654 matches
-
sens de la „față“ la „persoană“ o găsim și în româna veche, în terminologia judecătorească și în graiul popular, unde se spune față pentru „persoană“, mai ales cu nuanța semantică de „personaj înalt“: Când moștenirea va fi lăsată la o față netrebnică (citat din Pravila de la 1814). Prosop a fost împrumutat direct din greacă, din derivatul prosópsi(on) „ștergar“ a lui prósopon „față“. Termenii românești care au sensul de „prosop“ sunt numeroși și de origini variate. Cel mai vechi este ștergar, cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
lor. După această operație săruta mâna lui maman și tâmpla lui Mamy și trecea în biroul lui, unde scotea de prin sertare hârtii și însemnări, le citea atent, le clasa, le lega cu șnur subțire, aruncând la coș, mărunțite, hârtiile netrebnice. Dacă auzea vreun zgomot în anticameră, mergea uneori până la ușă, să vadă de n-a venit cineva. După masă trecea în salonul doamnei Pomponescu pentru cafea, prilej de a simula viața socială, intrând într-o conversație în care evita problemele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de tot ce știa, iar arestarea ar fi ușurat lucrurile. — Atunci a fost o halucinație. Nu neapărat. în 1956, au fost recunoscute oficial o sută cincizeci de crime în Marea Britanie, din care o treime nesoluționate. Thaw simțea că făcuse ceva netrebnic, dar pentru a se autodenunța trebuia să facă un mare efort, așa că dormi cît putu de mult și gîndi cît mai puțin. în vremea aceea nu visa. Mintea lui era strînsă într-un bandaj rece de prosteală. Avea o mînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
absolut nici un interes ca mașina guvernamentală să funcționeze exact și regulat; din contra, cu cât dezordinea și neclaritatea de idei va fi mai mare cu atât demagogul e mai sigur de-a rămânea sus. Și demagogii sunt aproape toți vițioși, netrebnici, lași ca caracter și nerozi ca minte - dovadă aproape totalitatea partidului roșu de la noi -, lipsiți cu totul de un complex de idei morale cari să constituie normativul unei vieți oneste și serioase, fără stăpânire pe faptele și cugetul lor, dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
guvernul are destulă știință și prevedere economică pentru ca măsurile lui să ție aceste mașini vii în execițiul puterilor lor, ele vor produce și vor fi folositoare; dacă însă măsurile sale tind la punerea în repaus a acestor mașini, ele devin netrebnice și ne dau Gianii, Caradale și Costinești, oameni ce, cu patru clase primare, în loc de-a se ocupa de cizmărie, se ocupă de politică și trăiesc ca niște adevărați paraziți din sudoarea semenilor lor. Ei bine, politica noastră în crearea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe străin, nu poate trăi fără el. De aceea, cu fuga europenilor, foametea amenință populațiunile orășenești. Astfel, războiul din afară, mizeria și foametea înlăuntru sunt epilogul acelei spoieli egiptene, al acelui pospai de pseudocivilizațiune, atât de costisitor și atât de netrebnic ca și al nostru. Și la noi străinii se înmulțesc pe zi ce merge; ba toate reformele și îmbunătățirile, câte ne vine-n minte să le facem, au mai cu seamă de obiect dezvoltarea negoțului, nu însă diversificarea ocupațiunilor economice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
advocații, negustorii ar ști să facă din carbon, idrogen, oxigen și azot ceea ce planta face din ele, adică făină și albumină, admirabili oameni ar fi toți. Dar pentr-un asemenea lucru toate seriile de oameni de mai sus sunt absolut netrebnice; cu aceasta se 'nsărcinează săruri acido - fosforice și alcaline, cari fac serviciul gratis, fără remiză și fără dobânzi la dobânzi, și-l fac de-ar esista perceptori ori nu, de-ar fi ori n-ar fi politiciani, gazetari, proroci și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
advocații, negustorii ar ști să facă din carbon, idrogen, oxigen și azot ceea ce planta face din ele, adică făină și albumină, admirabili oameni ar fi toți. Dar pentr-un asemenea lucru toate seriile de oameni de mai sus sunt absolut netrebnice; cu aceasta se 'nsărcinează săruri acido - fosforice și alcaline, cari fac serviciul gratis, fără remiză și fără dobânzi la dobânzi, și-l fac de-ar esista perceptori ori nu, de-ar fi ori n-ar fi politiciani, gazetari, proroci și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de mii. Ce produce însă un om care însuși nu știe nimic? Nimic, fără îndoială. Însă cine-a introdus mizeria aceasta economică și intelectuală, domnia inepției și a ignoranței, daca nu liberalismul? Liberalismul a scos din gunoi oameni ignoranți și netrebnici cari, în loc de a fi avizați să se hrănească din muncă proprie, li se 'nlesnește a trăi din munca altora. Liberalismul a înmulțit clasa consumatorilor improductivi, cari nu adaugă, prin toată negustoria lor de vorbe, un centigram la greutatea grâului nostru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
