1,813 matches
-
viitoare în devize vor fi exprimate în monedă de denominare a elementului de activ acoperit, în determinarea acestora utilizându-se cursul de schimb de referință publicat zilnic de Bancă Națională a României. Pentru contractele ce presupun schimburi multiple ale sumei noționalului (principalului) coeficienții prezentați în anexa nr. 1c) vor fi multiplicați cu numarul plăților rămase până la scadență contractului. -------------- Litera g) a art. 3 a fost modificată de NORMĂ nr. 11 din 1 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 610 din
NORMA nr. 8 din 26 aprilie 1999 - (*actualizată*) privind limitarea riscului de credit al instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148372_a_149701]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 142 din 13 iulie 1866 CAROL I Din grația lui Dumnedeu și prin voința noționala Domn al Românilor; La toti de facia și viitori sanetate: Adunarea generală a Românii a adoptat în unanimitate și Noi sancționam ce urmeaza: Titlul I Articolul 1 Principatele-Unite-Române constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de România. Articolul 2 Teritoriul
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
nr. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobată și modificată prin Legea nr. 200/2002 . Pentru termenii și expresiile următoare: instrumente financiare derivate, futures pe cursul de schimb, futures pe rata dobânzii, forward rate agreements, swap pe rata dobânzii, noțional, piețe organizate, piețe la bună înțelegere se vor avea în vedere semnificațiile prevăzute de Normele Băncii Naționale a României nr. 10/2002 privind instrumentele financiare derivate. Pentru termenii forward pe cursul de schimb și swap pe devize se vor avea în vedere semnificațiile
NORMĂ nr. 20 din 27 decembrie 2002 pentru modificarea şi completarea Normelor Băncii Naţionale a Romanei nr. 8/1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147180_a_148509]
-
înlocuire a instrumentelor financiare derivate - prețul de piață al contractelor cu valoare pozitivă (diferența favorabilă dintre fluxurile ce se vor schimba între părți); ... y) expunerea potențială viitoare a instrumentelor financiare derivate la riscul de credit - valoarea obținută prin ponderarea sumei noționalului (principal) cu coeficienții prezentați în anexa nr. 1c); ... z) rata dobânzii de referință - rata spot a dobânzii interbancare pentru depozitele plasate, stabilită în funcție de monedă în care este denominat contractul, respectiv EURIBOR pentru EUR, LIBOR pentru USD etc.; pentru contractele denominate
NORMĂ nr. 20 din 27 decembrie 2002 pentru modificarea şi completarea Normelor Băncii Naţionale a Romanei nr. 8/1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147180_a_148509]
-
obiectului” în care s-a fixat substanța lumii extralingvistice odată cu interpretarea sa prin noțiune și cuvântul-substantiv (casă-casă frumoasă). Substantivul și adjectivul constituie grupul numelui, în organizarea căruia substantivul ocupă poziția de bază. În interiorul raportului limbă-gândire, substantivul cuprinde, prin excelență, cuvinte noționale. Seamănă prin aceasta cu verbul, cea de-a doua clasă cuprinzând cuvinte noționale 1. Celelalte clase lexico-gramaticale sunt alcătuite din cuvinte care exprimă note din noțiunile exprimate de substantive (adjectivul) sau de verbe (adverbul) sau exprimă diferite raporturi în care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noțiune și cuvântul-substantiv (casă-casă frumoasă). Substantivul și adjectivul constituie grupul numelui, în organizarea căruia substantivul ocupă poziția de bază. În interiorul raportului limbă-gândire, substantivul cuprinde, prin excelență, cuvinte noționale. Seamănă prin aceasta cu verbul, cea de-a doua clasă cuprinzând cuvinte noționale 1. Celelalte clase lexico-gramaticale sunt alcătuite din cuvinte care exprimă note din noțiunile exprimate de substantive (adjectivul) sau de verbe (adverbul) sau exprimă diferite raporturi în care se află înscrise „realitățile” denumite prin substantive sau verbe. O situație particulară caracterizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în raport de substituție. Din perspectivă logico-semantică, în