1,936 matches
-
de psihodramă, pentru că participanții la atelier mi-au spus niște lucruri pe care le-ar Împărtăși eventual unui psihanalist sau duhovnicului lor. S-a creat un fel de comuniune - și În final, firește, mi-au cerut la rândul lor: „Acum, nevroza dumneavoastră!”. Drept care a trebuit să le-o spun, fiindcă se cuvenea să fiu onestă, la fel de onestă ca și ei. A fost extrem de interesant, pentru că până atunci nu mă gândisem la un posibil comentariu al celorlalte poeme care imitau niște tehnici
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
analizei de tip modernist. Nu vreau să spun că psihanaliza nu ar lucra cu fantasmele, ci faptul că această metodă nu interpretează, nu Își propune să te vindece spunându-ți În cuvinte teoretice, În noțiuni și În concepte, care este nevroza ta, un conflict cu mama, un conflict oedipian ș.a.m.d. Ea Încearcă să lucreze prin imagini, stimulându-te să Îți personifici durerile și anxietățile. De exemplu, te invită să vorbești cu durerea pe care o simți Într-o anumită
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
libertății prin fantezie, M. propune - și cultivă - respectul pentru ordine, simetrie, armonie, condiții ale frumuseții clasice. Cultul formei, stimulat și de exigențe parnasiene, este în viziunea lui esențial. Tot el a dat însă o teorie senzorialistă a poeziei (starea de nevroză, de acuitate extremă a simțurilor naște poemul; la idee se ajunge prin intermediul senzației - Simțurile în poezie). Autorul român se apropie astfel de unele dintre tendințele liricii moderne. Înainte ca simbolismul francez să se fi impus, atrăgea atenția asupra logicii speciale
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
perioadă în care revista nu a apărut. L. o. a continuat pledoaria pentru simbolism începută de „Literatorul”. Poezia era definită ca „muzică” (Al. Macedonski, Poezie și poeți contemporani), „armonie” (Gr. Pișculescu, Macedonski), ca rod al momentelor de exacerbare senzuală, de „nevroză” (Al. Macedonski, Simțurile în Poezie). Gr. Pișculescu (Gala Galaction) găsește în poezia lui Macedonski corespondențe baudelairiene. Macedonski distinge între poezie - „fantezie, muzică, imagine, culoare” - și cugetare (Despre poezie). Contra imitatorilor lui Eminescu, el se străduiește să impună nume noi. Astfel
LIGA ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287806_a_289135]
-
din iunie 1893 până în octombrie 1895, și în august 1898. Revistă de grup, L. l. a publicat cu regularitate încercări de „poezie nouă”, „decadentă”, exerciții simboliste, fără a susține teoretic această atitudine de frondă. Mircea Demetriade dă o poezie a nevrozei cu accente de sinceritate, dar și cu multă poză; Al. Obedenaru cultivă macabrul, amintind atmosfera de morbid și bizar din Nevrozele lui Maurice Rollinat; motive romantice și simboliste apar în versurile lui Iuliu C. Săvescu. Mircea Demetriade și Al. Obedenaru
LIGA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287805_a_289134]
-
poezie nouă”, „decadentă”, exerciții simboliste, fără a susține teoretic această atitudine de frondă. Mircea Demetriade dă o poezie a nevrozei cu accente de sinceritate, dar și cu multă poză; Al. Obedenaru cultivă macabrul, amintind atmosfera de morbid și bizar din Nevrozele lui Maurice Rollinat; motive romantice și simboliste apar în versurile lui Iuliu C. Săvescu. Mircea Demetriade și Al. Obedenaru, discipoli ai lui Al. Macedonski, au la rândul lor imitatori: O. Dabija, poet nu lipsit de îndemânare, și I. Ianovitz, în timp ce
LIGA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287805_a_289134]
-
semnat Marțial (Al. Macedonski), apreciază că rafinamentul, complexitatea de simțiri, caracteristice sensibilității moderne, duc în poezie la complicație artificială și la prețiozitate și recomandă apropierea de trecut, „de natural, de simplu, de clasic”. Este elogiat Paul Verlaine, poetul genial al nevrozei, care depășește orice catalogări: simbolist, decadent, instrumentalist. O prezentare interesantă, prin filiațiile parnasiene pe care le stabilește, face C. Cantilli la un volum al lui Al. Macedonski, Bronzes. Tot el ține cronica sportivă și publică un reportaj narând aventura „velocipedică
REVISTA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289232_a_290561]
-
în antologia Cântecul spiralelor (1969), unde adaugă un grupaj de poezii „din periodice și inedite”, datate între 1936 și 1961. A semnat și Ecaterina Catrinaru. Simboliștii sunt modelele indubitabile ale poeziei scrise de S., pentru care tristețea, dezolarea, singurătatea, inutilitatea, nevroza constituie note definitorii. Orașul, „abator, sanctuarul umanității carnivore” (Civilizație) sau „Oraș sepulcral, cu toamne târzii,/ Cu lungi bulevarde,/ - Grele cascade, / De melancolii” (Provincială), accentul pus pe starea autumnală: „E toamnă afară... și-i frig.../ Te caut... prin beznă te strig
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
