi mai pasă! Te privesc printre genele sufletului și, în firave ... Citește mai mult Refrenul pașilor desculți Tristețea culege tremurul câtorva razerămasedin cioburile unor vise ușor nepermise, se pare!Netezește cu ele umbra încercănatăde stingerea doritelor fericiriadunate în târziul acesta de timp.Uitările... dau ocoluri, dar întârzie să apară,iar recompunerea noastrădizolvă toate nedurerile ce adânceschotarul abisului,în ostenirea unei inimicare nu își mai aude rostirile.Rătăcesc printre acele tăcute
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
încălzirea camerei de dormit. Și cealaltă cameră a avut la început tot sobă oarbă, zidită din cioburi de olană spartă, lipite între ele cu pământ galben amestecat cu pleavă de grâu și balegă de cal, care apoi erau drișcuite[ -A netezi tencuiala, betonul sau asfaltul cu drișca, o bucată de scândură cu un mâner de care o mânuiește meseriașul. N.A.] cu același amestec din lut și pleavă și la urmă date cu var alb amestecat cu puțină sineală[ - Oxid albastru ce
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
s-ar deschide-a iadului genunea Întunecată-a Răului. Săracă Ar deveni cu totul, prostănacă, Lumea cu laica ei, înțelepciunea... Dar veghea nu se dă bătută-n Munte, Muncită de nesomn, spre ziuă-nvinge Și-adânciturile săpate-n frunte Le netezește; patimile stinge. Îngeri bătrâni , cu pletele cărunte Împing poporul tânăr înainte... Pilda talanților povestită în Muntele Athos (I) ΄nainte de-a urca spre Sfântul Templu, Stăpânul din Egina - ndepărtată, Celor trei slugi le-a poruncit deîndată Să se îmbrace cu
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
vrăjmaș,n-ai să te temi! Omule,daca-i învinge, Voia ce o ai în trup, Și pe alții,ai convinge, Că ,de Dumnezeu,se rup! Omule,dacă-n iubire Și iertare vei trăi, Calea către mântuire, Domnul îți va netezi! Nu te plânge,când prea multe, Greutăți,vei întâlni! Suferința-i o virtute, Ce te poate mântui! Sus,în cer,pe toți ne-așteaptă, Domnul,cel făr' de-nceput, Iar la judecata-i dreaptă, Vom plăti,tot ce-am făcut
IA AMINTE,OMULE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340187_a_341516]
-
hotelului și ascultam liniștea ritmică a valurilor mării. Cât zbucium, câtă desăvârșire! Și oglindirea lunii, privind pe sub falduri dantelate de nori, în valurile pline de energie!... și împotrivirea țărmului, cu slabe puteri... scoici amețite de-atâta pasiune, zăcând pe nisipul netezit într-o eternă adorație... Încremenire de vise. Negru sau albastru marin. Culoarea nopții mă ademenește în dulci amintiri, în căutări existențiale... Bunăoară, adun acum momentele de tristețe, le împletesc cu cele de tandrețe și cu cele în care mintea mea
CULOAREA NOPȚII de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377459_a_378788]
-
Cu palme mici ating ei argintu-mi de la tâmple Și nu pot înțelege triumfu-acestor mreje: Cum a putut în viață așa să se întâmple Că omul nu răsare, ci-i îndoit de lege. Jelindu-mi oboseala în riduri de pe față Îmi netezesc obrazul nepricepând nimică: Cum poate vremea asta să zgârie o viață Cu-atâta răutate-n năravu-i de pisică? Mă bucur că n-au știre cum timpul se petrece Și nu cunosc ce-i teama că nu va fi lumină, Cum
PĂRINȚII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377648_a_378977]
-
M-ai privit cu atâta iubire, Pentru milă, iertare, uitare, Ce-a creat omul nou, în sfințire. Mulțumesc pentru planul salvării Ce-a inclus și ființa-mi căzută, Apucând mâna-ntins-a-ndurării, Duhul Sfânt m-a făcut o redută. Mulțumesc, întreita putere, Netezește cărarea spre slavă, Chiar de sunt închistat în durere, Tu din fân mă transformi în otavă. Tu mi-ai dat o natură divină, Prin Isus, Fiul Tău preaiubit, M-ai cules dintr-o lume străină, Ca să fiu transformat, mântuit. Mulțumesc
MULTUMIRE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378579_a_379908]
-
în suferință dacă n-a sucombat chiar. Nu știu cum se face că trebuie să contrazic mereu afirmațiile elitiștilor și nu o fac din vreun orgoliu, ci din lecturile mele, despre care scriu cu râvna pasionatului cetitor. Găsesc, simplu, contraargumente pentru a netezi sau a atenua vectori cârcotași peste energiile noastre literare. Profesorul de limba română, Constantin T Ciubotaru a scris peste 3000 de pagini, în pondere proză scurtă, tradus fiind în Germania, Belgia, Spania, SUA, Canada, Austria. Bucovinean stabilit prin repartiție guvernamentală
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
zi, urât, otravă și tristețe m-or copleși și doborî, mă-ntreb cine-o să-mi dea binețe dacă-n neant voi coborî, azi șchiopătez ca o bolnavă și voi cădea neîndrăznind să mă ridic precum o navă vis omenirii netezind, voi trece iar prin foc și pară miresme nu voi mai simți, flori, pădure, grâu, secară de-acuma mă vor însoți, la fel, un cântec de vioară, va intona-n deplin acord, un cântec, pentru prima oară, resuscitând al vieții
IN LACRIMI... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380053_a_381382]
-
Apoi ți-aș lua obrajii în mâini și ți-aș atinge fruntea cu fruntea mea plină de de gânduri. Aș coborî lunecându-mi buzele pe obrazul tău rozaliu și m-aș apropia încet de buzele tale. Cu degetele le-aș netezi frăgezimea, apoi aș gusta un pic să văd dacă-mi plac. Mai întâi buzița de jos aș sorbi-o încet sugându-i nectarul din tremurul roșiatic. Apoi toată gura ți-aș cotropi cu un sărut prelungit să pot scoate din
