806 matches
-
nivelurile de organizare și aspectele cantitative (caracterele); c) modelul de acțiune, între N (normal) și P (patologic), care pune accentul pe starea de normalitate, ce precede boala, și starea de postmorbilogice, în cursul căreia „patologicul” (P) intră în conflict cu „normalul” (N) în cadrul aceluiași sistem de funcțiuni mentale ale personalității; d) modelul oscilator (S. Freud), în cazul căruia observăm două mecanisme concurente și opuse: mecanismul de apărare și mecanismul contrafobic; e) modelul existențial (L. Binswanger), care pune accentul pe „istoria vieții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
maladie, Privat, Toulouse, 1980. Seneca, L.A., Traités philosophiques, vol. I-IV, Garnier, Paris, 1936. Sharpe, M.; Achard, L.; Banatvala, J., „Chronic fatigue syndrome; guidelines for research”, în J. Royal Soc. Med., 84, 1991. Shoben, E.J., „Toward a concept of the normal personality”, în Amer. Psychol., 12, 183, 1957. Shoham, S., Crime and social deviation, H. Regnery, Chicago, 1966. Siegerist, H.E., Introduction à la médecine, Payot, Paris, 1932. Siemens, H.W., Ereditarea, igiena rasei (eugenia) și politica populației, Editura Tirajul, București, 1937
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Se observă concentrația punctelor associate femeilor în colțul din stânga jos al ambelor reprezentări. Setul de date considerat oferă câteva exemple care ilustrează faptul că un Indice al Masei Corpului (BMI) sub 20 ori peste 25 nu reflectă o greutate sub normal ori o supra-greutate, ridicând astfel întrebări despre valoarea acestui indice de obezitate pentru indivizii a căror structură corporală este mai mică sau mai mare decât cea tipică pentru înălțimea lor. O modalitate bună de a stabili gradul de obezitate este
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
pe care au abandonat-o, cea nouă, pe care o descoperă sau o inventează, respingându-i ori neputându-i-se adapta. În Vladia, roman legat indisolubil de Stăpânirea de sine (1986), U. revine la realismul magic din proza scurtă, alternând normalul cotidian cu fantasticul parabolic. Într-un ținut al somniei, în care poți face absolut ce dorești, treptat se naște plictiseala pe care o dă libertatea fără limite și sens, lumea de aici fiind apăsată de „singurătatea neomenească, lipsită de suferință
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
ea este un sistem, o structură” (Zazzo, 1960). De aceea, un copil de 10 ani cu vârsta mentală de 6 ani nu poate fi comparat cu un copil normal cu vârsta de 6 ani. Ei nu pot fi identici pentru că normalul dispune de o experiență mai lungă și mai bogată de automatisme mai complexe, are un status social total diferit de cel al copilului cu dizabilități, ritmul de dezvoltare al celui din urmă fiind mult mai lent și acest element este
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
-se în felul acesta atât de psihiatrie, cât și de psihologie, sau, mai exact, situându-se între aceste două domenii. Ea nu se interesează de bolile psihice ca psihiatria, nefiind o disciplină medicală, ci utilizează „materialul psihiatric”, comparându-l cu „normalul psihic” oferit de psihologie. În raporturile sale cu psihologia, psihopatologia utilizează principiile metodologice aplicate la studiul „normalității psihice” în procesul de evaluare a „fenomenului psihic morbid”. Ca metodologie specifică, psihopatologia apelează la metoda fenomenologică în interpretarea fenomenelor morbide ale vieții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stării de anormalitate. Prin aceasta ele sunt expresia „negării de sine”, a negativității naturii sufletești a persoanei umane 5. Dar simptomele care exprimă fenomenele psihice morbide nu sunt reductibile numai la „negarea normalului”, ci, în egală măsură, ele vor „înlocui normalul cu anormalul”, prin urmare se vor substitui Normalității. Prin aceasta ele exprimă o restructurare a ordinii interioare a ființei umane, o înlocuire a „ordinii normalității” cu „ordinea anormalității”. Gândind în felul acesta simptomatologia clinico-psihiatrică, vom descoperi că „simptomele bolii psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fapt care conduce către conceptul de sănătate mintală, sau dimpotrivă, abaterea poate interesa „procesul vital”, implicând, în cazul acesta modificări de ordin funcțional, având ca rezultat apariția stării de boală psihică. Este pus, în felul acesta, în raport de comparație, normalul cu patologicul, respectiv, starea de sănătate cu starea de boală. Se demonstrează astfel că cele două concepte sunt inseparabile, ele având caracter de complementaritate. Faptul este esențial în înțelegerea persoanei atât în stare de normalitate, cât și de boală psihică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu excepția trăsăturilor rasiale specifice, omul este același în orice societate. Diferențele apar în sfera psihologică (emoții, comportamente, reacții, model de gândire, aspirații etc.). E. Fromm crede că este mult mai potrivit să se vorbească despre „natura umană”, care implică atât normalul, cât și patologicul, în