1,553 matches
-
multe vieți de om, se împletește cu al atâtora dintre noi, cei pe care, vorba unui poet ieșean de astăzi, "ne-a crescut" și câți nu s-ar putea așeza, cu reverență, în rândurile celor desemnați prin această sintagmă... La (neverosimilul!) octogenat, ar fi îndreptățită să primească daruri simbolice pe măsura celor pe care le-a revărsat în jur atâta timp. Nu ne stă în putere să i le facem; paginile următoare sunt doar un mic dar filologic, însoțit de cele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
răsuflaré ce-mi ține viiața, a căriia toate puterile duhovnicéști si trupéști sânt întinse în armonie ca niște coarde, ca oricând le va mișca deégetele obștii, sânt gata a face glasul ce iaste plăcut la dragosté tuturora" -, construiește o imagine neverosimil de frumoasă: un prelat ce își deslușește ființa în deplinătatea ei duhovnicească și trupească cu o metaforă ce îl transformă, orfic, prin armonia vieții interioare și exterioare, în instrument rezonator al iubirii și devoțiunii pentru obște, sub ale cărei degete
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Matiora, RL, 1981, 14; Emil Iordache, Romanul unui poet, „Caiete botoșănene”, 1984, 5; Grigore Scarlat, Dulce ținut al poamelor, ST, 1984, 5; Raluca Tulbure, Poezia prozei sovietice, SPM, 1984, 22; Radu Ciobanu, Evtușenko romancier, T, 1984, 9; Victoria Luță, Realism neverosimil, OC, 2000, 12; Luminița Marcu, „Despărțirea de Matiora”, RL, 2000, 15; Ion Butnaru, Dulce ținut al poamelor, „Jurnalul național”, 2000, 2 225; Andreea Deciu, O rugăciune laică, RL, 2000, 23. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285921_a_287250]
-
că dincolo de latura lor științifică, ele îndeplinesc, inevitabil, o funcție militantă și terapeutică (Ibidem, p. viii). 73 În 1977, Vlad Georgescu a făcut un bilanț concis al politicilor grosiere care, de atâta timp, "reinterpretau adevăruri abia reinterpretate", ajungând la un neverosimil "kitsch istoric". În aceste pagini, el vorbea deja despre "noile mituri" istorice vehiculate după 1971, cu intenția de a flata cunoștințele rudimentare și gusturile îndoielnice ale Președintelui (Vlad Georgescu, Politică și istorie. Cazul comuniștilor români, 1944-1977, ediția a II-a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un cățel... (1933) este aceea a unui umor sec (de influență americană, s-a zis), bazat pe gaguri trăsnite și alte ciudățenii. E, în aceste farse de un insolit cam tras de păr, un burlesc de brambureli, cu tumbe în neverosimil, în fantastic și în macabru. Nici urmă de implicație afectivă în reacțiile unor antieroi ce sălășluiesc, pândiți de halucinația dedublării, într-un univers al arbitrarului. Le sare țandăra din nimica toată, se ceartă, se încaieră, fac tărăboi, râd fără pricină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
patrulea, esoteric.179 Iar la respectivul nucleu nu se poate ajunge "forțat", "prin escaladare", printr-o abordare rațională, obiectivă, ci doar prin acea "învăluire spirală", prin "horă centripetă".180 Din păcate, sensibilitatea mitică s-a tocit, mitul devenind "fabulă", poveste neverosimilă, fără sens înalt, studierea lui izolată, literală, superstițioasă "ofilind universul". A-l accepta în forme substitut (forme "negociate după exigențele pieții") înseamnă a-i tăia "rădăcinile celeste", a-l lăsa sfâșiat de timp, spațiu, mișcare, deturnându-l din starea sa
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
glandele lui endocrine".182 Iar atunci când mitul se dovedește criptat, când straturile sale de sens nu se lasă descifrate iar insistența hermeneutului nu este încununată de succes, Vasile Lovinescu ne încurajează în manierea Împăratului Iulian: "ceea ce în mituri se prezintă neverosimil este tocmai ceea ce deschide calea spre adevăr. Cu cât mai extraordinară, mai paradoxală este enigma, cu atât este un îndemn pentru noi să nu ne încredem în vorba nudă, ci să ne trudim în căutarea adevărului ascuns."183 Jean Bruno-Renard
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
concepție colectivă, un fel de credință, vagă de preferință, de cult sau de adorație laică spontană" (cum se petrec lucrurile în cazul vedetelor, al progresului, al vitezei sau al sportului). În fine, mai există mitul ca "istorioară, poveste sentimentală, relatare neverosimilă sau mincinoasă" (cum ar fi "bârfa" conform căreia Verlaine scria la beție). Pe scurt, Moirier operează cu mitul ca "o concepție colectivă bazată pe admirațiile și repulsiile unei societăți date".250 Miticul nu este neapărat mitologicul. Această afirmație le aparține
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mai elocvent, preluat din 1947 de către Mort Weisinger, după ce creatorii săi pierd prin proces drepturile asupra lui, se îndepărtează vertiginos de "cruciatul social" din timpul Crizei și al Războiului, dar și de realitate, prin puteri tot mai mari și scenarii neverosimile, în timp ce mythos-ul se deplasează dinspre fantezie socială spre basm modern, nefuncțional în context social recognoscibil).624 Super-eroii DC, lideri de piață cu puțin timp în urmă, în timpul războiului, perioadă cunoscută de altfel în domeniu ca Vârsta de Aur a benzii