desfășurarea raportului: substantivul denumește, prin intermediul noțiunii, „obiecte” în sens larg, reprezentând, de fapt, clase de obiecte animate sau inanimate: fată, corabie, reale sau imaginare: munte, balaur, fenomene: ploaie, ninsoare, însușiri, stări asimilate noțional obiectelor: frumusețe, neliniște - frumusețea Ioanei, neliniștea oamenilor sau noțiuni considerate în sine: frumos-urât (categorii estetice), bunătate, cinste, ticăloșie, nimicnicie (categorii morale) etc. Prin aceasta se manifestă cea de a doua trăsătură semantică definitorie, prin care substantivul se distinge de verb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin imaginea unui obiect individual: munte, corabie, copil, floare, pește, dar și în afara acestui tip de reprezentare: sare, făină, unt, fără a fi, însă nereprezentabile. Sunt abstracte substantivele care denumesc concepte: adevăr, libertate, conștiință, ideologie, filozofie etc. sau care absolutizează, noțional, trăsături ale „obiectelor”, stări în care se pot afla „obiectele” sau relațiile dintre „obiecte”: frumusețe, inteligență, delicatețe, teamă, neliniște, prietenie, iubire, ură etc. Substantivele abstracte denumesc obiecte nereflectate în conștiința lingvistică a subiectului vorbitor prin intermediul simțurilor. Interpretarea lingvistică a realității
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivelor concrete, odată cu producerea unor modificări în sfera lor semantic-lexicală; pluralul prostii caracterizează substantivul concret prostie cu sensul de ‘fleacuri’ sau de ‘fapte nechibzuite’: „Am făcut mai multe prostii în viața asta...”. Substantivul abstract prostie, întrebuințat numai la singular, absolutizează noțional o trăsătură intelectuală de sens negativ, ‘lipsă de inteligență’: „Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri,/Privind în urmă prostia imobilă.” (M. Eminescu, IV, p. 333) Substantive continue și substantive discontinuetc "Substantive continue [i substantive discontinue" În interpretarea realității extralingvistice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintaxa și, în mare parte, morfologia adjectivului. În desfășurarea raportului semantic limbă-gândire-realitate extralingvistică, adjectivele exprimă însușiri ale obiectelor denumite lingvistic prin substantive: fată frumoasă, societate nedreaptă, vremuri grele. Prin aceasta, adjectivele introduc diferențieri în interiorul clasei de obiecte denumite, la nivel noțional, de substantiv; adjectivele scot substantivele din sfera generalului, din perspectiva unei însușiri: societate ® societate nedreaptă. În desfășurarea procesului de abstractizare de la baza planului semantic-noțional al substantivului, obiectele s-au impus global, cu toate caracteristicile lor, esențiale sau marginale, și cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramaticale de persoană. Modul specific în care intervine, în desfășurarea planului semantic global al pronumelor, sensul de persoană se asociază cu alte particularități semantice, morfologice și sintactice, în constituirea identității diferite a cinci subclase de pronume personale: pronume personal neutru (noțional sau obiectiv), pronume de reverență (de politețe), pronume reflexiv, pronume de întărire (de identificare), pronume posesiv. PRONUMELE PERSONALTC "PRONUMELE PERSONAL" Sub aspect semantic, identitatea pronumelui personal între celelalte pronume este fixată de specificul raportului de substituție și, în legătură cu acesta, de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Codrului bătut de gânduri.” (M. Eminescu) și tranzitiv, ca verb factitiv: „Chiar moartea ce răspânde teroare-n omenire, Prin vinele-i vibrânde ghețoasele-i fiori, Acolo m-ar adoarme în dulce liniștire.” (M. Eminescu) intranzitiv, întrebuințat cu sensul său fundamental, noțional: „Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi și nouă toate.”; (M. Eminescu) și tranzitiv, când este întrebuințat cu un sens derivat sau figurat: „De treci codrii de aramă, de departe vezi albind.” (M. Eminescu) b. Raportul dintre planul semantic al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
