1,127 matches
-
conversie - dureri psihogene b) cu disoluție - amnezie psihogenă - fugă psihogenă - personalitate multiplă - somnambulism 3) Nevroza fobică agorafobie cu atacuri de panică - agorafobie fără atacuri de panică - fobie socială - fobie simplă - angoasă de separație 4) Nevroză obsesivă - tulburări obsesiv-compulsive 5) Depresie nevrotică - depresie majoră (episod izolat fără melancolie) - depresie majoră recurentă fără melancolie - tulburarea distemică - tulburarea de adaptare cu dispoziție depresivă 6) Neurastenie 7) Sindromul de depersonalizare - depersonalizarea 8) Ipohondria nevrotică - ipohondrie 9) Sindromul lui Briquet - tulburări somatomorfe 10) Tulburări de personalitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simplă - angoasă de separație 4) Nevroză obsesivă - tulburări obsesiv-compulsive 5) Depresie nevrotică - depresie majoră (episod izolat fără melancolie) - depresie majoră recurentă fără melancolie - tulburarea distemică - tulburarea de adaptare cu dispoziție depresivă 6) Neurastenie 7) Sindromul de depersonalizare - depersonalizarea 8) Ipohondria nevrotică - ipohondrie 9) Sindromul lui Briquet - tulburări somatomorfe 10) Tulburări de personalitate (nevroza de caracter) 11) Deviații și tulburări sexuale (frigiditate, impotență, dispareunie psihogenă) - tulburări ale funcțiilor psihosexuale 12) Tulburări funcționale fiziologice de cauză psihogenă - factori psihologici care influențează sau generează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
funcțiilor psihosexuale 12) Tulburări funcționale fiziologice de cauză psihogenă - factori psihologici care influențează sau generează tulburări psihice 13) Psihalgii - dureri psihogene 14) Stări reactive acute - situații de stress acute 15) Tulburări de adaptare - situații de stress cronice 16) Alte tulburări nevrotice - tulburări factice - sindromul Münchausen - simularea Descrierea formelor de nevroză Cele prezentate mai sus oferă un tablou de ansamblu al formelor clinice de nevroză, așa cum sunt ele sistematizate în clasificările nosologice. În ceea ce ne privește reținem următoarele forme clinice, pe care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de nevroză Cele prezentate mai sus oferă un tablou de ansamblu al formelor clinice de nevroză, așa cum sunt ele sistematizate în clasificările nosologice. În ceea ce ne privește reținem următoarele forme clinice, pe care le vom descrie în continuare: stările anxioase nevrotice, nevroza de angoasă, nevroza isterică, nevroza fobică, nevroza obsesivă, nevroza ipohondriacă. 1) Stările anxioase nevrotice Anxietatea este definită ca un sentiment penibil de așteptare, o teamă fără obiect, frica de un pericol imprecis. Aceste caracteristici disting anxietatea de teamă, care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevroză, așa cum sunt ele sistematizate în clasificările nosologice. În ceea ce ne privește reținem următoarele forme clinice, pe care le vom descrie în continuare: stările anxioase nevrotice, nevroza de angoasă, nevroza isterică, nevroza fobică, nevroza obsesivă, nevroza ipohondriacă. 1) Stările anxioase nevrotice Anxietatea este definită ca un sentiment penibil de așteptare, o teamă fără obiect, frica de un pericol imprecis. Aceste caracteristici disting anxietatea de teamă, care este o emoție analogă anxietății, dar legată de un pericol obiectiv și real. Această opoziție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ce stimulează activitățile mintale ale unui individ. În sensul acesta se vorbește despre două tipuri de angoasă: angoasa normală și angoasa patologică. Termenul de „stare anxioasă” desemnează ansamblul de tulburări anxioase care survin la o personalitate normală sau la una nevrotică, sau ca simptom asociat în cadrul diferitelor nevroze simptomatice. Din această perspectivă trebuie diferențiate manifestările anxioase psihotice de cele simptomatice din cursul evoluției unei boli somatice. Anxietatea este prezent constantă în cursul stărilor nevrotice. Ea constituie esențialul simptomatologiei clinice, fiind în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la o personalitate normală sau la una nevrotică, sau ca simptom asociat în cadrul diferitelor nevroze simptomatice. Din această perspectivă trebuie diferențiate manifestările anxioase psihotice de cele simptomatice din cursul evoluției unei boli somatice. Anxietatea este prezent constantă în cursul stărilor nevrotice. Ea constituie esențialul simptomatologiei clinice, fiind în acest caz considerată „anxietate liberă”, sau „liber flotantă”. Uneori ea se poate converti în simptome somatice (ca în cazurile de isterie) sau în unele forme de reprezentări mintale (fobii, obsesii). În aceste cazuri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
