701 matches
-
făcut plăcere să te aud, a spus el, punând grăbit receptorul în furcă. Julia a rămas în picioare, chiar în fața lui, studiindu-l fără să se ascundă. — Mi-am uitat bentița de păr pentru tratamentul facial, a zis ea cu nonșalanță. —A, da. James părea să nu se simtă deloc în largul lui. Nu prea știa ce altceva să spună. Julia s-a dus relaxată în baie, și-a luat bentița de pe marginea chiuvetei și a revenit în cameră. Cine era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Prăjitorul ăla fusese cadoul de nuntă din partea lui Jake, iar Fiona începea să se întrebe dacă nu cumva puștiul nu-i făcuse ceva ca să nu meargă ca lumea. —Ai vorbit cu el în dimineața asta? l-a întrebat ea cu nonșalanță, dorind să-i dovedească lui David că, deși fumega încă din cauza comportamentului iresponsabil al fiului vitreg față de sora lui mai mică, avea suficientă maturitate ca să se intereseze de soarta lui. Fiona i-a întins soțului o felie de pâine unsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Susan era timidă în multe privințe, dar rareori se abținea de la o pune la punct pe Julia. Draga mea, ce e al lui e al meu, iar ce e al meu e și al meu, i-a replicat Julia cu nonșalanță, întotdeauna dispusă să se auto-parodieze. În plus, nevestele ca mine nu sunt ieftine. Susan și-a dat ochii peste cap. —Adică? Ce faci tu mai exact? Julia era surprinsă că Susan mai simțise nevoia să-i pună întrebarea cu pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
vrea să-i facă să sufere pe copii, i-a declarat ea hotărând că stătuse în casa aia destul. Ascultă, cât o s-o mai ții așa? Ai de când să ții copiii departe de mine pentru totdeauna? Sofia a zâmbit cu nonșalanță. — Dacă e nevoie, da. Spune-mi numai atât - de ce să-ți dau voie ție, femeia care mi-a furat bărbatul, să intri în viața copiilor mei? Ca să mi-i furi și pe ei? De asta ți-e frică? a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
șase de ani, cu picioare lungi și un apetit sexual vorace. De ce-a plecat? îl întrebase Julia pe fratele ei mai mare într-o noapte, la mai mulți ani după ce taică-su îi abandonase. Băiatul ridicase din umeri cu nonșalanță. Presupun că dintr-un singur motiv: pentru că, dintr-odată, s-a trezit că are iar noroc de niște super partide de sex oral. Poate că fratele ei intenționase ca remarca aia să fie sarcastică, dar răspunsul respectiv se încastrase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
OK, recunosc că am avut o relație cu un bărbat care avea deja o iubită, dar nu era Însurat... — Ce tot Îndrugi acolo? — Nu m-am făcut destul de bine Înțeleasă? Și-a desfăcut brațele În lături, Într-o demonstrație de nonșalanță studiată, care trebuia mai degrabă să mă impresioneze, nu să mă ducă de nas. Nu am greșit cu nimic. M-am uitat fix la ea, neștiind pe moment ce să mai zic. Ea Îmi Întoarse privirea. — Acesta nu pare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
suntem precoci. Consideram că ceea ce făceam noi era un lucru cât se poate de firesc. Dacă voia să se joace cu sânii sau cu vaginul, nu mă deranja deloc, iar dacă voia să ejaculeze, îl ajutam cu cea mai mare nonșalanță. Cred că am fi fost amândoi mirați sau ne-am fi înfuriat dacă ne-ar fi reproșat cineva că nu e bine ceea ce facem, pentru că noi consideram că e bine. Făceam exact ceea ce gândeam noi că trebuie făcut. Ne cunoșteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de multe ori; în fond, își permite acest lux. Trage o dușcă bună și reușește să nu se înece sau să strănute din cauza bulelor, apoi mi-o înmânează. Încerc să-l imit, dar nu reușesc s-o fac cu atâta nonșalanță. E în regulă, exersez, pur și simplu. Nu ai știut că se vor căsători? îl întreb după o vreme. Abia ce am aflat că ies împreună, mă corectează el furios. Ridic din sprâncene. E mai rău decât aș fi crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