său categorial are natură deictică și sintactică; își are originea în raportul dintre temporalitatea procesului de comunicare lingvistică și temporalitatea acțiunii verbului - obiect al comunicării. Raportul dintre „momentul” comunicării (care este totdeauna prezentul locutorului) și „momentul” acțiunii verbale generează timpul noțional (în termenii lui Otto Jespersen 18), care cunoaște trei termeni corelativi, corespunzând celor trei termeni fundamentali în reprezentarea adverbială a temporalității din perspectiva timpului locutorului și a actului lingvistic: azi - simultaneitatea timpul acțiunii - timpul comunicării: prezent ieri - anterioritatea timpul acțiunii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adverbială a temporalității din perspectiva timpului locutorului și a actului lingvistic: azi - simultaneitatea timpul acțiunii - timpul comunicării: prezent ieri - anterioritatea timpul acțiunii < timpul comunicării: trecut (perfect) mâine - posterioritatea timpul acțiunii > timpul comunicării: viitor Timpul gramatical este expresia lingvistică a timpului noțional. Planul său semantic diferă de la o limbă la alta în funcție de caracterul specific al desfășurării raportului timp noțional - timp gramatical, orientat de (A) dubla natură, deictică și sintactică a categoriei gramaticale a timpului și (B) de complementaritatea cu alte două categorii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezent ieri - anterioritatea timpul acțiunii < timpul comunicării: trecut (perfect) mâine - posterioritatea timpul acțiunii > timpul comunicării: viitor Timpul gramatical este expresia lingvistică a timpului noțional. Planul său semantic diferă de la o limbă la alta în funcție de caracterul specific al desfășurării raportului timp noțional - timp gramatical, orientat de (A) dubla natură, deictică și sintactică a categoriei gramaticale a timpului și (B) de complementaritatea cu alte două categorii gramaticale, aspectul și modul, expresie a perspectivei în care înscrie subiectul vorbitor acest raport. A. Dubla natură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramaticale aspect și mod, într-un proces de solidarizare în parte asemănător cu cel propriu complementarității categoriilor de persoană și număr. Altfel spus, categoria gramaticală a timpului, ca o categorie centrală, este obiectivă, cu originea nucleului planului său semantic în timpul noțional, dar având natură deictică, este supusă și unui proces de modalizare, din perspective diferite, prin categoria (a) aspect și prin categoria (b) mod. ASPECTULtc "ASPECTUL" Spre deosebire de edițiile anterioare, noua ediție a Gramaticii Academiei, recunoaște între categoriile specifice verbului românesc și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formă a substanței deopotrivă) în care verbul se interferează cu substantivul. Caracteristici substantivaletc "Caracteristici substantivale" În plan semantic, infinitivul numește acțiunea verbală prin raportul cuvânt-noțiune; prin infinitiv, verbul este, alături de substantiv, cea de-a doua clasă lexico-gramaticală (parte de vorbire) noțională. În plan sintactic, infinitivul realizează toate funcțiile sintactice ale substantivului: • subiect: „E ușor a scrie versuri Când nimic nu ai a spune.” (M. Eminescu) • nume predicativ (sau în sintagma analitică a altor funcții sintactice): „A trăi integral gândirea înseamnă a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de termenii actualizați adjectival, când intră în relații de dublă dependență, și cu verbul și cu numele (pronumele): „Ei merg liniștit.” $adverb$$/„Ei merg liniștiți.” $adjectiv$$ • adverbe rezultând din convertirea unor substantive determinate prin morfemul definit -a, prin transformarea sensului noțional al unor substantive din câmpul semantic temporal în sens circumstanțial: „Noaptea nu mai pot dormi ca altădată.” (adverb) vs „Noaptea e acum mai lungă.” (substantiv). Natura adverbială a întrebuințării termenilor din această categorie e fixată, sintactic, de rămânerea în afara acordului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în plan extralingvistic și care pot fi reflectate în simultaneitate în planul gândirii: floare albastră, casă mică, un copil mic și obraznic. Relațiile sintactice compensează în acest caz incapacitatea unităților lexicale (al căror plan semantic atinge, prin implicarea unui nucleu noțional, un înalt grad de esențializare) de a cuprinde și releva lingvistic toate atributele concrete ale unui „obiect”. Sintagme precum: casă mică, ladă mare etc. au și corespondente lexicale: căsuță, lădoi etc., dar floare albastră sau viață de student etc. își
