1,376 matches
-
NICI O SUBSTANȚĂ OTRĂVITOARE ÎN CANTITĂȚI PERICULOASE. SE AVENTURĂ AFARĂ CU MULTĂ GRIJĂ ȘI SE AȘEZĂ PE UN COVOR DE IARBĂ GROASĂ, CENUȘIE LA CULOARE. BĂTEA UN VÎNTICEL, DAR DE JUR ÎMPREJUR ERA TĂCERE, ÎNTRERUPTĂ DOAR DE ZGOMOTUL VALURILOR PE PLAJA NISIPOASĂ DIN APROPIERE. Se scăldă în mare, iar apoi pe linia orizontului urmări coborîrea soarelui galben în apă. Noaptea se lăsă brusc și aduse cu ea o singurătate mai intensă decît cunoscuse vreodată în spațiul cosmic. În tot cursul nopții, marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
o să te lovească. Lopata e ca să-ți poată arăta colecția noastră. Capul lui Mahmud se învârtea. Nedormit și zăpăcit, când ochii i se obișnuiră cu întunericul, văzu că această fâșie de pământ sterp era de fapt acoperită cu pământ brun, nisipos, asemenea celui dintr-o grădină de legume. Iar acum, îndemnat de tatăl său și deloc deranjat de amenințarea cu cuțitul a lui Mahmud, Nawaf sărise în mijlocul ei și săpa. — Ce se întâmplă? —Așteaptă și ai să vezi. Naasri și Mahmud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de cauciuc, dar nu o ajutau. Nu era detectiv; nu știa la ce se uită. Maggie se întoarse cu spatele la drum, observând abia acum frumusețea priveliștii. Cerul era de un albastru-pal de dimineață, soarele destul de puternic ca să lumineze această priveliște aridă, nisipoasă: dealurile, desfășurându-se în trepte, punctate de măslini izolați. Viguroși, neclintiți, cumva încăpățânați, i se păreau lui Maggie niște bărbați scunzi, îndesați: puternici și nerăbdători. Un amănunt din acea priveliște îi întări hotărârea. Va găsi tăblița aia nenorocită, chiar dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Alternativa nanoenergiei Securitatea națională Alternativa utilizării gazelor naturale și a cărbunelui Era noii energii Alternativa puterii nucleare Dependența de petrol Dilema postindustrială Riscurile asupra sănătății publice Testul realității Cerințe pentru surse viitoare de energie Încrederea în propriile forțe Alternativa șisturilor nisipoase Stabilitate socială Dinamica cererii și aprovizionării Terorismul Principalele avantaje ale utilizării în viitor a hidrogenului Cele zece tendințe principale extreme ale energiei Asigurarea cu energie a viitorului Previziuni legate de energie, 2030 Motivele pentru care trebuie să renunțăm la dependența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
acest moment pentru a face față terorismului Al Treilea Război Mondial Securitatea industriei, economia inovatiilor Seisint Conștiința de sine („conștientizarea”) Circuite integrate care evoluează Wyre Sententia 11 septembrie, impactul asupra viitorul extrem individul securitatea viitorului Shadow Crew Alternativa arderii șisturilor nisipoase Shell Calea Luminoasă [Maoistă] Singapore Six Milion Dollar Man (show TV) Richard Smalley Minți inteligente Medicamete inteligente Industria materialelor inteligente SmartPay Adam Smith Contextul social al globalizării Implicații sociale, medicina asigurării longevității Stabilitatea socială Sony America de Sud Tendințe legate de spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
mâna într-a lui și i-o strânse cu căldură, uitându-se în ochii strălucitori, lucizi, ai mentorului său. — Ben îți transmite toată dragostea lui. Vine să te vadă mâine. O luminiță de aducere-aminte, ca sideful aruncat pe o plajă nisipoasă, se aprinse fugar în ochii lui Ralph. O să aducă și câinele? Pe Rover n-or să lase să intre, mă tem. Nu primesc haimanale ca el. Ralph zâmbi și păru că vrea să se ridice. Poate că voia să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Am coborât o a treia scară, foarte abruptă, ajutați să înaintăm în beznă de o vagă lumină venită parcă tocmai din fundul pământului. Auzeam valurile spărgându-se zgomotos de stânci. Ne-am trezit într-o grotă cu podeaua jilavă și nisipoasă, în care răsfrângerea razelor pe apă lumina un străvechi templu transformat în altar. Grilajul masiv și ruginit care despărțea grota de mare era dat de perete. I-am făcut semn camaradului meu să se oprească și n-am scos capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sub ochii noștri, cristalină și vuitoare, făcând bulboane și Împroșcând spumă. - Copacul ăla, ne spuse, Enkim, arătând un bulumac uscat ce atârna deasupra unui mal scund. - Copacul ăla, am zis și noi și ne-am târât cu tot cu Enkim pe țărmul nisipos. Înainte de toate, Runa scoase din traista ei toate blănurile și le Îngrămădi peste Enkim, ca să nu mai aibă grija lor. Apoi, ne strecurarăm de-a lungul malurilor, smulgând cât mai multe ierburi proaspete. Puțin mai sus, am dat peste o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