fondatorii psihologiei sociale, W. McDougall (1908), instinctul agresivității fiind central în producerea de excitare nervoasă, care, în anumite situații, declanșează actele violente. Teorii mai specifice avansează S. Freud (apud Geen, 1989), care în operele inițiale leagă agresivitatea de libido, explicând nevrozele obsesive prin aceea că are loc o represie a nevrozei ce vizează agresiunea față de sexul opus. Mai târziu, în concepția freudiană, agresivitatea rezultă din relația sinelui cu obiectele ce îl înconjoară. Dacă acestea provoacă plăcere, vom simți atracție și iubire
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în producerea de excitare nervoasă, care, în anumite situații, declanșează actele violente. Teorii mai specifice avansează S. Freud (apud Geen, 1989), care în operele inițiale leagă agresivitatea de libido, explicând nevrozele obsesive prin aceea că are loc o represie a nevrozei ce vizează agresiunea față de sexul opus. Mai târziu, în concepția freudiană, agresivitatea rezultă din relația sinelui cu obiectele ce îl înconjoară. Dacă acestea provoacă plăcere, vom simți atracție și iubire față de ele; dacă ele produc sau sugerează amenințare, frică, neplăcere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
țara Saharelor de aur.../ Un alcatraz fantastic/ Din piatră de zăpadă”. Aici „sunt flori crescute-n nori”, fantome „de sânge de roze”, ape „de dantele/ și de fluturi vii”, „fântâni perverse”. Este și spațiul decorurilor și romanțelor simboliste. Zbuciumul lăuntric, nevroza și viziunea spirituală din estetica simboliștilor lipsesc, substituite de „lungul extaz de oriental” al imaginilor colorate și feerice, cu originea în versul lui D. Bolintineanu sau în cel al lui Al. Macedonski, după cum „balurile albe și lumea de mătase” țin
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
prin vătămarea altui copil, tăvălirea pe podea, lovirea intenționată de podea sau de pereți, accese de plâns și de furie, jignire verbală, enervare, refuzul contactului social, al ajutorului și Închiderea În sine. În general, acestea sunt manifestări ale neglijării, ”ale nevrozei de abandon”, ale geloziei cauzate de preferințele exprimate de adult pentru alți copii, copilul se Închide În sine și devine ostil față de cel preferat. Prevenirea manifestărilor comportamentale de acest gen se realizează prin: crearea unei ambianțe calme și afective; cultivarea
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
neapărat cu ușurătate - harfa în „mandolină”. Dar cel mai mult îi place să mângâie, respirând „parfum de roze care mor”, coarda melancoliei. În scenografie parnasiană, cu aranjament exotic în figurație, în orchestrație canonic simbolistă, sentimentalul se lasă, baudelairian, cotropit de nevroze. Între spleen și deznădejde, printre sonore indignări și mereu reînnoite suspine, el face amare spovedanii, invocând, înlăcrimat, „năluca” amorului defunct. Fecioara serafică din „vedeniile” medievale își dezvăluie adevăratul chip, de lascivă curtezană, avidă de plăceri, opacă la sublimitățile celui ce
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
critică”. Redactor: Ștefan Baciu. Articolul-program, Manifest (- on publie pour chercher des hommes -), semnat de Ștefan Baciu și Adrian Tudor, cu motouri din Daniel Rops și Philippe Soupault, este incendiar, mărturisind atitudinea unei noi generații: „Am plătit triumfurile noastre estetice cu nevroze, cu febre și cu sânge”. În stil avangardist, este negată orice reușită a literaturii și artei de până atunci: „Ne-am gargarisit cu cuvinte mari: cultură, intelectualitate, specialitate, originalitate, humor”. Cei doi declară ritos: „De ce scriem azi? Scriem ca să ne
START. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289884_a_291213]
-
de mici reviste efemere, opun poeticii parnasiene, al cărei principiu era eternizarea priveliștilor lumii date, o poetică a visului, a misterului, a năzuinței spre „altceva”, spre „dincolo” (au-delà), spre imaterialitate și inefabil sau care comunica sentimentul urâtului, al spleenului și nevrozei provocate de climatul în care trăiau. Deosebită, prin materialul de inspirație și prin modul sufletesc, de literatura consacrată, noua poezie o sfida și în ordine formală, permițându-și derogări de la canoane socotite intangibile, mergând, prin unii dintre cei care o
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
de rubine, „cerul de zmalț albastru”, apusuri de mărgean. Dar la fel de prezente sunt și elementele poeticii simboliste: regia misterului, a mesajului fără răspuns, mistica Frumuseții, audiția colorată - „albastre duete de privighetori” -, dereglarea simțurilor cu „delir fantasmatic”, beție, veninuri, filtre erotice, nevroze, aiurări agonice florale ca la D. Anghel, triade și majuscule magice ca la Maurice Maeterlinck și Ion Minulescu - „trei cerșetoare: Visul, Dragostea, Durerea” -, pastelul impresionist, cu cețuri irizate și „cocorii pistruind paloarea serii”, badinerii rococo, pantofi de mătase, Pierrotul alb
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
