846 matches
-
putea să nu fugă după mediatizări, așa cum fac ceilalți" Totuși, cum vă explicați că, de la profesori universitari la coafeze, de la doctori la ingineri, toată lumea a auzit de Liiceanu, Pleșu, Cărtărescu, în timp ce personalitățile din pro-vincie se află într-un fel de nimb de tăcere, de nefiresc anonimat? Primele două cazuri sunt cazuri de mediatizare și atâta tot; cel de-al treilea este, sigur, al unui scriitor foarte activ, foarte tradus și poate de aceea foarte prezent. Evident, ca să mă refer la moldovenii
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Război Mondial, casa împarte soarta multor alte clădiri; e adevărat, o soartă ceva mai blândă, căci devine sediul comandamentelor sovietice, beneficiind de o minimă, dar utilă protecție în fața "intemperiilor" de tot felul. Încetul cu încetul, însă, faima locației scade. Din nimbul de altădată rămâne un spațiu ca orice alt spațiu, un topos "desacralizat" de regimul comunist, care, începând cu 1945 găsește de cuviință să îl transforme în sediu al unor instituții fără nici cea mai mică legătură cu Junimea, junimismul, cultura
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
tămâioșii galbeni ca soarele de vară”. Fructe sunt nu doar în cămară, ci peste tot; ele spânzură grele în crengi și cad, masive, ca în livezile miraculoase de pe malurile Tigrului și ale Eufratului. Ceea ce duce la o spiritualizare a peisajului. Nimburi de paradis aureolează fiecare priveliște contemplată cu ochii copilăriei, conferind picturii pillatiene un farmec aparte. Procedeul frecvent, observat de Tudor Vianu, e filtrarea naturii prin artă, cu o tehnică ce este a picturii impresioniste. În loc de a zugrăvi peisaj sau obiecte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
și sute de necesități mai mici sau mai mari care ne-au ocupat și Încordat spiritul și trupul luni și ani În șir... Nu, „Îndrăgostirea”, „Împrietenirea” - ce e o dragoste masculină - nu sunt, cum ar zice un sceptic materialist, aure, nimburi ale instinctului de procreație, nu sunt o „metafizică a răspândirii speciei”, acea „voință oarbă” mai prezentă decât moartea și viața În aerul de dinaintea nașterii noastre și de după noi - dacă acest „după” este real. Nu rareori, sunt ferm convins (și postkantian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acel Eros care se plimbă degajat pe toate culoarele istoriei, aplaudat de tot felul de nătăfleți!... Și el, În acest caz, nu-i așa, Îți dă, serviabil - cu tine, cu noi! -, o mână de ajutor și coboară asupra „celor doi” nimbul dragostei, al amorului, un alt nume al Său. Și-atunci, nu-i așa, „Întâmplarea” - Întâmplarea pare a lua chipul unei legi, a unei necesități! Bravo vouă, ce să mai zic, sunteți, ambii, mari pișicheri, nimic de zis! Bravo, bravissimo! Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
le aduce după sine gloria, recunoașterea publică a valorii, o joacă mai ales cei „lansați”, cei ce și-au „verificat” deja impactul la public și la critica de specialitate și care vor să beneficieze, cum s-ar zice, și de nimbul „apostolului artei”!...Ă Da, omul este astfel făcut că nu arareori își regretă tocmai actele nobile, curajoase. Ne amintim, nu-i așa, de fraza „cinică” a ministrului de Externe al lui Napoleon, Taleyrand, care, printre altele, îi sfătuia pe tinerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sedentarizarea, decongestia. Într-o a treia instanță însă, lucrurile își recuperează misterul și legitimitatea. Misterul rezultă din tocmai faptul că universalitatea raportării la absolut prin care debutează orice entuziasm amoros nu se sleiește prin reiterare, nu-și pierde frăgezimea, patosul, nimbul extatic. Repetabilitatea „tradițională“ a experienței nu reușește să-i atenueze nici intensitatea, nici autenticitatea. Toți traversează același scenariu, dar toți îl trăiesc ca pe o noutate totală, ca pe o surpriză, ca pe un șoc. Cu alte cuvinte, credința în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
că iubirile fericite nu se întâlnesc pe toate drumurile (deși sunt sigur că ele sunt mai numeroase decât ne închipuim). Dar iubirile nefericite ar trebui șterse din registrul iubirii: admit că ele sunt curente, aproape inevitabile și că își au nimbul lor de tragism și de respectabilitate. Nu sunt însă iubiri adevărate: sunt doar teribile probe existențiale, provocări tainice ale sorții, materie primă pentru o eventuală soluție de înțelepciune. Iubirea adevărată e fericire pe termen lung, sau nu e deloc. Așa ceva