un ucigaș. Am plecat și m-am apucat să ridic un adăpost. Am săpat cu pietrele de mână o gaură dreptunghiulară, lungă de aproape două staturi de om și lată de unul. Nu trebuia să fie adâncă, iar pământul era nisipos așa că treaba a mers repede. Apoi, am pus sulițele două câte două la marginile gropii, cu vârfurile Înfipte În pământ și cu cozile proptite Între ele, astfel Încât să alcătuiască un triunghi. Am legat cozile sulițelor Între ele, apoi am culcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Nu știam dacă aveam să-i revăd pe Selat sau pe Dilc - poate că muriseră În lupta aia de sânge pe care o lăsasem pe meleagurile lor - așa că m-am apucat să scrijelesc cu o piatră de mână pe pământul nisipos. Capetele lor, așa cum mi le aminteam. Pfuuh. Krog nu era În stare nici să-și amintească bine chipurile lor, nici să scrijelească așa cum trebuie. Oare cum făceau cei ce scrijeleau și colorau pereții după o vânătoare izbutită? Am Încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
linii precum codițele de purcel În loc de păr. Le-am făcut niște urme În loc de ochi. Un triunghi fără o linie pentru nas. O linie dreaptă pentru gură. - Ție, Selat și ție, Dilc, am zis privind țintă la scrijeliturile mele de pe pământul nisipos. M-am tot uitat la ele. Care era Selat și care era Dilc? Erau amândouă la fel și nu semănau nici cu unul, nici cu celălalt. Of, of, cum era să fac troc pentru ce Învățasem de la ei cu asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Dilc. Așa a apărut Unu În călătoria mea. 21. Oamenii la care poposisem ca să se Întremeze Unu nu aveau nici peșteri și nici case tari care să semene cu cele pe care le mai văzusem În călătorie. Pământul lor era nisipos și uscat, bătut de soarele arzător din zori până la asfințit. Stăteau cât era ziua de lungă Într-un fel de case din piei argăsite, Întinse pe niște prăjini arcuite În fel și chip - aceste adăposturi se asemuiau cu ceea clădisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
storceau din fructe sau o adunau Înainte de răsărit, din picăturile de rouă adunate peste noapte pe piei Întinse pe pământ. Aban, căpetenia lor, căci Vindecător nu mai aveau de mult, tocmai terminase de Întins bucățile de piele argăsită pe pământul nisipos. Se uită la lună: urcase mai bine de cinci palme - așadar, era trecut de miezul nopții. Aban mai rămase câteva clipe cu ochii pe cer, căutând niște stele anume, dar după o vreme, se lăsă păgubaș și văzu de foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Bieți papagali, biete maimuțe, bieți jaguari, oceloți și nutrii! Vor ajunge în curând să devină o amintire, iar selvele vor trece în categoria pământurilor nimicite, a deșerturilor. Într-o zi, bazinul Amazonului nu va mai fi decât o imensă zonă nisipoasă, așa cum e Sahara, un deșert care, an de an, câștigă teren pe seama pășunilor și a pădurilor din Sud. Elefanți, lei, zebre, girafe, chiar hipopotami și crocodili populau în vechime Sahara și imaginile lor încă se mai pot vedea în frescele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi (Șacovățul, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Jarovățul, Racova, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul, Berheciul ș.a.) străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, prezența apei din abundență, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor Bârladului au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a spațiului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ovicaprinelor și bovinelor). De regulă, microregiunile erau mărginite de terasele râurilor, fapt ce favoriza cultura plantelor sau procurarea argilei pentru modelarea vaselor ceramice. Acestor factori pozitivi li se adaugă existența unui sol din categoria cernoziomurilor (prielnic agriculturii), cu ușoare porțiuni nisipoase și un climat temperat, care a permis sistemul rotațiilor și bogăția culturilor. Pornind de la aceste considerente, se observă predilecția stabilirii populațiilor în multe din văile și microregiunile bazinului bârlădean, cum este cazul așezărilor de la Podu Turcului - Bacău, Gohor - Galați, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fost