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interdependență, dependență, coordonare) pentru dezvoltarea unei componente semantice categoriale (aspectul, modalitatea). Pierderea autonomiei funcționale a componenților este determinată de desfășurarea relației sintactice de coordonare numai în planul expresiei sau, când relația este de dependență sau de interdependență, de pierderea sensului noțional și/sau a autonomiei semantice a primului verb. Spre deosebire, însă, de verbele semiauxiliare, din structura predicatului verbal compus, verbele de aspect și de modalitate din structura predicatului verbal dezvoltat își păstrează variabilitatea morfologică, datorită înscrierii predicatului doar în planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în care se păstrează sfântul mir, moaște sau alte obiecte sfințite...” (Al. Odobescu, 134) Apoziția descriptivtc "Apozi]ia descriptiv\" În apoziția descriptivă, termenul secund realizează o descriere a realității exprimată lexical prin termenul-bază. Descrierea se poate face direct, prin sensul noțional al termenilor: „Sârbulescu, masivul, cum îi spuneau ei cu infinită simpatie... era cel mai comunicativ.” (M. Preda, Viața, 290), „A fost odată un om care toată viața lui nu s-a putut potrivi cu lumea - un om sucit.” (I.L. Caragiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acestea, activitățile de adaptare socială sunt deficitare, ca urmare a imposibilității recepționării stimulenților verbali veniți din mediul ambiant. În cadrul jocurilor, copiilor surzi li se dezvoltă și li se activează vocabularul, învață să facă unele generalizări care duc la precizarea conținutului noțional, li se dezvoltă formele de analiză și sinteză verbală, crește potențialul intelectual al elevilor. Majoritatea jocurilor didactice programate pentru primele clase urmăresc îmbogățirea vocabularului în strânsă legătură cu extinderea sferei cognitive. Jocurile cu imagini solicită reprezentările copiilor, experiența lor de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
factor determinant în procesul diferențierii timbrale. Tema preludiului reprezintă cea din urmă apariție în contextul discursului expozitiv (măsura 7), o intervenție îndelung premeditată, cu o atitudine inițial ezitantă ce difuzează apoi o atmosferă sumbră, „conștientă” de iminența declinului. Acest conținut noțional decurge din traseul său constant descendent al aceleiași avansări prin tonuri, prevalând ca dinamică în raport cu celelalte „prezențe”. Aspectul fluent al frazei de largă respirație afișează în mod inedit dimensiuni neobișnuit de extinse pentru limbajul debussyist. Acest fapt ar trebui să
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
amplă a acordurilor măsurilor 3 și 5, căreia i se juxtapune mersul descendent al unor motive melodice în zig-zag, îmbogățite de multiple iluminări politonale, ca sugestie sonoră a lumii acvatice supuse permanentei metamorfoze dictate de circuitul natural. În același plan noțional, asocierea acordurilor cluster cu rezonanța cvartei mărite produce o sonoritate neutră, privată de contururi distincte, menită a întruchipa printr-o plăsmuire sonoră inspirată personajul lipsit de suflet al Ondinei. Modalitatea de utilizare a pedalei de rezonanță, asociată valorilor de durată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care se opune revelării. Reacția defensivă la contactul cu realul este una de retragere în sine. Numai că descântecul (poezia) prin puterea magiei cuvântului domină asupra lui. Ceremonialul configurat pare un simulacru. Incantația are un rol primordial substituind (distrugând) schema noțională a lumii și reinstituind-o fonic. Melcul ca element se află în stare de latență. Propriu zis melcul nu are sânge, limfa sa fiind o ipostază intermediară a materiei. Trecerea spre ceva ar fi o depășire a preexistenței în care se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]