644 matches
-
Gură de Aur, Cuvânt la Înălțarea Domnului, V, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 167-168) „Mai înainte, când mă uitam la cer și mă gândeam la puterile cele fără de trupuri, vedeam mai bine nimicnicia noastră din comparația cu puterile cele de sus; acum însă, când voim să ne vedem noblețea noastră, ne uităm sus în cer, chiar la Tronul cel împărătesc, căci acolo șade pârga noastră”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe inimă, pentru a mă adresa la el. Eu nu cunosc aceste stări sufletești, la ce să te expui la oameni care chiar prin vorba lor cred că-ți fac o onoare că ți-o adresează. Voi să reintru în nimicnicia din care am ieșit. Te sărut, M. Eminescu"137. Postul căutat la Iași n-a fost găsit și nici bani de-acasă n-a primit; poetul a venit în țară. Către sfîrșitul lui aprilie, el nu mai era la Viena
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
draperiei care îl despărțea de apartamentele reginei-mamă. Spion prin natura și vocația lui profesională de prim-ministru uns cu toate alifiile, Polonius i se arăta publicului în plină exercitare a obișnuitei lui îndeletniciri, iar publicul percepea, literalmente, josnicia omului și nimicnicia jalnică a faptei lui. Un înalt demnitar pitit după o perdea... pe care un prinț îl înjunghie dintr-o regretabilă eroare! Aici, ca și în alte situații similare, vizibilitatea supraveghetorului mărește impactul prezenței sale și provoacă reacțiile mult mai clare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
dolari; experiență; faimă; familia; fără; femei; frumos; fudulie; furtună; galben; gospodar; griji; ideal; iluzie; imensă; inconștient; inutilă; iubire; împlinire; limba; lipsă; mașină; meditare; meschin; miliardar; milionar; doar la mine; a minți; moșie; moșii; muncitor; muzică; neajuns; nefericire; neliniște; nimănui; nimica; nimicnicie; Nirvana; nuntă; omenos; oportunități; opțiuni; opulență; orice; pacoste; palat; patrimoniu; pămînt; pierdut; pipă; pirați; politicieni; posesie; posibilitate; povață; povești; prestare; privat; probleme; răutate; responsabilitate; rubin; safeu; sat; satisfacere materială; scop; scump; sinceră; spirituală; stare; stimă; strămoși; strînsă; suflet cald; sufletească
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
eliberare; entuziasm; eoliană; de est; estic; față; fîșîit; fluture; forță; frunte; fulger; furie; fustă ridicată; gri; grijă; ieșire; invizibil; izbăvire; împinge; încercare; înnourat; înțepător; lacrimi; lamă; lateral; mic; miros; mișcă frunzele; mult; munte; murdar; năprasnic; natura; nea; neplăcere; nesimțire; nestabilitate; nimicnicie; ninsoare; noapte; noutate; nu; obstacol; oprea; opus; din părți; perpetuare; pînze; pîrț; plăcere; plecat; de ploaie; ploi; pom; pomii; potrivnic; prăpăd; prielnic; prospețime; pufos; pupa; din pupă; rafală; rapiditate; răcorire; răcoros; repede; sălbatic; singurătate; statut; stricatul părului; suflare, aer; suflu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
șase, sunt în seama directoarei”. Și exemplele ar putea continua. Într-o însemnare (ms. 2264) de mai târziu Eminescu rezumă astfel acest tablou: „școalele din județul Vaslui sunt cele mai bune posibile, precum lumea lui Leibnitz, cu toată mizeria și nimicnicia ei vădită, este cea mai bună lume posibilă, căci posibilitatea și existența sunt identice și ceea ce e posibil există”. Exista o lume formată din „copii goi și bolnavi, învățători ignoranți și rău plătiți, administratori superficiali” care, în nici un caz, „nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
hrănește din cunoașterea caracterului său iluzoriu. Un orgoliu peste care se așază chinul neputinței de a se elibera topindu-se în nimic: „Totul e nimic, desigur; dar noi înșine nu putem fi nimic pentru noi; nu ne putem include în nimicnicia universală. Eul supraviețuiește propriilor sale certitudini, eul se încăpățânează” (I, 361). Poate că scepticismul iluminat al lui Cioran s-a născut tocmai din revelația propriei absențe Ă experiență a unui Narcis agonic și alienat: „Tot ce cred despre lucruri se
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în cimitire de țară ca să fumez...” (I, 91). Într-o zi de 1septembrie, Cioran notează: „Ieri și azi, m-am plimbat singur pe câmpuri, ceasuri în șir. Doar mersul mă scapă de obsesii. De îndată ce mă întind și privesc cerul, sentimentul nimicniciei universale” (I, 111). Consecința privirii cerului să fie aici anxietatea? Dacă cerul instituie uneori o astfel de stare, contactul cu pământul e odihnitor. E 7 octombrie, la o lună și ceva după consemnarea anterioară, și Cioran scrie: „Duminică la țară
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