expusă unei arderi incomplete, fapt evidențiat de culoarea vaselor: brun-roșcate, roșietice și cu pete vizibile, și de miezul cenușiu. În cadrul aceleiași categorii mai există încă două variante, unele cu aspect făinos, de culoare cenușie-neagră, altele modelate dintr-o pastă nisipoasă fină, ce conține bucățele mici de calcar, ce dau aspectul poros. Pentru întreaga Moldovă, ea reprezintă 30 %, din care un sfert s-a găsit în stațiunile bazinului, potrivit exemplelor de mai jos. b) Vase lucrate la roată, din pastă cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de comuniune om-natură, fiind indispensabil vieții și pentru desfășurarea ocupațiile umane. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, abundența apei, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor, au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a teritoriului Moldovei. Se observă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unor izvoare ale Pârâului Albești, s-au descoperit fragmente ceramice diverse, care indică prezența unei stațiuni arheologice, cu niveluri de locuire neîntrerupte, din secolele V-VI și până în veacurile X-XI. Ceramica este reprezentată de vasele-borcan lucrate la roată, din pastă nisipoasă, ce are în compoziție și cioburi pisate (secolele V-VI) ori sunt modelate la mână, dintr-o pastă grosieră, uneori decorate cu alveole și incizii (secolele VI-VII). Fragmentele specifice veacurilor VIII-XI sunt făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nisipoasă, ce are în compoziție și cioburi pisate (secolele V-VI) ori sunt modelate la mână, dintr-o pastă grosieră, uneori decorate cu alveole și incizii (secolele VI-VII). Fragmentele specifice veacurilor VIII-XI sunt făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă, cu urme de mică în compoziție, dar se remarcă și categoria celor fine, cenușii, cu decor incizat și lustruit. Cercetare Gh. Coman, 1969. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 46; Teodor 1997c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman 1980c, p. 108. 3. Alexandru Vlahuță, fost Pleșești (comuna Alexandru Vlahuță), județul Vaslui a) Capul Dealului: pe interfluviul din marginea estică a satului s-au descoperit fragmente ceramice, de la vase-borcan, de dimensiuni mici, făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă, amestecată cu cioburi pisate sau microprundișuri, de culoare cenușie ori brun-cărămizie (secolele V-VI), unele având ornamente incizate (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
3 km sud de gara aceleiași localități, pe un promontoriu situat între calea ferată și Râul Bârlad, s-au găsit fragmente ceramice făcute la roată, cu decor incizat în variante diferite, caracteristice veacurilor X-XI, precum și o fusaiolă plată, din pastă nisipoasă, de culoare roșietică, din aceiași perioadă. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311, 615 (pl. CCXXXIX/16); Coman 1980c, p. 56, nota 5. f) Vatra satului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui a) Fața satului: la aproximativ 500m sud de sat, pe stânga Pârâului Bogdana, s-au găsit fragmente ceramice modelate la mână, de aspect zgrunțuros, cenușii, specifice secolelor V-VI și VII-VIII. Alte fragmente erau lucrate la roată, din pastă nisipoasă și ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, datate în veacurile X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 80-81; Teodor 1997c, p. 51. 16
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doar 200m de podul ce traversează apa, s-au găsit numeroase fragmente de vase, unele modelate cu mâna, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, specifice secolelor V-VI și VI-VII, dar și lucrate la roată, din pastă nisipoasă, caracteristice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 93-94; Teodor 1997c, p. 72. b) Marginea sudică a satului (Pereschivul Mic): pe dreapta Pârâului Pereschivul Mic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
est de sat și la 600m nord de fosta fermă, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI și VI-VII, modelate la mână, cu cioburi pisate în interiorul pastei și cu decoruri alveolate pe buze, precum și fragmente din pastă nisipoasă, făcute la roata înceată, cu ornamente incizate, specifice culturii Dridu (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 72. c) Ghilahoi: la confluența
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]