utilizare. Vom dezvolta în continuare aspectele psihopatologice ale acestor tulburări „de frontieră”. Cazurile borderline, „cazuri de frontieră” sau „cazuri-limită” sunt cele care prezintă o dezvoltare atipică, o „stare preschizofrenică”, reprezentând o categorie de bolnavi care manifestă trăsături clinice de aspect nevrotic sau psihopatic și care, din punct de vedere dinamic și evolutiv, sunt greu de clasificat nosologic (R. Ekstein, J.S. Kestenberg, M. Katan, B. Rank, M. Putnam, P. Mate și A. Grenn, V.H. Brask, S. Lebovici și P. Diatkine). După V.H.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
despre „schizofrenii latente”, H. Claude despre „schizoze”, H. Ey de „schizo-nevroze”, Zilborg de „schizofrenii ambulatorii”, Hoch și Palatin despre „schizofrenii pseudo-nevrotice”, iar alți autori despre „pre-psihoze”, „pre-schizofreniî”, „bufee delirante” sau „accese de depersonalizare”. b) Psihanaliza consideră diversele stări de aparență nevrotică sau caracterială ca mascând „psihoze latente” prin simptomatologia lor. c) Stările-limită formează o categorie psihopatologică specială care nu aparține nici nevrozelor, nici psihozelor. Este vorba de o amenajare particulară a sistemului personalității umane care se definește prin mecanismele de apărare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sistemului personalității umane care se definește prin mecanismele de apărare proprii amintind de cele ale psihozei (Bergeret). Din punct de vedere psihopatologic, acest grup de tulburări se manifestă printr-un polimorfism clinic reprezentat prin următoarele (Keniberg și Marcelli): angoasă, simptome nevrotice, sindrom depresiv, instabilitate si impulsivitate. D. Widlöcher consideră patru trăsături psihopatologice fundamentale pentru „stările-limită”, și anume: - o activitate fantasmatică lipsită de apărarea nevrotică obișnuită, - o angoasă de anihilare (distrugerea coerenței sinelui), - organizare haotică a dezvoltării libidinale, - tendințe agresive deosebit de intense
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grup de tulburări se manifestă printr-un polimorfism clinic reprezentat prin următoarele (Keniberg și Marcelli): angoasă, simptome nevrotice, sindrom depresiv, instabilitate si impulsivitate. D. Widlöcher consideră patru trăsături psihopatologice fundamentale pentru „stările-limită”, și anume: - o activitate fantasmatică lipsită de apărarea nevrotică obișnuită, - o angoasă de anihilare (distrugerea coerenței sinelui), - organizare haotică a dezvoltării libidinale, - tendințe agresive deosebit de intense. Din punct de vedere clinico-psihiatric, D. Marcelli distinge următoarele tipuri de tulburări în cadrul „stărilor-limită”: angoasa, simptome de apartenență nevrotică, depresia, actele și conduitele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fantasmatică lipsită de apărarea nevrotică obișnuită, - o angoasă de anihilare (distrugerea coerenței sinelui), - organizare haotică a dezvoltării libidinale, - tendințe agresive deosebit de intense. Din punct de vedere clinico-psihiatric, D. Marcelli distinge următoarele tipuri de tulburări în cadrul „stărilor-limită”: angoasa, simptome de apartenență nevrotică, depresia, actele și conduitele antisociale, dependența de droguri și alcool considerate drept conduite de refugiu, episoade psihotice acute, conduite sexuale deviante. 23. PSIHOZELE EXOGENE I (Psihozele organice) Aspecte psihopatologice generale Psihozele exogene reprezintă un grup de tulburări psihopatologice, cu un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