său, căpitan de hoți ca și Lică Sămădăul; pe hangiță o cheamă Ana, ca și pe cea din Moara cu noroc; hanul este așezat într-un spațiu cu virtuți tragice conținute; însingurarea și avariția (cu un plus de rapacitate și nimicnicie în cazul lui Stavrache) au, în ambele cazuri, drept complement, lașitatea, dusă pînă la promiscuitate morală. Ideea unei paralele între cele două filme pare, într-adevăr, tentantă, dar e dreptul celui care a enunțat-o s-o facă. În ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
notate în text. Pentru aceasta, regia a lărgit spațiul de joc, ieșind din interioare pe câmpul de instrucție, făcând ostașii să străbată în marș forțat sala de spectacol, introducându-i cu abilitate pe spectatori în acest univers claustrat, unde fermentează nimicnicia sufletească, abuzul criminal, prostia agresivă, trufașul spirit de castă. [...] Tânărul regizor a învățat, de la început, să-și alăture actorii, solicitându-i spre creație nu spre subordonare, după cum arată a ști să construiască o metaforă scenică atotcuprin zătoare... (Valentin Silvestru) ...Examenul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Oamenii au greșit sau s-a greșit cu oamenii? Cea mai ambițioasă propunere a spectacolului, care ne bucură pentru că ne întărește revolta, este faptul că putem realiza performant momentele lipsei de viață. Otrăviți de doruri, ei, bizonii, rătăciți în timpurile nimicniciei, devorează mimând efectele ce impun un grandios, stupid film necunoscut. A nu trăi și a fi viu este momentul de vârf al disperării. Echipa de zgomote, echipa supraviețuirii mârșave, sincronizează secvențe după secvențe din proiectul neștiut vreodată de ei. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în ceea ce este în jur. Regia este în concepția mea implicare dramatică implicare, lucrez adică încerc să lucrez cu regizorul înăuntrul lumii pe care o analizează, văzând noblețea acestei profesiuni tocmai în nesupunerea la compromisuri, revolta în fața neadevărului și a nimicniciei, puterea de a te oferi lumii cercetând în tine, descoperind ceea ce ea nu vrea să afle, nu poate sau nu îi este permis. Cred că cel mai mare pericol teatral, al creației în general, este domesticizarea ideilor. Nu poți să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care nu-i aparține decât lui. Iar acest ceva nu trebuie să fie o armă, ci un mod de a întreține o relație pură, cinstită, curată de comunicare și solidaritate. Eu sunt bolnav de lucruri frumoase. Cred că tăvălugul de nimicnicie care a dat năvală peste noi m-a blocat pentru o perioadă bună. Nu că n-aș fi putut face față, dar mi s-a părut prea puțin să faci artă în acest climat de zgură. Cred că înlăuntrul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vă exprima în universul teatralității? Știu că nu știu, știu atunci când nu mai pot că trebuie să pot... și încerc întotdeauna să nu mă treacă viața fără ca eu să mușc din ea și, apoi, trăgând aer în piept, curățit de nimicnicia ce mă atacă, să pot cânta, fluiera, recita, striga ceea ce îmi place, ceea ce vreau și ceea ce simt. Trăiesc-trăind. Cu frică, neliniște, iubire, speranță și dorință de a înțelege și de a lupta... Bucuria vine din oferta sufletească cu care te
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nuvelei realist psihologice, iar Moara cu noroc este dovada cea mai strălucită, ilustrând în mod convingător tema banului, îngemănată cu tema familiei și cea a destinului. - VARIANTA 6 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Tudor Arghezi, Saștept?) 1. sinonime: pulbere - praf, nimicnicie; nu intră - nu ajunge, nu se deschide 2. În titlul formulat ca propoziție interogativă, semnul întrebării are rolul de a marca grafic interogația retorică, semnalând intonația ascendentă specifică unui enunț interogativ. 3. [a călca / a trece pragul (cuiva), a se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pur și simplu. Dacă am ști că ne așteaptă eternitatea, ce curaj am avea!"15 Admirabil este tocmai faptul că o facem în ciuda rațiunii care ne privează de orice iluzii. Pentru Sábato, omul este demn de admirație, "chiar si in nimicnicia lui", așa cum este el, "copleșit de catastrofe, de războaie, de epidemii și doliu"16. Pentru acest om a scris el, pledând cu convingere pentru dreptul la comunicare, ba chiar pentru datoria de a ieși din izolare, ca să depășim "abisul fără
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ce accede spre sacru. Sau, și mai bine, al umanității înseși, adunând cu minuție și descriind varii tipuri de reacții ori atitudini determinate de spinoasa căutare a lui Dumnezeu. Dintre care nu lipsesc, de pildă: umilința, ardoarea rugăciunii sau conștiința nimicniciei și a zădărniciei, dar nici îndoiala ori revolta, atitudini mai moderne, dar bine temperate, chiar anulate de credința nestrămutată în "Cel Atotputernic,/ Cel Prea Înalt, Cel ce șade în ceruri,/ Unicul mântuitor și protector al Omenirii". Așezată sub semnul lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2011 (în care se recuperează și majoritatea textelor din volumul de debut), nuanțează cei doi poli de interes ai poetului. Pe de o parte, minimalismul, poetica derizoriului, a insignifiantului care, prin cumul, amplifică angoasele: "aceste lucruri mărunte. aceste nimicuri și nimicnicii./ această gelatină.// cum să mergi/ în picioare.// să mergi/ pur și simplu/ mai departe/ mai departe/ să mergi.// oboseala aceasta/ ce obosește./ frica aceasta/ ce-nfricoșează" (aceste lucruri mărunte). Pe de altă parte, reflecția gravă asupra temelor macro istorie, politic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