că a revenit în România să-și prezinte noua teorie evoluționistă. Vorbește tare, graseiază cu plăcere, mă încolăcește și mă descolăcește cum vrea el, se simte în largul lui. Plimbăreții de pe alei întorc capul după el - are o eleganță, o nonșalanță care nu se împletește cu gesturile pripite și stresate ale celor din jur. Ieșim din Cișmigiu. Îmi spune că e de spiță boierească, din neamul Beligrazilor. Îl mai cheamă și Abis-Uican. A scris o carte despre Vlad-Țepeș, pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se îndreptă spre secția navetei. Ripley alergă spre popotă. Nu căută mult. După ce se asigură că motanul nu se găsea în popotă și că nu se atinsese de forma decapitată, o zbughi spre pasarelă. Îl reperă imediat. Era așezat cu nonșalanță pe pupitrul lui Dallas, lingându-și cu grijă blănița. ― Jones, ești norocos, zise ea surâzând. Aparent, el nu era de aceeași părere. Când ea întinse brațele să-l prindă, el sări vioi și dispăru în spatele panoului. Ea se duse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
spre ea ca să o știe cum arată în această clipă. Același lucru e valabil și pentru mai-tânărul-amic : îl știe deci cum stă picior peste picior, lăsând la vedere șosetele albe de mătase, așa cum poartă eleganții în vara aceasta ; o binevenită nonșalanță i-a îndul cit ținuta, prea strict funcționărească. Cineva trebuie să îl fi învățat că mica neglijență dă gust, ca un praf de piper, unei costumări ireproșabile. Profesorul simte că e prea locvace în după amiaza aceasta. Îl împinge să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
insuportabilă și transpiri fără să miști un deget; sunt convins că acum se ating recorduri la consumul de înghețată și alte răcoritoare. M-am retras seara în cameră să mă odihnesc, dar nu am reușit deoarece colegul Alain fumează cu nonșalanță, deși este interzis fumatul în camere. Mă duc la recepție, plângându-mă de acest fapt, iar doamna de aici, tare de treabă, îmi dă o altă cameră, așa că îl las pe vecin să fumeze nestingherit. Nu s-a jenat deloc
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de creștere și de sfințire în viața creștinului. A doua motivație se naște din dorința de a răspunde provocărilor pe care le prezintă viața socială contemporană atunci când, prin etalarea opțiunilor sale morale, face ca sacramentul reconcilierii să fie abordat cu nonșalanță de înșiși creștinii declarați. O a treia motivație este susținută de intenția de a găsi modalități autentice prin care omul să poată privi și aborda acest sacrament ca un moment original și unic în esența sa, în care se întâlnește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Biserica manifestă astăzi un interes deosebit față de diferitele dimensiuni sacramentale ale reconcilierii, dar care sunt umbrite deseori de criza care ispitește omul în plan moral și mai ales spiritual. Aceasta face ca sacramentul să fie abordat cu o atitudine de nonșalanță chiar și de către creștinii declarați. În acest caz, Biserica propune și caută soluții pertinente. În implicarea sa, ea poate să accentueze rolul fundamental pe care îl conține însuși procesul dialogic din sacramentul reconcilierii, atunci când e privit și abordat în toată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nevinovată și presimțire încercănată! O minunăție, ce mai! Dar de cealaltă parte, am devorat Strada. Lumea. Sunt convins că fiecare dintre dvs. ați fost în variate rânduri locuit sau cutreierat de sentimentul turistic al existenței. De acea minunată senzație de nonșalanță intangibilă, de paradoxală siguranță infailibilă, unde-i limpede că nimic nu te poate atinge și nu cunoști limitare de timp și spațiu, unde Poliția funcționează invariabil pentru toți ceilalți, numai pentru tine nu, convingerea că poți rătăci oriunde, oricât și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
valsare sărbătorească: femei în toată firea, ducând senin coșuri cu legume pe ghidon, domni severi plutind laolaltă cu copilașul blondiu atașat la spinare, nimfete-n blugi pedalând cu virilă determinare, dar și frumuseți cu rochiile-n vânt, dezgolind vederii, cu nonșalanță sportivă, desuuri orbitoare. Nu ziceți că, la câte-o traversare, când le acordai prioritate, te trezeai că-ți mulțumesc cu un zâmbet larg, care-ți umplea de plăcere ziua?!? Când, odată întors acasă, am dat, ca-n fiecare vară, de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
care îndura acel supliciu - domestic și arhibanal pentru unul ca mine -, însă total inadecvat pentru unul ca domnia sa. Am prefirat mental mai multe variante de a-l aborda. Surâsul nătâng blazat al formulei „Ce să-i faci? asta e!“. Stupida nonșalanță a teatralului „Vaaai, meștere, ce plăceeere, ce onoaaare!“. Scrobitul „stimate maestre, dați-mi voie să mă prezint“... Vezi bine că, până să-mi aleg eu maniera de abordare, omului i-a venit rândul la ghișeu. Să vezi acum spectacol, mi-