raport cu „tipul de societate”. Pentru autorul citat, „constituția mintală a omului este o bucată de hârtie imaculată pe care societatea și cultura își scrie textul” (E. Fromm). Prin natura umană trebuie înțeleasă „existența totală a omului”, atât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normalului” permit ca să distingem câteva aspecte nepatologice, care nu pot fi considerate nici chiar ca anomalii. Acestea sunt conceptele de „diferit” și „divers”. Intervine în acest caz un nou cadru lărgit al „acceptabilului” în care sunt incluse următoarele aspecte: a) normalul, ca indicator standard al unor valori culturale; b) diferitul, ca o altă formă posibilă a normalității; c) diversul, ca o variantă de tip formal a normalității. În esența lor cele trei concepe de mai sus exprimă de fapt ipostaze diferite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin aceasta aparțin medicinei. Acest tip de gândire medicală unifică ambele domenii, reunindu-le în câmpul cunoașterii medicale. Clinica medicală și clinica psihiatrică funcționează la fel, după aceleași principii generale. Suferința are la bază o stare de dezechilibru care transformă normalul în patologic. La originea oricărei boli se află o cauză specifică, iar gândirea medicală trebuie să determine cauza și natura bolii. Ea este urmată de acțiunea medicală cu rol terapeutic, având ca scop suprimarea acțiunii nocive a cauzei, eliminarea consecințelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reacție. Între acestea cele la care se face cel mai frecvent referință sunt cele patru tipuri temperamentale: coleric, sangvinic, melancolic și flegmatic. Plecându-se de la aspectele mai sus menționate, au fost propuse numeroase „tipologii umane” care încearcă să explice atât normalul cât mai ales patologicul având ca „repere” corelația constituțională somato-psihică. Redăm în continuare cele mai frecvent utilizate clasificări tipologice. Clasificarea lui Sigaud cuprinde următoarele patru tipuri constituționale: a) Tipul respirator cu toracele dezvoltat, predispus la boli respiratorii; b) Tipul digestiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
funciar al ființei umane care este personalitatea, reprezentând balanța normal/patologic sau raportul sănătate mintală/boală psihică. În sensul acesta, pentru H. Ey „boala reprezintă esențialmente o disoluție” înțeleasă ca un proces de dezorganizare și de dezintegrare a aparatului psihic. Normalul, ca și anormalul sunt „cuprinse” virtual, ca „potențial energetic latent” în însăși organizarea sistemului personalității; acesta „actualizându-se în act”, ca sănătate sau boală, în raport cu circumstanțele vieții individului. Pentru H. Ey, conform doctrinei organo-dinamiste, enunțată de el, disoluția ierarhiei funcțiilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În ceea ce privește tipurile de clasificare a bolilor psihice, acestea se vor raporta la „normalitatea psihică” a persoanei umane. În sensul acesta, tulburarea psihică pe care medicul psihiatru o constată ca abatere de la normal, poate avea următoarele aspecte: „continuitate sau discontinuitate cu normalul, entitate sau sindrom, atitudine simptomatică sau psihopatologică” (P. Berner și H. Luccioni). La acestea H. Tellenbach adaugă, „cameleonismul metodologic” al psihiatrului în actul de delimitare al „modelului bolii”, iar H. Lanteri-Laura, afirmă că „boala psihică” este un „concept operațional” care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazurile cu depresii, melancolii, acte suicidare), dorința de separare a bolnavului de anturajul acestuia (în cazurile cu evoluție cronică, irecuperabile, oligofreni), abandonul bolnavului (oligofreni, malformații, demențe). Anticipația Orice analiză a proceselor psihopatologice pune în discuție, în ceea ce privește „clasificarea” lor, două aspecte: normalul și patologicul sau sănătatea și boala. Între acestea este foarte greu de trasat o demarcație precisă, întotdeauna ceva se interpune între sănătate și boală. Un studiu recent a lui J. Sutter aduce în discuție o problemă menită să clarifice această
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mobilitate crescută. Din cele de mai sus se desprinde marea bogăție a structurii personalității premorbide a bolnavilor deliranți, precum și dificultatea extremă de a putea trasa o graniță netă între „normal” și „patologic” în cazul acestei structuri a personalității, în care „normalul și patologicul sunt intricate”. Psihiatrii sunt, astfel, înclinați să considere acest tip de personalitate ca pe ceva intermediar între normal și patologic, motiv pentru care H. Witter este înclinat să le consideră ca pe niște „variații patologice ale normalului”. 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