deosebită în redarea imaginilor acustice.70 În ciuda corespondentelor evidente de netăgăduit și în poetica pascoliană de sorginte leopardiană a copilandrului viziunile lor sunt adesea extrem de diferite, iar diferențele reprezintă, firește, un indiciu al originalității operei pascoliene. Ambii autori abordează tematica nimicniciei omului, însă, în viziunea lui Pascoli, omul este responsabil de propria-i soarta, autogenerată de egoismul și cruzimea care îl caracterizează, în vreme ce în gândirea leopardiană ostilitatea naturii transforma specia umană în victima. Ambii contemplă natură și o transformă în materie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și vii În codrul cel de frasini, sunt entități distincte, dar care Își duc dansul laolaltă În hieroglife și arabescuri fantastice. Doar valorile umane, intangibile, rămân la locul lor, cum Soarele și Luna stau pe firmamentul Cerului fără teama de nimicnicie. Prin Yggdrasil, codrul poematic, lupta pentru bine, frumos și pentru inima Arunei se dă pe viață și pe moarte, cavalerește. Un rătăcitor atemporal, un cheltuitor de frumuseți demult apuse, autorul cărții de față a plonjat În poveste, devine el Însuși
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
poate fi înțeles. Spaima este Das ganz Andere, cum ar spune Rudolf Otto definind această antropologie a supraumanului incomprehensibil, a ceva ce nu ființează decât dincolo de om, deasupra omului, pregătit să-l distrugă pe om, să-i semnaleze micimea și nimicnicia. Spaima ține de o antropologie victimară: în afara ei, e greu de înțeles și infinit mai dificil de trăit sau experimentat. Spaima generează cultură în două direcții, radical îndepărtate una de cealaltă, divergente, opozitive. Prima dintre ele vizează regresia, recuperarea "barbarului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acelor extrem de păguboase societăți mixte româno-sovietice numite „sovromuri” înființate prin efectul unui acord semnat la Moscova la data de 8 mai 1945. Aceste sinistre făcături mijlocite de Stalin și întreținute cu un trădător aplomb de către comuniștii români, au funcționat, în nimicnicia lor, până în anul 1956! Iată ce-i scrisese academicianul Onisifor Ghibu, imediat după apariția acestor struțo-cămile, vânzătorului de neam și țară Petru Groza: „Un capitol al tragediei noastre de astăzi, camuflat sub firma prieteniei <<românosovietice>>”, sau, „Sub acest nume benign
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fie, transformată în distracție, adică să devină obiectul fascinației, emoțiilor și încîntării populare. Violența "anomică", care are loc în mod obișnuit în societățile civile, nu este totdeauna, și uneori chiar foarte rar, trăită ca o pierdere sau o cădere în nimicnicie. Cruda realitate este că violența poate fi săvîrșită ca o formă de plăcere, de realizare, de excitare, care animă imaginația nu numai a celui violat experimentată în plăcere masochistă dar și a celui violent, precum și a martorilor la actul de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
timp în care lucrul, sau ceea ce nu este un nimic, să nu fie nimic și nu ne împiedică să trăim și să acționăm conform acestui gând. Pentru civilizația europeană lucrurile nu sunt nimic: sensul lucrului, care călăuzește istoria Occidentului, este nimicnicia lucrurilor. Esența civilizației europene este nihilismul, întrucât sensul fundamental al nihilismului este de a nimici lucrurile, persuasiunea că ființarea nu este nimic, și este acțiunea călăuzită și stabilită de această persuasiune 245. Începând cu Parmenide, Occidentul rămâne pentru Severino în interiorul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
polemist erudit care este Andrei Cornea. Ați aflat de când „prostia este indoloră”?! rn umor tipic sadovenian. Recitiți Baltagulși... Legenda sociogonică din incipit... ades „rostită” de Nechifor Lipan... Tot așa și cu „povestea” firelor de praf și... iluzia frumuseții... spre praful nimicniciei... sau înspre acela din sufletul politicienilor... aruncat în ochii bieților nătângi electori. După cum bine știm, fabula rămâne generatoare de subiecte de reflecție. și-uite-așa, domnul Andrei Cornea continuă povestea cu... Greierele și Furnica... văzându-i împreună, în plină iarnă, El - rebegit
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]