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu s-ar fi revoltat împotriva comunismului și a lui Ceaușescu, ci împotriva directorilor de întreprinderi. A existat și o variantă de interpretare a revoltei ca având o tentă legionară sau de spionaj, dar s-a renunțat la aceste ipoteze neverosimile. Până la urmă s-a pedalat doar pe ideea revoltei „huliganice”, infracționale, excluzându-se intenționat orice urmă de caracter politic în acțiunea muncitorilor brașoveni. Metodele de tortură și anchetă și limbajul securiștilor nu au diferit, în 1987, în majoritatea cazurilor (excepții
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
după 1929, precum Studenți, Fericirea Chivei Basaraboi, Foca, Salomia, Coniac. Conștient de capacitatea sa redusă de a construi epic, prozatorul se distanțează în încercările romanești de modelul realist. Comentariile auctoriale, uneori ironice, alteori trecând în pamflet, se înmulțesc, iar elementele neverosimile sau grotești până la absurd se aglomerează în chip provocator chiar și în ceea ce este „o copie de pe natură”. În Bancherul cu părul de aur, „roman de moravuri bancare”, personajele principale sunt inițial doi bancheri, proprietari ai „templului modern”, precum și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
în care elementele tragice se împletesc cu cele comice. Exemplu: Despot- Vodă de V. Alecsandri - vodevilul - comedie în acțiunea căreia sunt intercalate cuplete satirice. Exemplu: Piatra din casă de V. Alecsandri - melodrama - creație dramatică în care apar situații exagerate, uneori neverosimile, cu deznodământ facil, artificial și cu tendință moralizatoare. Exemplu: Zgârcitul risipitor de V. Alecsandri Probleme ale stilului: limbă, limbaj, stil, stilistică Deoarece literatura este o artă a cuvântului, scriitorul are la dispoziția sa sistemul fonetic, materialul lexical, morfologia și sintaxa
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
emit semnale false în mod intenționat. De asemenea, se pune problema interferenței semnalelor, deoarece alegerile contabile sunt multiple. Precum semnalizarea este multidimensională, aceasta poate substitui un tip de semnal cu un altul. Dacă un semnal este prea costisitor sau este neverosimil, atunci întreprinderea poate utiliza semnale financiare (acționariat, grad de îndatorare, politică de distribuire a dividendelor etc.). Aceste două semnale pot fi complementare sau substituibile. Ca un exemplu la cele discutate mai sus, putem urmări reacția piețelor bursiere cu privire la ajustarea profiturilor
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
încalcă legile și tradițiile pământene, pierzându-și încrederea celor din jur și, îndeosebi, a norodului. O apariție bizară, cu pigmentări burlești, este aceea a nebunului Ciubăr vodă, surescitat de visuri de mărire, dar transformându-se, în ultimele scene, printr-o neverosimilă tumbă, într-un călugăr fanatic și răzbunător. Ca să-și mai alunge tristețea care începuse a-i da târcoale în anii dinspre senectute, A. se cufundă în lectura unor clasici ai Antichității (Horațiu, Ovidiu, Vergiliu), meditând - temă nouă în dramaturgia lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
de dramaturg. Dar piesa, acceptată inițial de Teatrul Național bucureștean, e declarată subversivă, devine un „caz” în epocă și nu va vedea luminile rampei decât în 1971, la Teatrul de Stat din Pitești. G. R. 8 se vrea o „glumă neverosimilă cu dragoste și moarte”. Tema iubirii e asociată temei morții, într-o combinație în care „gluma” nu e glumă deloc, iar termenul „neverosimil” sugerează o desprindere de convențional. Nerealizată artistic, piesa apelează, ca și Sam, la modalitățile expresioniste, tinzând să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
rampei decât în 1971, la Teatrul de Stat din Pitești. G. R. 8 se vrea o „glumă neverosimilă cu dragoste și moarte”. Tema iubirii e asociată temei morții, într-o combinație în care „gluma” nu e glumă deloc, iar termenul „neverosimil” sugerează o desprindere de convențional. Nerealizată artistic, piesa apelează, ca și Sam, la modalitățile expresioniste, tinzând să ilustreze - cu reflexe din Dostoievski - ideea că pentru formarea caracterelor ferme e absolut necesară fapta eroică. Spirit febril, tentat mereu de noi experiențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
certitudine că îi aparțin sunt însă mult mai puține. Cea mai cunoscută dintre aceste localizări este Urâta satului, prelucrată după o dramatizare a romanului La Petite Fadette de George Sand. Transpunerile sale dramatice se conformează modei romantice a vremii (intrigi neverosimile, subiecte contorsionate, motivație psihică precară) și manierei vodevilului și comediei franțuzești de atunci. Efortul de a se apropia de realitatea națională se face simțit în localizările Bucureștenii, Ion cucierul, Cimpoiul dracului, Păcatele vechi, Căpitanul negru, Frații din munte (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286087_a_287416]