J.M. Sattler printr-o cercetare longitudinală efectuată într-un grup populațional, ne oferă o imagine sintetică de reprezentare a distribuției scorurilor QI, așa cum se poate vedea în graficul de mai jos. ***(grafic, pag. 359 verso, ms.) În acest grafic Media, Normalul cuprinde categoria de subiecți cu un QI între 90-110, situațiile de Retard cuprinde categoria de subiecți cu un QI între 20-70, și situațiile de Supradotați vizează categoria de subiecți cu un QI între 130-190. Situațiile de Retard mintal cuprinde următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trebuie tratate în cadrul aceluiași context. Elementul comun care le „apropie”, dar care, concomitent, le și „diferențiază” este reprezentat prin modalitatea de adaptare a individului la situațiile vieții trăite. Acest cadru reprezintă „factorul comun” în care apar și se dezvoltă atât normalul, cât și patologicul. Prin urmare trebuie avute în vedere relațiile dintre persoană și situațiile vieții acesteia. Pentru K. Menninger, personalitatea este formată din „nucleul ereditar” la care se adaugă factorii dobândiți în cursul vieții (modelele parentale, frații, familia de origine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
avea, ca manifestare o specificitate culturală extrem de marcată. Deși universală ca extindere epidemiologică și manifestare, boala psihică este specifică sub aspectul formei de manifestare pentru fiecare cultură particulară. Din punct de vedere psihopatologic, avem două categorii de factori de referință: normalul și patologicul. Dar din punct de vedere cultural, la acești doi factori menționați se mai adaugă și un al treilea, specific acestei dimensiuni, și anume supranaturalul, care cuprinde ideea de mister, de magic, de posesiune a bolnavului de către spirite benefice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
norme de conduită, controlând, marcând situațiile, poate determina utilizarea unor grile de evaluare specifice care mobilizează și/sau polarizează actorii sociali. În fine, acest context controlat produce o anumită „logică socială” care orientează activitatea cognitivă a individului, îl familiarizează cu „normalul”, îl ajută să raționalizeze informația din mediu subordonând-o concepției de bază și-l îndrumă să respingă „anormalul”, excepția, ceea ce vine în contradicție cu normele „științifice” de funcționare. Mai apropiată de realitatea la care ne referim, Ivana Markova - profesor de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
gândire și de conduită, o anumită „logică socială” care orientează activitatea cognitivă a individului, îi transmite scheme cognitive de bază și practici sociale, se înscrie într-o anumită „logică socială”, ce va deveni singura sa logică, cea care va produce „normalul” și-l va ajuta să raționalizeze informația din mediu subordonând-o concepției de bază și-l va îndruma să respingă „anormalul”, excepția. Adică tot ceea ce nu se articulează schemelor sale cognitive elaborate într-un anumit context și practicilor sociale aferente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
practico-morale”. Noi am perfectat și dezvoltat aproape la extrem numai psihopatologiile, adică descrierile stărilor care depășesc „dictatura” normalului statistic, dar pe care, din păcate, nu-l cunoaștem tot așa de detaliat. Partea negativ-patologică a trezit interesul științific mai mult decât normalul pe care abia îl putem descrie. De ce am avea nevoie de o asemenea critică? Pur și simplu, pentru a avea o reprezentare clară și mai ales corectă a dimensiunilor noastre intime, spirituale, dacă vrei, și a recunoaște că nu suntem
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de o integrare dizarmonică a ritmurilor de dezvoltare asincronă. Un copil de 10 ani cu vârsta mintală de 6 ani nu poate fi comparat cu un copil normal cu vârsta mintală de 6 ani. Ei nu pot fi identici pentru că normalul dispune de o experiență mai largă și mai bogată, de automatisme mai complexe, are un status social total diferit de cel al copilului deficient mintal, ritmul de dezvoltare al acestuia din urmă este mult mai lent și acest element este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
datorită lipsei de acord dintre subiect si predicat, omiterea predicatului, repetarea predicatului și a subiectului; întâmpină dificultăți în însușirea formei scrise a limbajului apărând astfel dislexia, disgrafia și disortografia specifică deficiențelor mintale. Memoria memoria cifrelor este mai redusă comparativ cu normalul de aceeași vârstă mintală; memorarea nu dobândește un caracter voluntar suficient; acești copii nu își elaborează un plan de organizare a materialului nici în momentul fixării și nici în momentul reproducerii; dificultăți importante în realizarea transferului de cunoștințe datorate rigidității
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cuplu căsătorit cu copii necăsătoriți. De la această situație fac excepție situațiile În care cel mai mic fiu rămâne să locuiască cu părinții bătrâni pentru a-i ajuta. Este vorba deci despre o formă tranzitorie care, o dată cu moartea părinților, revine la normalul bazat pe prezența unei singure perechi căsătorite. Vor fi cunoscut și ei grupuri domestice compuse din mai multe perechi căsătorite, asemenea rudelor lor Îndepărtate albaneze? Informațiile de care dispunem nu ne permit să o afirmăm, documentele scrise ale trecutului (ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]