culturale ale unor regiuni care produc băuturi alcoolice (zone viticole etc.). b) Alcoolismul secundar sau alcoolozele sunt manifestări secundare care apar la personalități cu tulburări psihice primare. La aceștia utilizarea alcoolului are efecte anxiolitice, euforizante, dezinhibante. Sunt de fapt personalitățile nevrotice sau complexate. c) Somalcoolozele sau dipsomania reprezintă alcoolismul periodic sau alcoolepsia. În aceste cazuri ne aflăm în fața unor situații psihopatologice speciale. Alcoolismul periodic constă în consumul excesiv de alcool la intervale variate de timp, în perioade scurte, sau de durată variabilă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologică a individului respectiv, de ordin endogen. G. Deshaies descrie două tipuri de alcoolism: a) Alcoolismul primar, de „obișnuință” sau „socio-profesional”, b) Alcoolismul secundar sau simptomatic care apare la persoanele cu tulburări psihopatologice preexistente, considerat, din acest motiv, și „alcoolism nevrotic”. Jellinek, propune o clasificare a alcoolismului în cinci grupe, după cum urmează: a) Alcoolismul alpha, reprezentând consumul regulat de alcool fără pierderea autocontrolului; b) Alcoolismul betha, este forma în care apar tulburări digestive și nervoase fără a fi însă urmate de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
durata de evoluție clinică a proceselor patologice respective. La aspectele psihopatologice mai sus menționate, M. Bleuler adaugă faptul că, în mod egal, pot fi observate tulburări ale funcțiilor glandelor endocrine, în cursul evoluției unor boli psihice (psihozele afective, schizofrenie, tulburări nevrotice etc.). Dar dincolo de polimorfismul tablourilor clinice ale afecțiunilor endocrine trebuie să acceptăm existența unor tulburări specifice, cu caracter general, așa cum sunt ele cuprinse în sindromul psiho-endocrin, descris de M. Bleuler. Tot în această clasă de tulburări psihopatologice trebuie să includem
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
A. Littré vorbește despre trei stadii reprezentate prin neliniște, anxietate, angoasă. Această problemă a angoasei metafizice a fost un subiect tratat de numeroși filozofi (Sf. Augustin, B. Pascal, S. Kierkegaard, M. Heidegger, J.P. Sartre, K. Jaspers, G. Marcel). b) Angoasa nevrotică este manifestarea unui libidou refulat de Eu. În cazul acesta Eul apare „bolnav” în raporturile sale cu lumea, dar și față de sine însuși. c) Angoasa salutară este o experiență care ne ajută ca să înfruntăm atât pericolele externe, cât și pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de vedere emoțional-afectiv. Această stare de echilibru se poate manifesta în două direcții și anume: a) în sfera somatică, cerebral sau visceral, b) în sfera vieții psihice, structural (endogen) sau relațional (exogen). De aici și aspectul modificărilor psihopatologice, de factură nevrotică sau psihotică (vezi schema de la pagina 315???). În aprecierea stărilor depresive, se discută următoarele aspecte: a) Distincția bipolar - unipolar: - un singur tip de manifestări clinice (depresie sau manie). Fig. pg. ms. 315 Grupul cu trăsături stabile de personalitate Depresie endogenă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pagina 315???). În aprecierea stărilor depresive, se discută următoarele aspecte: a) Distincția bipolar - unipolar: - un singur tip de manifestări clinice (depresie sau manie). Fig. pg. ms. 315 Grupul cu trăsături stabile de personalitate Depresie endogenă psihotică Depresie organică cerebrală tulburări nevrotice (tulburări endogene) (tulburări simptomatice) (endogen) psihic (exogen) (cerebral) somatic (visceral) Tipul de personalitate stabil/echilibrată (tulburări exogene) (tulburări simptomatice) Depresie exogenă somatogenă tulburări psihotice Depresie nevrotică Grupul cu trăsături instabile de personalitate - o alternanță de manifestări succesive (depresie sau manie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
