1,788 matches
-
Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane au fost luate de apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a fost ușor chelințenilor să facă naveta în Baia Mare, nevoiți fiind să ia trenul din gara Ulmeni. Ca să ajungă la ... Citește mai mult Era o mare bucurie pentru copiii de pe ulița noastră mersul, în timpul verii, la cules de pthitoi (ciuperci) și pomnițe de pădure (fragi) în Codrul Thelințanilor. Chelința este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane au fost luate de apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a fost ușor chelințenilor să facă naveta în Baia Mare, nevoiți fiind să ia trenul din gara Ulmeni. Ca să ajungă la ... XIX. POEME FRANCO-ROMÂNE, de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 32 din 01 februarie 2011. ÎN CĂUTARE DE ARGINȚI Afinit alunecă în spatele unui cerc mim al mișcării concentrice căzând buimac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Consumatorilor din Cipru, și alte personalități prezente la RoFest 2014 au stat minute în șir în fața exponatelor amuzându-se și admirând talentul și inteligența cu care au fost create pe teme variate, de la politicul hilar la spiritul românului de rând nevoit să facă haz de necaz pentru a supraviețui. Au avut impact deosebit la turiștii străini (englezi, ruși, francezi etc) subtilele caricaturi cu tentă erotică, doar ne aflam pe insula Afroditei, nu-i așa?! Costel Pătrășcan deține 41 de premii internaționale
PRIETENIE ŞI ZÂMBETE FĂRĂ FRONTIERE COSTEL PĂTRĂŞCAN ÎN CIPRU de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349860_a_351189]
-
popoarelor capitaliste. Da, trecusem de la comunism, înapoi la capitalism. Însă, proverbiabila noastră DEZBINARE, reanimată în anii comunismului a continuat și înflorit în această interminabilă perioadă numită „de tranziție”. Biata noastră istorie a devenit o înșiruire de falii, niște rupturi întunecate, nevoiți să le numim „perioade de trecere, de tranziție” de la capitalism la comunism și invers, cu niște consecințe dureroase pentru progresul neamului nostru. Tocmai în aceste perioade au apărut și s-au înmulțit specimenele de HOMO POLITICUS, care ne-au sufocat
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
am ajuns. Rezultatul? S-au furat, s-au vândut pe nimic unor străini de interesul național, lacomi de profit maxim sau interesați să înlăture concurența românească. S-au trimis în șomaj mase largi de specialiști și muncitori vrednici și cinstiți, nevoiți să se pensioneze înainte de vreme sau să plece în străinătate, unde să presteze munci umilitoare pe salarii de nimic. Așa a fost restrânsă baza de impozitare a statului, diminuându-se veniturile bugetare care au dus la împrumuturi împovărătoare pentru țară
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
nostru de mesaje), îmi trimite un sumar al comenzii înregistrată în baza lor de date. Îmi arunc ochii pe datele respective și observ destul de multe date greșit încărcate de ei în sistem, pe care dintr-o proastă obișnuință mă simt nevoit să îi rog să le corecteze. Între timp, colegii din compania de curierat se întrebau între ei, cu mine în Cc, despre tot felul de detalii pe care le aveau deja legat de această comandă (cum ar fi numele firmei
CURIERUL DINAMITĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350167_a_351496]
-
lasă, că mă răzbun eu,... chiar cu lacrimile dumneaei! Și surâse răutăcios, schimbând tactica față de prizonier. Scoase o batistă, se apropie de Ghiocel și-i șterse sângele de pe față. După ce îl ridică, începu să-l mângâie: - Bietul de tine, sunt nevoită să-mi cer scuze pentru violența netoților mei de slujitori. Tu ești atât de fin și delicat! N-ai absolut nici o vină pentru veștile aduse. O să vedem ce facem cu simpaticii tăi stăpâni. O să ne înțelegem și cu ei. Tu
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
comunitare înțe1easă nu în sensul comunitarismului sau colectivismului de factură socialistă( ), ci în sensul transparenței Bisericii( ) și a responsabilității creștine( ), în sensul slujirii semenului și al împreună-lucrării pentru propășirea țării. 4. Despre Biserică și cultură Vorbind de cultură ne vedem nevoiți să stăruim puțin asupra ideii de valoare fiindcă determinarea culturii societății umane se face folosindu-ne de unitatea de măsură a valorii, cultura fiind, în esență, un summum de valori. Nu este cazul să facem o clasificare a valorilor culturale
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