tale persoane și pe cel al existenței. Totul devine absurd, de neînțeles. Viața nu mai are nici un sens. În locul elanului vital apare neliniștea care dezorganizează persoana și existența acesteia. Iată o problemă esențială asupra căreia trebuie să insistăm. Existența ca nevroză Existența Înseamnă a-fi-În-lume. Înseamnă atât a-fi-tu-Însuți-pentru-tine, cât și a-fi-tu-Însuți-cu-și-pentru-ceilalți. A fi În lume presupune o anumită pregătire a persoanei. Nu poți fi și nu poți trăi oricum. Existența nu este numai un fapt biologic. Ea are și o dimensiune sufletească
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
serioase. O existență care nu se poate pune de acord cu lumea, cu ceilalți, este o existență conflictuală, eșuată, dependentă etc. Am preferat să denumim acest tip existență nevrotică. Menționăm Însă faptul că ea nu are aceeași semnificație ca a nevrozelor, În psihiatria clinică, În psihanaliză sau psihopatologie. Existența nevrotică este modul de viață al omului vulnerabil, al persoanei expuse la acțiunea traumatizantă, frustrantă, a evenimentelor vieții. Este modelul de a fi al persoanei neprotejate În fața situațiilor de eșec, a persoanelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
rușinoase sau zone interzise, rezervate numai strictei relații de intimitate. Regimul „utilizării” acestor zone corporale este normat de regulile morale, iar abaterea de la aceste regului nu este numai o imoralitate, ci și o traumă psihică care poate duce la complexe, nevroze, tulburări de caracter etc. 3. Mila Dacă, așa cum s-a arătat, pudoarea este un sentiment moral rezervat propriei persoane, mila este un sentiment moral care intervine și se manifestă numai În relația dintre un Eu și un Tu. Ea ne
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei, conferindu-i onoare, demnitate, autoritate, prestigiu. Ideile și acțiunile imorale o dezonorează, o izolează până la a o exclude din grupul căruia Îi aparține. Ele pot fi cauza unor importante dereglări ale vieții sufletești, de tipul psihopatiilor sau a caracteropatiilor, nevroze, vagabondaj, dependența de alcool sau droguri, crize de disperare care pot Împinge la suicid etc. Ideile morale Înnobilează persoana, dându-i o notă de aleasă distincție Între semenii săi. Prin ele, individul se va impune ca model valoric, de referință
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihic este aceea de alt fel de persoană. Din aceste considerente, dincolo de aspectele formale ale tablourilor clinico-psihiatrice, Psihologia Morală Încearcă să pătrundă și să descifreze semnificația morală a bolilor psihice. Ne vom referi În continuare la câteva asemenea situații psihopatologice. Nevroza nu este numai o boală psihică, ci și un conflict Între mine și lume. Acest conflict nu este doar unul numai psihologic, ci și unul valoric, pe care eu Îl resimt și Îl conștientizez ca atare, și care mă face
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ci și un conflict Între mine și lume. Acest conflict nu este doar unul numai psihologic, ci și unul valoric, pe care eu Îl resimt și Îl conștientizez ca atare, și care mă face să sufăr. Originea conflictului, În cazul nevrozei, este exterioară, În lume, o lume schimbată, alienată, care-mi impune limitele sale, inacceptabile inautentice, negative, care contravin flagrant cu adevărul și cu valorile morale acceptate de către mine. Din acest motiv, În cazul nevrozei, persoana se simte frustrată. Ea trăiește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să sufăr. Originea conflictului, În cazul nevrozei, este exterioară, În lume, o lume schimbată, alienată, care-mi impune limitele sale, inacceptabile inautentice, negative, care contravin flagrant cu adevărul și cu valorile morale acceptate de către mine. Din acest motiv, În cazul nevrozei, persoana se simte frustrată. Ea trăiește criza morală a izolării și constrângerii Într-o lume În care se simte Înstrăinată, exclusă, dar de care simte că aparține și nu dorește să se desprindă. Nevroticul trăiește dramatic suferința sa În planul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihică, există o suferință și un conflict moral. Eu nu pot renunța la valorile morale ale Supra-Eului meu, dar, În același timp, sunt condamnat să trăiesc Într-o lume În care valorile morale se schimbă, sunt diferite de ale mele. Nevroza va fi, În cazul acesta, imaginea clinică a unei duble suferințe: morală și sufletească. Paranoia este, În planul conflictului moral, un model de atitudine contrar celui de mai sus, În ceea ce privește raporturile persoană/lume. În cazul paranoiei, lumea nu se modifică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale idei și acțiuni, pe care Însă lumea, recunoscându-le ca fiind false, le refuză, le respinge. Prin aceasta, limitele lumii, deja existente, se accentuează, izolând persoana paranoicului și menținând o stare de conflict Între el și lume. În cazul nevrozei, conflictul Eu/ Lume va bloca alterocentrismul, deschiderea altruistă a persoanei către lume, ceea ce este un motiv de suferință pentru persoană. În cazul paranoiei, lumea refuză să se subordoneze egocentrismului persoanei, refuzul devenind un motiv de conflict, care va fi resimțit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]