publice; liberalismul, care-a amețit capetele oamenilor, care nu i-a lăsat la teapa lor, în sfera lor de activitate materială, ci i-a declasat, ridicând la demnități înalte bulgari cu 2 - 3 clase primare, buni de grădinărie poate, dar netrebnici pentru a administra ministerii și servicii ca al Domeniilor. Căci o laudă adesea făcută partidului liberal, dar pe care nimeni nu îndrăznește a o mărturisi în public, e că-și căpătuiește oamenii, că hrănește o sumă de lume care-n
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o ști nimic. A fi roșu e un privilegiu de a trăi din munca altora, fără a se cerceta daca ai vrun merit, vro capacitate, vro aptitudine. Pentru a căpătui suma aceasta de bulgari tâmpi și de grecotei pornoscopi și netrebnici, cari n-au nici posibilitatea de a se ocupa cu o muncă productivă, se creează din ce în ce mai multe funcțiuni cari să atârne direct de stat. Astfel Regia Monopolului Tutunurilor, răscumpărarea drumurilor de fier și multe alte creațiuni nouă au dat ocazia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
joc de bursă și de speculațiune. E curios asemenea a vedea administrîndu-se domeniile, al căror capital fix reprezintă miliarde, de oameni cari n-au nici cunoștințe agricole, nici altfel de cunoștințe tecnice și cari, după un tipic cenușăresc cu totul netrebnic, dirijează în același mod primitiv de acum 250 de ani esploatarea unor averi imense. Daca acestea s-ar fi esploatat în mod rațional, demult ar fi servit de model țării întregi, ar fi ridicat nivelul intelectual al cultivatorilor, s-ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nenorocit, superpuindu-se milioane de mijlocitori și de cocote, când vedem luxul și desfrânarea unei clase întregi, a cărei singură cunoștință constă în a scrie neortografic și a citi, când socotim sutele de milioane cu care se întrețin clase improductive și netrebnice cată să deducem neapărat că pensii reversibile, câștiguri din răscumpărări, misiuni, diurne, cumul, toate trebuiesc plătite în ultima linie prin sudoarea omenească, prin muncă omenească. Și fiindcă producțiunea actuală nu mai ajunge spre a acoperi bugetul Sodomei și Gomorei, spre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și - același precum e una și - aceeași forma și sămânța plantelor, forma lupului și a maimuței. De la lup nu poți aștepta fapte de miel, de la pisici nu apucături de căprioară - numai de la oameni, a căror natură e constatat rea și netrebnică, suntem încă în stare a aștepta lucruri bune, cu totul neconforme cu natura și cu inteligența lor? Nimeni nu așteaptă de la lemn calitățile fierului, de la lut calitățile aurului și totuși sunt oameni cari de la soitarii, maturități pentru Văcărești și carantină
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu totul primitive ale localelor de școală acolo unde se găsesc și a soartei precarie de care se bucură învățătorii 234 {EminescuOpXIII 235} Căile de comunicațiune lăsate în plata lui Dumnezeu. În fine, administrația comunelor încredințată pe mâna unor oameni netrebnici, corupți și venali, a căror singură țintă este de a se înavuți pe nedrept din averea administraților lor. Iată, în lineamente generale, binefacerile realizate pe socoteala țării de regimul actual. Cum vedem, decrepitudinea morală și intelectuală de care suntem izbiți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acolo unde ea este în adevăr văzută de medici și statistici: în drumuri de fier ce nu-și produc cheltuielile, în armata prea numeroasă, în lenea proletariatului intelectual cu patru clase primare, în organizația factice, c-un aparat costisitor și netrebnic, în administrația Simuleștilor, în roiurile cosmopolite cari-au năpădit ca locustele, tratând țara ca pe-o America și poporul ca pe pieile - roșii; în loc de a căuta cauzele mizeriei în relele ce le-a adus pe capul țării veneticii lipsiți de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nefiind în cestiune, ci confesiunea religioasă a rușilor e singura cauză a răspândirii acelor caricaturi - căci de! pictură în puterea cuvântului n-ar putea-o numi nici d. Beldiman. Din nefericire formalismul și persistarea staționară în obiceiuri