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
altul (Heidegger, Carmen Sylva, Kierkegaard, Mishima, Mite Kremnitz, dar și Dumitrița Stoica, Gabriel Cercel, Gabriel Brebenar, laolaltă cu Cioran, Victor Ieronim Stoichiță, Andrei Scrima, T.O. Bobe și Vlad Mixich, plus Amos Oz, Matei Vișniec și Ghepardul lui Lampedusa), cu nonșalanța cu care impui o nouă linie de ochelari de soare. Amportat de elanuri, mi-am părăsit în parcare instinctul de conservare și nu m-a mai deranjat nici una dintre zecile de tentative de vampirizare, ricanări sadice și sfredeliri verbal-răzbunătoare cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
simplifică. Nu mai există diferențe între geniu și idiot. Doctorul Costin ne invită să riscăm câțiva dolari la automate. Accept, ca să fac și această experiență, cu toate că, în genere, mă feresc de jocuri. N-am încredere în norocul meu și nici nonșalanța celor care știu să rămână lefteri cu surâsul pe buze. Încep bine. Câștig vreo zece dolari. Apoi, pierd tot. Era normal. În "țara tuturor posibilităților" multe lucruri sunt imposibile pentru mine. Mergem și la alte "palate". Căci mirajul e organizat
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
tragă înjurături de mamă și să ne pună pe fugă. Câteva minute mai târziu, apăru procurorul Silviu Angheliu. La ivirea sa, inculpatul nu schiță niciun gest, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Rămase nemișcat pe scaun. Doar senzația de nonșalanță pe care o degajă se întări mai mult. În schimb, ofițerul și subofițerii luară poziția drepți și salutară cu mâinile la caschete. Procurorul nu-i luă în seamă. Nici pe el, nici pe ceilalți. Își trăsese o morgă de plictiseală
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
Înclin să cred că oferta făcută de dl. Băsescu a fost și substanțială și mai la obiect - în timp ce dl. Geoană - mergând din victorie în victorie? - precum am amintit, mai comite încă „o mică-mare gafă” personală, prin aceea că oferă cu nonșalanță d-lui Băsescu un volum cu dedicație, precum și „Codul manierelor elegante” - după părerea mea și nu cred că e singulară, cu totul nepotrivită în situația dată. E clar că dl. Geoană, diplomatul de carieră și aspirantul la funcția supremă în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
rămas întotdeauna speriat de moarte la gîndul de a nu aparține locului pe care-l iubeam cel mai mult. Desigur, frica aceasta era nenecesară și exagerată. Ceilalți au încercat, probabil, cam aceleași trăiri ca și mine, pe timpul primei noastre ieșiri. Nonșalanța lor, glumele lor mature au dispărut repede de îndată ce barca a fost împinsă de la debarcader și am încercat să tăiem apa pentru prima oară. Dacă aș fi îndrăznit să-mi iau ochii de la scaunul băiatului din fața mea, așa cum se mișca necontenit
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
obiectiv, medaliile erau niște obiecte din metal, lipsite de valoare. Le-ai fi putut numi "bucăți de tinichea", dar despre a obține o asemenea "bucată de tinichea" oamenii vorbeau numai cu respect, ori într-o variantă mai serioasă, cu o nonșalanță jucată. Pentru unele categorii exista chiar un trofeu transmisibil, o cupă placată cu argint cu toarte bogat ornamentate, o pereche de vîsle încrucișate din același material pe un pat de catifea palidă, o sculptură de bronz pe care cu greu
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
priveliște. L-ar fi dus la casa în care locuia. Rima se urcă. Făcu un pas s-o urmeze, apoi ezită și spuse: — Știi ce, o să ne mai vedem, nu-i așa? Cînd tramvaiul porni, Rima își flutură mîna cu nonșalanță de pe platformă. O văzu cum își găsește un loc sus, sperînd că se va întoarce și-i va face din nou cu mîna. Asta nu se întîmplă. Lanark privi de-a lungul celor două străzi. Lumina pală și apoasă dispărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
trei uși diferita. Primii trei aveau arme în mâini și pătrunseră în cameră ca și cum ar fi fost catapultați de un resort puternic. Cel de al patrulea, un tip slăbuț cu ochi de culoarea alunei, nu era înarmat și intră cu nonșalanță pe ușă. El fu cel care i se adresă: ― O.K., Gosseyn, mâinile sus! Gosseyn, încremenit la masă, privind circular în jurul lui realiză că Eldred Crang, agent galactic, detectiv venusian și adept în ascuns al non-A se întorsese în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]