315 Grupul cu trăsături stabile de personalitate Depresie endogenă psihotică Depresie organică cerebrală tulburări nevrotice (tulburări endogene) (tulburări simptomatice) (endogen) psihic (exogen) (cerebral) somatic (visceral) Tipul de personalitate stabil/echilibrată (tulburări exogene) (tulburări simptomatice) Depresie exogenă somatogenă tulburări psihotice Depresie nevrotică Grupul cu trăsături instabile de personalitate - o alternanță de manifestări succesive (depresie sau manie), b) Dimensiunea „nevrotic - psihotic”: se apreciază în raport cu formele și gradul de severitate al tulburărilor și evoluției psihopatologice. c) Distincția „endogen - exogen”, sau reactiv (nevrotic) de factură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări simptomatice) (endogen) psihic (exogen) (cerebral) somatic (visceral) Tipul de personalitate stabil/echilibrată (tulburări exogene) (tulburări simptomatice) Depresie exogenă somatogenă tulburări psihotice Depresie nevrotică Grupul cu trăsături instabile de personalitate - o alternanță de manifestări succesive (depresie sau manie), b) Dimensiunea „nevrotic - psihotic”: se apreciază în raport cu formele și gradul de severitate al tulburărilor și evoluției psihopatologice. c) Distincția „endogen - exogen”, sau reactiv (nevrotic) de factură relațional-extremă și endogen (psihotic) de factură structural-dispozițional internă. d) Distincția „primar - secundar” este un aspect care se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihotice Depresie nevrotică Grupul cu trăsături instabile de personalitate - o alternanță de manifestări succesive (depresie sau manie), b) Dimensiunea „nevrotic - psihotic”: se apreciază în raport cu formele și gradul de severitate al tulburărilor și evoluției psihopatologice. c) Distincția „endogen - exogen”, sau reactiv (nevrotic) de factură relațional-extremă și endogen (psihotic) de factură structural-dispozițional internă. d) Distincția „primar - secundar” este un aspect care se raportează la următoarele: - tulburarea afectivă primară: PMD, - tulburarea afectivă secundară: tulburările depresive din cursul altor boli psihice. Se poate vedea clar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anume: inhibiția elanului vital, dispoziția fundamentală depresivă, angoasa. În sensul acesta P. Kielholz distinge trei clase de depresii: 1) Depresiile somatogene: depresiile organice, depresiile simptomatice. 2) Depresiile endogene: depresiile schizofrenice, depresiile ciclice, depresiile periodice, depresiile tardive. 3) Depresiile psihogene: depresiile nevrotice, depresiile de epuizare, depresiile reacționale. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice Grupa depresiilor endogene Depresii ciclice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice Grupa depresiilor endogene Depresii ciclice Depresii periodice Depresii tardive (involuție) Grupa depresiilor psihogene Depresii nevrotice Depresii de epuizare Depresii reacționale Sfera psihogenă Un alt tip de clasificare al stărilor depresive are în vedere caracterul primar (unipolar sau bipolar) al depresiilor și caracterul secundar al stărilor depresive, așa cum rezultă din schema de mai jos: Fig. pg
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schimbarea dispoziției afective) Tulburări afective primare Tulburări afective secundare Depresie unipolară Depresie bipolară Sindromul depresiv din cursul evoluției bolilor psihice (schizofrenie, alcoolism etc.) Sindromul depresiv din cursul evoluției unor boli cerebrale sau somatice (tulburări cerebrale, endocrine, boli somatice etc.) Depresie nevrotică Psihoză depresivă unipolară periodică În concluzie, în ceea ce privește etiologia stărilor depresive, se poate afirma că sunt incriminate trei grupe de factori, și anume: a) Factori somatogeni, reprezentați prin afecțiunile somato-corporale sau cerebrale care pot declanșa, în mod secundar stări depresive. b
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
echivalente depresive, pe care le vom prezenta în continuare. 1) Nevrozele și echivalentele depresive Pentru K. Schneider și J.J. Lopez-Ibor, nevrozele sunt tulburări care rezultă din prelucrarea interioară a evenimentelor vieții trăite de individ și ulterior „elaborate” sub forma simptomelor nevrotice. Stadiul psihopatologic al nevrozelor pune în evidență o anumită „structură endotimică” complexă în care distingem două aspecte principale: - tristețea vitală sau endotimică, - angoasa vitală sau endotimică. Angoasa este cea care predomină în cazul nevrozelor, pe când tristețea este cea care predomină
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]