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cât el e mai absent, ca persoană vie, din „tehnicitatea“ lor. Înțeleptul antic se concentra, hipnotic, asupra ordinii lui interioare, asupra „stabilizării“ umorilor curente, asupra unor procedee ale construcției de sine în perspectiva unei valorificări integrale a potențialului individual, a nimbului lui de universalitate. „Specialistul“ de azi slujește, infailibil, zeul aspru și glacial al competenței. E un „știutor“, un „expert“ al discursului despre discursuri. Are tot atâta nevoie de biografie proprie și de interlocutor, pe cât de puțină nevoie are căută torul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
actanțială“ a scrisorii pierdute). Dar recunosc că, din când în când, mă trezesc spunând prompt: „Mofturi!“ și mă întorc, destins, la deliciile înveselitoare care îmi ies în întâmpinare pagină de pagină. Cititorul contemporan are o șansă aparte: poate ajunge la nimbul - insuficient frecventat - al deplinătății caragialiene, al veseliei lui incoruptibile, ca și al gravității lui suverane, datorită unui mare cunos cător: vesel, ca și Caragiale, voluptuos, lacom de realitate, neobosit consumator - dar și mare fur nizor - de miresme și cuvinte, dinamic
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
dove dind că ele n-au nimic de ascuns. Putem spune, de aceea, că televiziunea e „apocaliptică“, în sensul pe care termenul îl avea în grecește: descoperire, revelare. Doar că, în vreme ce revelația „clasică“ scotea la lumină o plus realitate, un nimb, revelația TV pune în valoare o minus realitate. Supra-realul televizat e mai puțin decât realul. E realul în versiunea lui strict vizibilă, fără subterane și sublimități: o suprafață multicoloră și indiscretă, care se consumă fie isteric, fie somnolent. Există, totuși
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pe buze sau Nastratin al Iașilor (1994) reprezintă o reconstituire, în stilul biografiilor romanțate, a unor aspecte mai puțin cunoscute din viața lui Ion Creangă. I. este autorul a două culegeri de însemnări privind experiența sa de profesor: Apostol fără nimb (1991) și Lăcrămioara, Iulia, Trăncănel, dragii mei elevi... (1993). SCRIERI: Întoarcerea la mare, Chișinău, 1983; Un dar de la Moș Dănilă, Chișinău, 1988; Apostol fără nimb, Chișinău, 1991; Lăcrămioara, Iulia, Trăncănel, dragii mei elevi..., Chișinău, 1993; Cu jăraticul pe buze sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287475_a_288804]
-
I. este autorul a două culegeri de însemnări privind experiența sa de profesor: Apostol fără nimb (1991) și Lăcrămioara, Iulia, Trăncănel, dragii mei elevi... (1993). SCRIERI: Întoarcerea la mare, Chișinău, 1983; Un dar de la Moș Dănilă, Chișinău, 1988; Apostol fără nimb, Chișinău, 1991; Lăcrămioara, Iulia, Trăncănel, dragii mei elevi..., Chișinău, 1993; Cu jăraticul pe buze sau Nastratin al Iașilor, Chișinău, 1994; Amintirile pițigoiului Zbanț, Chișinău, 1996; Compoziții literare, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: I. Ciocanu, O carte despre Ion Creangă sau Bucuria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287475_a_288804]
-
la graniță fu arestat și condus la Piatra-Neamțul. După lungi discuțiuni, Camera îi validă alegerea și Panu veni în București. Dar ceasul popularității lui Panu trecuse, fuga lui în streinătate îi întunecase aureola, personalitatea lui nu mai era încadrată în nimbul oamenilor deasupra celorlalți. În Gara de Nord, nimeni care să-l primească, afară de noi, cei din redacție și vreo doi prieteni. Când a scoborât din vagon, a fost ceva rece, Panu se aștepta, firește, la altceva, însă acel ceva, adică o primire
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a cotidianului să evoce paradigma dionisiacă, subliniind forța hedonismului și a senzualismului moravurilor. Într-o cultură dedată desfătărilor senzoriale și dorinței de satisfacere a plăcerilor aici și acum, întreaga viață socială și individuală este învăluită, ni se spune, într-un nimb „orgiastic”. Hedonism dionisiac manifestat nu numai în incandescența sărbătorilor și a zbenguielilor sexuale, ci, mai larg, în viața cotidiană (consum, modă, divertisment), prin emoții și sensibilități comune, dominate de „ieșirea extatică din sine” în microgrupuri. Astfel, de la viața obișnuită la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
noi; nu pot trece cu nepăsare peste aceste diferențe. Simt nevoia să pun în evidență această superioritate care pășește înveșmântată în haina smereniei . Eu văd că sub această haină a smereniei pe care a purtat-o unchiul Constantin, strălucește cu nimb de sfințenie și mama mare și mămica, toți moșii și strămoșii noștri, care dorm sub glie. Mi se pare că soția sa, tanti Măriuca vede altfel viața și, mi se pare că nu-l poate înțelege pe unchiul Constantin, mai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
neamului“, în vol. omagial Buchet de Purpură și Soare: flori alese din creația închinată tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu 1988, pp. 49-50) POTOPIN Ion „[...] Dar ție, cum să-ți spunem? - Veșnicie solară, nu, lumina ta-i mai vie decât e nimbul soareluiă Cuvânt nu-i încă scris, lumina ta s-o-ncapă Partidul este cerul tot răsfrânt într-un inel neturburat de apă!“ („Discobolul“, Ramuri, 15 februarie 1971) „Scânteietor, scăldat de soare, piscul, în purpură de steaguri viu scăldat, a fost