vechi și adesea netrebnice sunt cu mult mai răspândite în biserica orientală, decât în aceea a Occidentului. Acolo artele au găsit o încuragiare spornică; penelul lui Rafael, arhitectura unui Michelangelo, muzica unui Palestrina au fost în serviciul bisericii; acolo arta oratorică și-a avut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu o zi înaintea mea. După o căzătură pe teren, începuse să-i curgă sânge dintr-o ureche. Se trezise noaptea cu perna roșie. Bretonul, ochii mici și rotunzi, gura fără buze și acneea ubicuă îi dădeau mina clasică a "netrebnicului" din vechile filme cu cruciați și centuri de castitate. Era în investigații, la fel ca tânărul drăguț și bine crescut de lângă el care, pe un fond de deplină normalitate, se culcase-ntr-o seară ca să nu mai poată fi trezit
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
suie în patria lor adevărată, în împărăția pregătită lor dinainte de începutul veacurilor. Mațul buricului trebuia retezat iar creierul lui Satan, cele două emisfere din țeasta dintre picioare, zbârcită și păroasă, vecină cu haznaua ocarei, trebuia aruncat câinilor, precum odinioară trupul netrebnic al Izabelei. Spunând acestea, profetul, pe chipul căruia curgeau sudori de sânge, așeză lama unui cosor la rădăcina scrotului său cafeniu, prins și întins de degetele lui îngerești. Lama secționa ușor, fără să curgă un strop de sânge, pielea și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
îi făcu semn cu mâna lui Vassur să se oprească. Avea nevoie de un moment de reculegere, de rugăciune. Învață-mă Doamne și deslușește-mi căile pentru a Te sluji cât pot de bine! Povara Duhului Tău îmi sfâșie palmele netrebnice și-mi gârbovește umerii firavi, Doamne. Dă-mi acum putere, fiindcă semnele le-am deslușit! Iar tu, Sfinte Augustine, învață-mă cum să fiu ostaș al Apocalipsei și voi muri cu numele tău pe buze! ― Acum poți vorbi, Vassur, zise
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că, dacă țopismul, fesenismul este o constantă a femeii-la-Român (vezi-o pe Mița Baston - și pe celelalte țațe din Nea Iancu), prin compensație, salvarea ne va veni tot prin femeia-la-Român, fiindcă noi, purtătorii de nădragi, vai de izmenele noastre de netrebnici - și vă număr pe degete și, pentru întâia oară, la o chestiune românească, nu-mi ajung degetele mele, de la mâinile mele proprii și personale, ca să vă înregistrez pe voi, minunatele, căscatele, sublimele, inocentele, grozavele, dragele de voi, aiuritelor și minunatelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
ROMAN] Vă înțeleg stăpâne. [MIHNEA] Vezi, toată Direptatea să vie-aici pe mîne! 2254 ROMAN Și tu, cuțit! plăseaua de lemn ea gură n-are Să strige-n lume strașnic: "L-ai omorât pe Iuga"? Să fii o cioarsă veche, netrebnică? Nu intră-n dușmănie Lemnul și cu oțelul?... De ce nu faci minuni, De ce n-arată muguri plăseaua ta cea veche, Și fiecare mugur să fie un blestem?... Ce lemn ești tu? O spune-mi ce lemn ești tu? De corn
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rău? INTENT [ATIONEM ] Daca poftești. Daca nu...? VULT[UREANU] Bine... Da acu stai, mi-ai făcut o plăcere, să-ți fac și eu una. (dictîndu-și singur și scriind) Cuconașul are o slugă care-i pune vârf la toate... cea mai netrebnică și mai de nimică haimana din câte s-a dat pe fața pământului... Acela-i în stare să te fure văzând cu ochii... un stâlp de cafenele și de crâșme și matca tuturor relelor. Boieriul zice să vă feriți de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dăruiesc numai cununa (ia cununa) Vezi tu, asta n-ai fi crezut-o, ca așa de veche, să mai [fi] bună la ceva... (ia pălăria i mantaua și-n ieșire vorbește cununei) Mai zică lumea că orce e vechi e netrebnic, pentru că ne cunoaște numai ca vechi, ca bătrâni...... Câteodată tot se mai onoră și bătrânețea și vechimea daca odată a plătit ceva... (iese șovaind ) Schimbare (Teatrul înfățișează o stradă. în dreapta spectatorilor o casă mare, scări la intrarea ei, deasupra ușei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca derector ce mă aflu, te bag în pizda lu’ mumă-ta, că n-am pus geană pe geană. Ai și strâmbat pereții dând-o cu capul de ei pe amărâta aia. ― Maestre, poporul german trebuie pedepsit pentru războaiele astea netrebnice din veacul ce cu onoare slujim, hotărăște Johnny - și la așa datorie împlinită, nu mai are nimeni nici un comentariu. Venim acasă de la Paris, Vasilica îl așteaptă plângând pe Vasile al ei, ne pupăm, ne ducem acasă. A doua zi, spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]