câinii dresați, nici detectoarele (de metal) nu dăduseră vreun rezultat. Se căutau alte metode de teledetecție: unde, impulsuri, radiații, ceva compatibil cu afurisitul ăsta de semtex, dar deocamdată nimic. Și o istorie cu iz de anecdotă: un om de afaceri nevoit să călătorească foarte des cu avionul în interes de serviciu, solicită unui institut de cercetări matematice să calculeze probabilitatea de a nimeri într-un avion cu un terorist înarmat, nedectat la urcare. Când i se spune rezultatul, rămâne stupefiat, atât
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364880_a_366209]
-
intre în obicei. Și să-l transmitem ca atare celorlalți care pot să-l primească de la noi ca pe un lucru verificat și demn de încredere. Ne-am adus astfel și noi contribuția la involuția termenului în cauză? Voit sau nevoit, sigur că da! A fost de ajuns să fie deviat puțin sensul primordial, că pe urmă depărtarea dintre cele două sensuri s-a mărit din ce în ce mai mult. Imaginați-vă o magistrală care nefiind bine păzită, vine cineva într-o noapte, hai
MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364892_a_366221]
-
țăranii la vreme de mare sfințenie. Ea însăși este metafora existenței acestui popor plămădit într-un spațiu binecuvântat de Dumnezeu. Limpede ca lacrima și dulce ca mierea, ea este comoara sufletului nostru încărcat de doruri și însetat de frumuseți eternă. Nevoit să-și exprime diversele stări afective, românul a apelat la ,,traista cu vorbe'', dând valoare simbolică unor expresii care sunt astăzi adevărate sclipiri diamantine. Create printr-o strălucită sinteză în care înțelepciunea se îmbină armonios cu simțul umorului, dar și
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
înstărită și evlavioasă”, student al Academiei Teologice de la Kiev, hirotonisit episcop al Hotinului, marele învățat și prelat întemeietor de școli episcopale (episcopia și școala de la Hotin transformate, odată cu încorporarea Bucovinei la Austria, în biserică catolică și, respectiv, în școală militară), nevoit a se retrage la ,,mânăstirea sa de metanie de la Zagavia”, unde traduce și elaborează ,,opera sa de mare valoare didactică, istorică, științifică, literară”. Un text absolut inedit vorbește despre originile foarte puțin cunoscute a unei mari vițe de boieri și
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
venit, să mă ciorovăiesc cu tine. Voi plecați la treaba voastră, am de discutat cu șefa. După plecarea fetelor, Olga a privit-o în ochi pe Sonia, apoi i-a zis: -Îndiferent care au fost relațiile noastre până acum, suntem nevoite, să colaborăm spre binele societății, nu mă interesează ce faci nopțile și nici cu cine te culci. Sunt treburile tale private, dar aici la serviciu eu sunt șefa, iar acum ne vom ocupa amândouă de reorganizarea departamentului tău. Vreau ca
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
Pentru a numi nimicul din noi, la ce altceva am mai putea apela !? Mai ieri, limba de lemn era ambuscada în care cădea gândirea liberă, nuanțată, creatoare. Ea tăiase respirația și secerase de semnificații limbajul cotidian, nuanțat, de relief și nevoit a se înghesui în creuzetul propagandei oficiale. Limba de lemn contaminase până și gestica fiecăruia, gâtuită în neputința ei de a se elibera dintr-o sinoptică și riguroasă criptare. Dar și admisă ca paleativ al supraviețuirii, pentru a nu fi
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
la nașterea țesăturii epice. Cuprins de mirajul cuvintelor, de seducția narațiunii fantezia alunecă câteodată navigând pe oceanul nisipurilor mișcătoare, capabile să antreneze vârtejul de bumerang al semnelor de întrebare și al neliniștilor omenești. Din acest motiv, scriitorul s-a văzut nevoit să plătească un obol neașteptat vocației și pasiunii care i-au dat sens vieții. Preț reconvertit până la urmă în dobânda veridicității, dacă e să-l credem pe Terentius: „Sunt om, și nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este străin
AL.FLORIN ŢENE- MIRAJUL CUVINTELOR, ARTICOL DE RAVECA VLAŞIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361587_a_362916]
-
să-l îmbogățești pe Ivașcu? Ție ce-ți dă? Câteva sute de mii de lei și atât... - Măi, Irina, nu o fac pentru el, cât o fac pentru mine. Vreau să mă perfecționez cât mai bine. Dacă voi fi vreodată nevoită să o iau pe cont propriu, să fiu sigură ca voi reuși. Le-a venit rândul să coboare și în aceeași formula ca la urcare, au luat loc în scaune. Ajunși jos s-au îndreptat cu pași voinicești spre agenția
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
Iisus Hristos - Care este ieri, azi și în veci Același - are un rol covârșitor în viața martirului, trebuie subliniat faptul că mucenicul, în suferința sa pentru Iisus Hristos, nu este niciodată părăsit de Sfântul Duh. El este acela care insuflă nevoito¬rului răspunsurile în fața persecutorilor. Acest fapt face ca faptele mu¬cenicului și cuvintele sale să fie considerate ca autentice mărturisiri de credință și evenimente liturgice, care se împlinesc în același timp. Biserica a consi¬derat aceste manifestări mucenicești ca fiind