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
când îi privim portretul iradiind a jar. Curg râurile molcom, se iscă o văpaie, oricând din balsamul zilei desprind pe chipul Lui nemuritoare semne săpate în statui și le adun cum raze pătrund biruitoare în patria cea nouă scăldată-n nimb de soare.“ („Omul nemuritor“, Contemporanul, 22 ianuarie 1982) „A fi revoluționar în truda vie A bobului zvârlit cu asprul har, A scoate minereu, a sta ca-n glie La fluviul de oțel curgând prin jar, Ea răspunde țării spre mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
libertatea cu tot ce dă ea nobil popoarelor - și strigă aceeași strigare care răsună de 12 ani de zile - ca să răsune de-a pururi: Trăiască Republica Populară Română!“ (din Luceafărul, citat de Glasul Patriei, 10 ianuarie 1960) TULBURE Victor „Bălcescu - nimb al unei vremi amare! Și Ceaușescu - început de eră! Azi libertatea cântă-n drumul mare Cu viitorul la butonieră. Un veac - abia mocnea o rază tristă... Dar dup alt sfert de veac: ce vâlvătaie! Bălcescule, Republica există! Și tu exiști
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Așa cum moșii noștri o visară, Partid, cu rădăcini adânci în glie.“ („Cu rădăcini adânci în glie“, Scînteia, 7 mai 1978) „Alături de Eroul Națiunii, Elena Ceaușescu, suflet cald, Soție, mamă și savant de seamă, Slujește azi al țării vis înalt.“ („Cu nimbul luptătoarei comuniste“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 8 ianuarie 1984) „Întreabă-ți brațul dăruit Cetății Cine i-a dat puterea de-a zidi, Și-ți va răspunde simplu: Ceaușescu, Fiu respectat al scumpei Românii. Întreabă-ți inima vibrând aprinsă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a-și spune cuvântul în toate problemele care privesc bunul mers al economiei, al întregii noastre orânduiri sociale.“ (Radio București, 10 februarie 1978) FLOREA-RARIȘTE D. „Spre zări mai bune săgetând pătrunderi, Cu ochi de vultur și gândire trează Acum, în nimbul soarelui de-amiază, Pe umeri poartă marile răspunderi. Dar oare cum voi ști, cu pana-mi slabă, Să-i făuresc, silabă cu silabă, Un imn aprins în strai de sărbătoare?“ („Comunismul“, Convorbiri literare, august 1975) FLORIAN Alexandru „Dezvoltând tezele și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sentimentele lor cele mai curate pentru condițiile de viață și învățătură ce le sunt create, recunoștința lor fierbinte față de tovarășul Nicolae Ceaușescu și față de tovarășa Elena Ceaușescu.“ („Simboluri ale patriei în august“, Luceafărul, 27 august 1988) SMĂRĂNDESCU Vasile „Treizeci de nimburi în efigii Ți-am dăltuit pe frontispicii Republică, în simetrii Cu necuprinsul timp să fii.“ („Odă“, România literară, 29 decembrie 1977) SMEU Ion „Purtăm în noi statornic un glorios partid Prin care astăzi, țara își scrie măreția Sunt trei cuvinte
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Washington au striat amintirile, au desfigurat obrazul umanității întregi. A urmat monstruosul atac din gara Atocha, de la Madrid (11 martie 2004) - un alt loc în care poposiserăm în periplul nostru scriitoricesc. Proiectul însuși al construcției europene, care însoțise ca un nimb simbolic „săgeata” Expresului Literar, s-a poticnit în scepticismul francezilor și al olandezilor, cu prilejul votării Constituției europene. Nimic nu a mai fost ca înainte, și acest sentiment al unei amărăciuni generale, transistorice, s-a suprapus peste propriile noastre slăbiciuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de metropolă culturală a Europei și chiar a lumii întregi. Din orice punct al globului l-ai privi - București, Moscova, Dallas, Madrid, Canberra sau Tokio -, Parisul emană aceeași strălucire și nu are motive prea mari să se teamă că acest nimb îi va păli, chiar dacă începe să fie serios concurat pe plan cultural de New York. S-au scris mii de cărți despre Paris sau în care capitala Franței figurează ca loc de desfășurare a unei trame oarecare, sunt la fel de banale reacțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
luminoase, contrastând cu cenușiul paletei, iar în cealaltă mână ține pensula, pe care nu știu dacă, cu intenție sau, pur și simplu, inconștient, a dispus-o într-o paralelă vizibilă cu oblica sexului, fascinant, echilibrul de culoare, capul înconjurat de nimbul negru, pe fondul galben de soare, În biserică era invers, galbenul de soare al nimbului sfinților îl puneam întotdeauna pe fondul închis, Tablou-i neterminat, dar, chiar și în acest stadiu, dezvoltă un câmp de forțe, o tensiune tulburătoare, Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]