-
unitate, epopeea este hibridă și greoaie, fără suflu poetic. În manieră clasicistă a scris o tragedie în versuri, în cinci acte, Optum (1897). Acțiunea este plasată în anul 1031 d.Hr., la Curtea domnului Timișanei. Personajele, puse în situații dramatice neverosimile, declamă emfatic și fără convingere. A mai compus câteva poeme dramatice, rămase în manuscris, nefinisate. D. a tradus Arta poetică a lui Horațiu (1882), versuri din Camões, capitole din Dante (Paradisul pământesc) și Tasso (Ierusalimul liberat) și poezii din Silvio
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
efortul depășirii de sine la înot urmărea un scop precis, nu numai în plan enunțiativ ca derivă narcisistă (situație favorizând ceea ce francezii numesc "la drague") ci și într-un posibil plan de evadare din Patria-Mumă Mașteră. Oricât ar părea de neverosimil, dezvoltarea capacităților fizice în vederea traversării Dunării intra în proiectele de viață ale cajvanenilor. Versatili, uliseici, puși pe supraviețuire coûte que coûte și vaille que vaille, astfel erau cajvanienii p-atunci./.../ Treceau și Dunărea, în înot spre USA, dacă era cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
anii 70 erau în mare parte legați, prin familie cel puțin, de cultul mozaic A spun pe proprie răspundere ca "beneficiar" al unor stagii de acest gen, impuse în epocă (mai ales în calitatea de "cadru didactic"). Cele mai multe exemple de neverosimil (ca argument pentru necredință "fundamentată științific") erau extrase din Evanghelii și priveau nașterea fără de prihană, motiv susceptibil, în "rostirea poporană" de a fi deturnat spre forme de deriziune facilă. 76 Datorez intromisiunea acestui termen în contextul dat finului (de suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
despre timpul și spațiul lumii românești. La fel de pilduitoare este lamentabila condiție a revistelor teologice, incapabile să atragă inteligențele emigrate la studii în Apus ori să repertorieze aparițiile esențiale de carte, dacă nu străină, atunci măcar românească. Într-un chip aproape neverosimil, trec astăzi necomentate în publicistica creștină nenumărate isprăvi din lumea bibliotecilor, a galeriilor de artă sau a smeritului spațiu civic. În ce măsură, te poți întreba, a fost absorbită și dezbătută în mediile intelectuale creștine opera de traducere și intermediere culturală inițiată
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
încheie: „Ce anume am fi devenit dacă decembrie 1989 nu ar fi avut loc?”. Mă aflu deci la granița dintre două generații: între cei al căror subconștient n-a uitat nimic esențial și cei care, plini de uimire, vor socoti neverosimile, dacă nu direct „ficțiune”, multe pagini ale acestui volum unic. O tinerețe demolatătc "O tinerețe demolată" Amintirile celor patru protagoniști sunt - cum altfel? - eclectice. Detaliile le individualizează stilul, atmosfera le unifică respirația. Paul Cernat scrie cu vervă și simț documentar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a procreației naturale. Cînd ești familiarizat cu aceste feluri de a vedea, ai cheia înțelegerii multor reprezentări care ne tulbură cu totul în sentimentul nostru de pudoare, dat fiind faptul că aici lipsa de pudoare este împinsă la extrem, ating neverosimilul în ce privește caracterul ei senzual. Un exemplu strălucitor pentru acest gen de concepție ni-l oferă celebrul și cunoscutul episod al Rămăyanei despre descendența zeiței Gangă... În parte, acestea sînt plăsmuiri oribile și grotești, care repugnă imaginației noastre și bunului simț
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de a fi răpită al tinerei Gabriela. Alt personaj, Gogu, un delapidator, „șmecher, 40 de ani”, se află în centrul disputelor dintre Ortansa și Clementina, „femeia satanică” și „femeia plângăreață”, ambele căzând de acord să îl blameze pe Emilian, un neverosimil controlor financiar onest (Proștii sub clar de lună), în vreme ce Iordache (Acești nebuni fățarnici) este „un bărbat care vrea să petreacă bine și să moară în somn”, însă pozează în victima eternă a femeilor și, la birou, nu angajează decât lichele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
o doză de optimism reconfortant, pentru toți prietenii, a putut să-și curme zilele, în acest mod stupid. încă o dovadă, dacă mai era nevoie, de metodele Securității. Dacă circulația rapidă a știrii în țară, remarcată de Domnul Călvărăsan, pare neverosimilă, ce putem spune de ea în străinătate, căci în același timp vestea ajunge și în Spania, cu niște detalii noi, de care în țară nu se știa absolut nimic. Ceea ce este foarte curios și concludent pentru demonstrarea amestecului Securității, de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]