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
privire atentă, competentă și binevoitoare. El ne dă o carte vrednică de un loc în apropierea Bibliei. Am speranța că Părinții Bisericii, de acolo de unde sunt, o vor primi cu bunăvoință. Andrei Pleșu precizează de la bun început că se vede nevoit să-și justifice demersul: “În lumea de astăzi, dacă scrii o carte pe teme religioase și nu ești teolog sau popă, trebuie să te explici, fiindcă ești suspect. Din partea teologilor, apare o stupoare în fața unui intrus care vine într-un
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
și SUA. Imediat după instaurarea sistemul comunist, Brâncuși va fi ca și inexistent în România, catalogat ca „burghez” și, contestându-i-se genialitatea, regimul dictatorial pro-comunism va merge până acolo că va refuza moștenirea lăsată României prin testament, și-atunci, nevoit fiind, va reface testamentul și va lăsa totul Muzeului Național de Artă din Paris, moștenire ce va fi primită de Franța cu mare bucurie, desigur! Hoția, după cum știm, detestă prostia pe față, deși pe ascuns lucrează mână-în-mână, și după venirea
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
religia de pe băncile tuturor religiilor și cultelor lumii, căci găseai orice acolo, dacă-ți doreai. Trebuia doar să ai interes pentru un așa studiu... Și chiar s-a întâmplat să nu se înscrie nimeni la program în acea zi! Când nevoit, Pastorul a făcut o a doua chemare, eu am scris repede un bilețel și l-am trimis din mână în mână spre el. Ștefan, văzându-mă, mă și luă repede în căruță: ─Da ce Tomiță, ...chiar ai de gând să
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
revistei “Libertas Mathematica” și editorul acesteia timp de 31 de ani, cele două noțiuni - libertate și matematică, au alte conotații. Revista “Libertas Mathematica” este un vis american atipic, un simbol pentru libertatatea politică și de expresie, pentru spiritualitatea matematicienilor români nevoiți să-și părăsească țara înainte de 1989. De-a lungul timpului, revista a reunit numeroase personalități din diaspora, oameni care au renunțat la securitate pentru libertate. Libertas Mathematica este o colecție impresionantă de lucrări științifice și realizări remarcabile ale matematicienilor români
VISUL AMERICAN AL UNUI ILUSTRU MATEMATICIAN ROMÂN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346518_a_347847]
-
în 1978, când măsurile politice tot mai incompetente s-au înmulțit îngrijorător, iar josnicia în administrarea fondului uman al României a devenit intolerabilă. Despre visul său de a tipări o revistă în libertate și de a-i regăsi pe matematicienii nevoiți să ia calea exilului pentru a-și păstra demnitatea umană, profesorul Corduneanu își amintește:“Mi-am propus atunci să fac ceva, ca răspuns la întinarea tradițiilor noastre în domeniul Matematicii. M-am gândit la Spiru Haret, Gheorghe Țițeica, Dimitrie Pompeiu
VISUL AMERICAN AL UNUI ILUSTRU MATEMATICIAN ROMÂN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346518_a_347847]
-
eliminat testul de limba engleză... în momentul în care o asistentă medicală aplică pentru un post în această țară. Dar cum am promis că acest segment al „ilustrului meu jurnal” trebuie scris într-o notă veselă și pozitivă, mă văd nevoită să închei aici mica paranteză. În fine, după o zi însorită și relaxantă am ajuns acasă foarte obosite fizic dar relaxate psihic și am dormit ca un prunc toată noaptea. În somn am rememorat toate peisajele frumoase văzute din timpul
JURNAL LONDONEZ (9) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346702_a_348031]
-
Spania, Franța, Germania, Maria Britaniei și din alte state din UE. Ce poate fi mai dramatic, mai tragic, mai absurd și umilitor, decât să ști că ai o diplomă de liceu, o licență și o profesie și să fi nevoit, nevoită, să-ți părăsești patria, familia și copiii și să emigrezi forțat într-o țară străină unde să ajungi gunoier, muncitor agricol, salahor pe șantier (în cazul bărbaților, făcând cele mai grele munci, cărând saci de ciment în spate) sau îngrijitoare
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
nu putea asimila nimic nou, nu putea fi la curent cu noutățile în materie, iar acest neajuns îl punea în imposibilitatea de a face față cerințelor învățământului universitar. În același timp, avea convingerea că ar fi o pacoste pentru colegii nevoiți să-l ajute, să-l sprijine permanent. Nu credea că se poate deplasa fără însoțitor, iar acest aspect ridica probleme majore, pe care nu le vedea rezolvabile. Arar mai primea câte un telefon de la Institut ori de la colegi de acolo
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]