MARNA, CARTEA DRAGOSTEI, FRAGMENT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380409_a_381738]
-
și murdari în noi înșine. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Destinul orb nu e atotputernic, hotărârile lui pot fi smulse, fulgerul intuiției noastre îl poate abate din mersul lui implacabil. Și, odată înfrânt, el cedează mereu, netezindu-ți drumul, nu fără a-ți lăsa în constiință de fiecare dată o spaimă, semn că nu te va proteja la infinit. citat din Marin Preda Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment care nu-l mai slăbea, că viața lui
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
sfiala, Urșii plictisiți de iarnă s-au oprit din sforăit, Iar pe-nmugurite ramuri,delicat, dar cu-ndrazneală, Rândunelele duioase se întrec în ciripit. Auzind că prin grădini forfota se întețește, Greierele trubadur, jovial, copilăros, Purtând frac de roz petale, furnicuțelor doinește, Netezindu-și papionul, parfumat de chiparos. Garofițele cochete, în rochițe de cașmir Au tivit cu buburuze, volănașele vărgate, Melci îndrăgostiți săruta mici boboci de trandafir, Grațioasele lalele au fustițele cloșate. Fluturi dantelați se-alintă în pastel de reverie, Visele în evantai
REVERIA PRIMĂVERII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379401_a_380730]
-
sfială, Urșii plictisiți de iarnă s-au oprit din sforăit, Iar pe-nmugurite ramuri,delicat, dar cu-ndrazneală, Rândunelele duioase se întrec în ciripit. Auzind că prin grădini forfota se întețește, Greierele trubadur, jovial, copilăros, Purtând frac de roz petale, furnicuțelor doinește, Netezindu-și papionul, parfumat de chiparos. Garofițele cochete, în rochițe de cașmir ... Citește mai mult Curcubeul își răsfiră degetele jucăușePrin mustățile de grâu, afânate de luminăși pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tușe,Picurând din stele rouă pe sepale și tulpină
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
sfială, Urșii plictisiți de iarnă s-au oprit din sforăit,Iar pe-nmugurite ramuri,delicat, dar cu-ndrazneală,Rândunelele duioase se întrec în ciripit.Auzind că prin grădini forfota se întețește,Greierele trubadur, jovial, copilăros,Purtând frac de roz petale, furnicuțelor doinește,Netezindu-și papionul, parfumat de chiparos.Garofițele cochete, în rochițe de cașmir... XXVII. IUBIRI ANONIME, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015. Prin perdea de brocart te zăresc uneori Cum îți plimbi ochii grei, de
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Mărturisitor și Sfânt. Trad.din lb. geacă de Cristian Spătărelu. Ed. Egumenița, Galați, 2015, pp. 15) Aceste minunate prezențe sunt chipul divin sau interfața dintre Icoana realității dacoromâne și Aura lumii dumnezeiești. Aceste prezențe harice au parcurs Calea lui Hristos netezită de înaintași prin Tradiția patristică, sub lumina Rugului Aprins al sfințeniei, sub autoritatea demnității Voievodale, a Vlădicilor de cuget și simțire românească, sub vrednica cinstire a Dascălilor, a Poeților, a Preoților, care n-au neglijat nici o clipă obștea Cetății lor
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
și a binelui obștesc. Corectarea legilor se face numai în lumina Adevărului dumnezeiesc, de către persoane autentic creștine, (conducător, lider, legislator, executor, consilier, etc.), astfel încât arta guvernării să fascineze deplin ca un exemplu de dreptate morală, înlesnindu-se armonia, spiritul și netezindu-se Calea spre mântuire a poporului creștin. Elita spiritual-politică identificându-se cu Icoana neamului, crează premizele identificării și ale comunității cu Elita. În comuniune cu Dumnezeu, cu crezul Bisericii lui Hristos, nu este de loc cu neputință a se ajunge
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
un arhetip monarhic creștin după sceptrul monarhiei dumnezeiești. Faptul că mulți teologi profesioniști răsăriteni, dar nu mărturisitori întru Adevăr ca fundament experențial duhovnicesc, au tratat superficial secolul IV, cu Epoca de Aur a Marelui Constantin-epocă deschizătoare a milenarismului constantinian, au netezit calea oponenților și detractorilor Augustului Împărat, cei drept toți apuseni, rămași în agonia fumigenă de spuză, dar însutit responsabili de discordia științifistă intenționat creată. Este cunoscut faptul că începând cu secolul al XVIII-lea, diferiți istorici din Apus care au
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
ontologică ipostatică. Iubirea conferă sfințenia, iar Frumosul dezvăluie aura care-l înveșmântă pe martir în căldura și lumina jertfei sale hristice. Se pare că Frumosul este totuși înaintemergătorul Iubirii. Frumosul provoacă în sufletul curat cunoașterea Adevărului, îi așterne calea credinței, netezindu-i suișul sublim spre Adevărul revelat în piscul căruia sălășluiește Iubirea. Rânduiala divină îndeamă omul spre cunoaștere oferindu-i chemarea Frumosului. Prin urmare, între Frumos și Iubire se țese o legătură de admirație, dialectică de întreținere și stârnire admirabilă. Numai
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]